[zoth]

vreau sa propun fizicienilor de pe forum o problema practica
asta in caz ca isi mai gasesc ceva timp in pauzele pe care le fac in studiul gaurilor negre
cu ceva timp in urma prietenul nostru Mircea Pteancu ne-a readus in atentie un dispozitiv simplu pentru stabilizarea imaginii date de un binoclu:
http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=2030
dispozitiv construit practic de un prieten al sau dupa articolul aparut in S&T
http://www.skyandtelescope.com/howto/diy/I...ulars.html
problema: puteti imagina un dispozitiv mai "comod" pentru cei din jurul observatorului cand acesta isi modifica pozitia de observare azimutala (astfel incat sa nu-si secere semenii ca in filmele cu Stan si Bran), dispozitiv care sa isi pastreze functia de stabilizare a imaginii si eventual sa o si imbunatateasca ???
este posibil, este imposibil sau este o problema prea banala pentru capusoarele voastre infierbantate de teorii revolutionare ???

[Doru Dragan]

Hai sa incep eu ca sunt un fel de punte de legatura In primul rand imi exprim inca odata parerea de rau pentru faptul ca Mircea Pteancu a luat decizia de a ne parasi. E un tip cu o minte "inginereasca" preocupat de multa vreme de astronomie si aportul lui ar fi fost sigur interesant. Dar ... asta e! Dispozitivul cu pricina e foarte interesant. Binoclurile sunt niste instrumente de observatie prea putin bagate in seama fata de avantajele pe care le au (portabilitate, camp mare). Pe de alta parte trepiedele sunt o solutie pentru stabilitate dar trebuie sa recunoastem ca "dispozitivul" prezentat de Mircea e foarte ingenios, simplu, usor de facut si transportat ... ce mai ... are o gramada de avantaje. Cum ar putea fi scurtat? Nu cred ca e o problema de fizica superioara Prin marirea greutatii din spate astfel incat sa se compenseze lipsa lungimii. Interesant este ca spre deosebire de trepied, acest "dispozitiv" se misca impreuna cu utilizatorul, ceea ce e un plus Asteptam si alte pareri mai autorizate.

[valy]

http://www.powerball.ro/

[valy]

[raduM]

Orice rama de rucsac poate fi utilizata pentru asa ceva. In locul bretelelor doar doua suporturi curbate pentru asezat pe umeri - sus si doua manere pentru maini -jos. Contragreutatea poate fi distribuita comod sub omoplati sau in partea de jos a spatelui, cum e mai potrivit pentru cel care observa, iar mainile pot manevra dintr-o pozitie de langa sold, mult mai lejera>

[zoth]

atentie va rog!
problema enuntata in deschiderea topicului impunea doua conditii:
1. comoditatea (siguranta) noului dispozitiv in special pentru cei din jurul observatorului (nu e rau daca aceasta este valabila si pentru observatorul insusi)
2. pastrarea functiei de stabilizare a imaginii furnizate de binoclu si eventual imbunatatirea ei

indeplineste dispozitivul propus ambele conditii???
si daca da, cum???
fac aici o analogie cu echilibristii care merg pe sarma cu un bat lung in mana. daca ar folosi unul scurt dar cu aceiasi greutate ca al aceluia lung ar putea obtine acelasi rezultat???

PS. am ridicat aceasta problema si pentru a initia tranzitia intre filosofia stiintei care vad ca se practica din abundenta pe aici si tehnologia stiintei care e mai rara in decorul nostru. poate va prinde ideea

[valy]

Uite aici o metoda: http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=348833

Defapt uite filmuletul care e dezbatut acolo:
http://www.metacafe.com/watch/1041948/1_im...he_tripod/

Ca metode de imbunatatire se pot folosi 3-4 sfori, fata de una, astfel se asigura o stabilizare a intregului plan orizontal al binoclului.

