[iulian90]

Bună seara tuturor.

Recent am primit o camera Meade DSI, de la colegul de forum @GunDALF : https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=202109#202109
iar aseară am avut ocazia de a o testa la stele si obiecte de cer profund, prin reflectorul de 114/900mm.
Mi-a luat ceva până ce m-am familiarizat cu softul de captură al camerei, AutoStar Envisage, care este diferit faţă de SharpCap. Camera este bună la astrofoto DSO, face poze aproape fără zgomot, datorită softului care face stacking in timpul achiziţiei imaginilor si sustrage si cadrele dark,care însă trebuiesc făcute înainte de începerea sesiunii de fotografiere din ce am observat. Foarte interesant softul, care la inceperea achiziţiei cadrelor dark, afişează un mesaj în care cere să acoperi telescopul cu un capac, apoi să confirm dând click pe OK, iar după achiziţia cadrelor dark, afişează un mesaj în care cere înlăturarea capacului si să confirm, numai după aceea pot începe achiziţia de cadre light. Când softul face cadrele dark, face mai multe serii, cu expuneri diferite, ce pot fi setate din soft.
Am făcut poze la nebuloasa M 42 din Orion, la roiul deschis M 36 din Auriga și la galaxia M 82 din Ursa major.
Am făcut şi o comparaţie cu camera foto Canon 450D, pe nebuloasa M 42 şi camera Meade oferă o imagine mai bună, mai clară ,decât camera Canon, în pofida rezoluției mult mai mici.
Oricum , mai am de învăţat cum se utilizează acest soft, sunt abia la început. Dar după aceea,când o să obişnuiesc cu camera Meade si softul ei de captură, o să scot imagini frumoase cu această cameră.

[GunDALF]

Bravo, e bine ca ai inceput s-o chinui. Fa-ti o masca de focus, iti va fi foarte utila. Macar asa ceva, ca face toti banii. Si e floare la ureche de facut.

[Erwin]

Faină treabă!

Acum ai de lucru și la prelucrări, să înveți alte tehnologii, sunt mult diferite față de fotografiile planetare. Cred că și seeing-ul a fost prost, de-aia nu ți-a ieșit bine focalizarea.

[iulian90]

Aseară am avut iar ocazia de a folosi camera Meade DSI în teste de astrofotografie DSO, cerul fiind senin, însă cu Luna Plină, care polua din plin cerul.

Am început să înțeleg mai bine cum trebuie folosit softul Envisage, cum se setează expunerea, gain-ul, contrastul.
Din ce am văzut, dacă bifez în soft căsuța Auto exp, softul reglează automat expunerea, în funcție de luminozitatea cerului.
Mai are si opțiunea "Auto contrast", dar nu este prea indicat pentru achiziția de cadre, deoarece la procesare in Deep Sky Stacker mai mult inrăutășeste imaginea. Contrastul , curba de luminozitate ,histograma,saturația de culoare, pot fi reglate poststacking, in Photoshop.
Sliderele acelea ,negru si alb,de sub fereastra cu histograma, din stânga ferestrei softului Envisage, am observat că cel mai bine este ca sliderul negru să fie tras in stânga de tot, iar cel alb de sub el, tras în dreapta de tot, astfel încât histograma să fie cât mai liniară, numai așa imaginea este redată corect.
Sliderul "Gain" poate fi lasat la 100, căci camera are un zgomot foarte redus, mai redus decât camera Canon 450D la ISO 800. Sliderul "Offset" este bine să fie lăsat la 50, dar poate fi reglat mai puțin dacă fundalul cerului este mai luminos.
Softul calibrează automat fiecare cadru light cu cadrele dark, trase înainte de fiecare sesiune astrofoto, dar le si stackează, însă acest lucru poate duce la imagini multiple ale stelelor din imagine dacă montura nu este bine pusă în pol sau dacă nu urmărește bine ținta, fiindcă softul stackează cadrele dar nu le și aliniază , așa că eu am bifat căsuta "Single Shoot" din fereastra "Save Options" și softul face numai câte un cadru, fără să le mai stackeze, acest proces am preferat să-l fac in Deep Sky Stacker.

Stelele mai difuze din cadre nu sunt așa numai din cauza focusării sau a seeing-ului prost, ci și din cauză că în soft era bifată opțiunea "Soft Algoritm" din fereastra "Color" ,care face detaliile din imagine mai soft, mai difuze și am observat lucrul acesta abia la sfârșitul sesiunii, pe la miezul noptii. Am bifat "Sharp Algoritm" și am făcut o poză de test și stelele apar mai clar, însă nu am mai continuat sa fac cadre ,fiindcă era târziu.
Pentru focusare am o mască Bahtinov, din carton negru A4, lipită pe suport din textolit, prevăzut cu două șuruburi pentru sprijin pe telescop, așa cum se poate vedea în ultima imagine de mai jos.

Oricum,o să mai am eu ocazii să mai fac teste și să mă obisnuiesc cu camera Meade si softul Envisage.

Aseară am făcut o serie de 28 cadre cu expunere de 30s la nebuloasa M 42 din Orion,și câte 20 cadre de 15s la roiul deschis M 103 din Cassiopeia și la o parte din Roiul Dublu din Perseu. Cadrele le-am stackat in DSS, împreună cu câte 10 cadre dark, pentru expunerea de 30 s si 15 s. Imaginile au ieșit mult mai faine decât cele de alaltăieri, fiindcă le-am prelucrat în DSS si apoi în Photoshop, așa cum făceam cu cadrele făcute cu camera foto Canon 450D.