Analogia cu echilibristii este foarte sugestiva si clarificatoare: nu conteaza numai greutatea ci cuplul (lungime x greutate). Jongland cu greutatea sau cu lungime iti adaptezi sistemul pentru problema practica: vrei libertate in miscare (deci lungime scazuta) cresti greutatea nu liniar ci exponential oarecum. Vrei greutate mica, cresti lungimea.
Dar totusi echilibristii nu folosesc metoda pentru stabilizarea miscarii ci pentru mentinerea echilirului.

[valy]

Deja sunt la a 3-a idee: un monopied ai incercat?

[Doru Dragan]

Nu stiu daca s-a inteles bine ideea asa ca incerc sa o lamuresc asa cum o vad eu. Sistemul propus nu inlatura miscarile binoclului in general ci doar relativ la observator. Faptul ca binoclul continua sa se miste e (in cazul asta) chiar bine pentru ca se misca odata cu cel care observa in compensatie. Deci nu cred ca e vorba aici de "echilibristica" si "jonglerii" . Cel care merge pe sarma cu ajutorul batului isi coboara centrul de greutate si sta pe sarma intocmai ca bratele unei balante cu punct de sprijin.

[valy]

Corect, doar ca:
- corpul uman are stabilizare "in body" prin coloana, muschi, etc. Capul si ochii in principiu sunt stabilizati destul de bine. Restul mai putin.
- mainile insa nu au stabilizare si binoclul este tinut in maini.

Pornind de la premiza ca senzorul (ochii) sunt stabilizati (nu se misca relativ la pamant) ramane de rezolvat miscarea binoclului (relativ la pamant). Deci rezolvarea este: sa legam binoclul la pamant. Cum? Am exemplificat 2 solutii mai sus.

O alta solutie nu este sa legam binoclul la pamant ci sa il stabilizam pur si simplu: giroscopic, cumparam un binoclu cu stabilizare, ii punem aripi, ii punem chestii de balans/contragreutati, il sprijinim de un copac/stalp/gard/perete, stam pe spate pe un presh si punem binoclul pe ochi, facem cursuri de yoga sa nu mai tremure mana, etc.

[zoth]

ideea de stabilizare a imaginii unui binoclu pleaca de la introducerea unei inertii in sistem suficienta pentru a minimiza miscarile de amplitudine mica si rapida (tremuraturile) dar a nu deranja miscarea generala a binoclului.
daca rigidizam binoclul fata de corpul nostru nu rezolvam nimic, imaginea va prezenta mai departe acele tremuraturi ale noastre amplificate de magnificatia binoclului si stelele vor continua sa "joace" in camp.

analogia pe care am dat-o ramane inca valabila
ideile lui valy sunt ok, dar ii astept si pe fizicieni sa vedem ce spun....

[valy]

[valy]

Problema e complicata, privita in ansamblu: miscarea este pe cele 3 axe, e greu de stabilizat altfel decat punand binoclul pe un stalp/trepied. Alta solutie practica este stabilizarea in binoclu prin miscarea sistemului optic. Dar costa. modif. RM> rog pastrati limbaj sobru
Dar fizicienii ar putea identifica acele oscilatii de acele aplitudini ce deranjeaza si sa le anuleze doar pe acelea. Sa zicem ca miscarile de o anumita fecventa sunt cele mai dejanjante. Miscarile de frecventa joasa sau inalta nu deranjeaza asa de rau fata de oscilatiile de frecventa medie. Nu stiu, ca nu ma pricep sa le masor, dar cred ca nu e complicat sa se determine aplitudinea si frecventa lor. Pe principiul asta merg stabilizatoarele optice: nu stabilizeaza orice ci doar ce deranjeaza. Poate un pendul care e legat de binoclu si anuleaza anumite oscilatii, o sticla cu apa care amortizeaza miscarea (adica ceva hidraulic). Aberez .

[raduM]

[valy]

O alta idee, combinata, sa legi capatul din spate al parghiei cu atza de pamant. De exemplu stai cu piciarele pe un capat al atzei ca in exemplul meu, dar de data asta atza nu leaga binoclul ci capatul din spate al parghiei. Demonstratia teoretica nu o am deocamdata, dar daca exista e bine. Daca nu, o inventam.