[Erwin]

Despre asta ziceam!

Nu ai putea să faci imaginile DSO cu telescopul de 150mm? Apertura mai mare ți-ar aduce mult mai multă lumină pe senzor. E prea greu pentru montură?

[iulian90]

Nu, dimpotrivă, reflectorul de 150mm este chiar mai usor decât cel de 114mm, având cam 3,5 kg, față de 4 kg cât are telescopul de 114mm.
Dar problema este alta: reflectorul de 150mm are un raport focal de f/9,3, față de f/7,9 cât are telescopul de 114mm, deci, în ciuda aperturii mai mari, telescopul de 150mm va da o imagine mai întunecată decât telescopul de 114mm.
În plus, telescopul de 150mm are o focală de 1400mm , care este prea mare pentru astrofoto la expuneri lungi. Ar trebui musai ghidaj la această focală, mai ales la expuneri de peste 30s. Chiar și focala de 900mm a telescopului de 114mm sau a lunetei de 80mm mi se pare cam mare pentru domeniul acesta astrofoto DSO.
De aceea, cu ceva timp în urmă am montat la luneta de 80/900, în tubul portocular, un obiectiv de binoclu de 50mm diametru si focala de 200mm, pe post reducător de focală, care reduce la jumatate focala lunetei, adică la 450mm, micșorând astfel raportul focal de la f/11 la f/5,6 si crescând luminozitatea lunetei. Montarea obiectivului este numai provizorie, luneta fiind nemodificată, doar am desfiletat bucșa cu șuruburile de prindere pentru diagonala sau oculare, am introdus apoi obiectivul de binoclu, montat într-un tub din carton negru, care a intrat la fix in interiorul tubului port ocular, apoi am înfiletat la loc bucșa.
Inițial folosisem camera Canon 450D pe luneta de 80mm în această configurație, dar camera având senzorul mare, stelele din colțurile cadrului apăreau cam neclare datorită unei mici curburi a câmpului, produsă de obiectivul de binoclu. Însă de când am camera Meade, care are un senzor mic, nu mai apare această problemă.

Aseară am făcut iar alte capturi cu camera Meade la nebuloasa M42, dar prin luneta de 80mm, cu reducătorul de focală și cu filtrul UHC montat pe camera Meade. Imaginea nebuloasei mai mică decât in reflector, era mai luminoasă chiar și la expunerea de 15 s. Am făcut 54 cadre de 30s la M 42, toate calibrate cu cadre dark ,făcute înainte de a începe să fac cadrele light. Azi am procesat in DSS cadrele și imaginea a ieșit și mai faină decât imaginile anterioare.

Am dat de un articol pe forumul Cloudy Nights în care am aflat alte lucruri interesante despre camera Meade și softul Envisage.
https://www.cloudynights.com/articles/cat/...-pro-r1302
De exemplu, am aflat ce trebuie să bifez, ca softul să nu mai combine imaginile și să le salveze așa cum sunt, pentru procesări ulterioare in DSS: trebuie să bifez in Save Options opțiunea Save all uncombined images și softul nu va mai combina sau stacka imaginile.
Deasemenea, in acel articol am mai aflat că cadrele dark făcute de softul Envisage nu sunt prea indicate pentru calibrarea cadrelor light, ci se recomadă mai degrabă ca cadrele dark să fie făcute în aceeași maineră ca și cadrele light (dar cu capacul pus pe telescop) și salvate în același fel, apoi folosite în DSS pentru stacking.
Încet-încet mă obișnuiec eu cu softul Envisage, seri senine să mai fie.

PS. Ultima imagine de jos este redată aiurea ,nu știu de ce. Trebuie dat clic pe ea pentru a putea fi văzută corect.

[GunDALF]

Hai, ca parca esti mai in focus. Ai de joaca serios acum...

La M42 fa seturi de capturi la timpi diferiti de expunere pentru partea mai difuza si cea mai luminoasa (Trapezul). Prelucreaza apoi fotografiile cu softul care vrei (DSS), apoi fotografiile finale obtinute dupa stack foloseste-le pentru a obtine o fotografie HDR.
Nu mai stiu daca Envisage are planificarea achizitiilor, dar ar fi mai usor daca ar avea. In plus, cand vei da de obiecte mai extinse, poti face cadre multiple pe care sa le lipesti ca pe o panorama. Dar va trebui sa retii setarile de expunere, ca sa nu-ti iasa diferite.

[iulian90]

Da, la nebuloasa M42 va trebui să fac două sau trei seturi de cadre cu expuneri diferite. Doecamdată a fost doar pentru test acea imagine de mai sus facută din 54 cadre. La fel trebuie procedat și la galaxia Andromeda, acolo diferenta între nucleul foarte luminos și brațele care sunt foarte slab lumionoase, este foarte mare si trebuie să fac 3-4 seturi (sau mai multe) de cadre cu expuneri care să pornească de la câteva secunde pentru zona centrală, până la 2-4 minute pentru zona periferică.
La nebuloase mai extinse deocamdată voi folosi camera Canon 450D ,care are un senzor mare si cu care obțin câmpuri mai largi. Dar pe măsură ce devin mai experimentat, o să fac capturi la nebuloase extinse și cu camera Meade și apoi să le lipesc intr-un mozaic, așa cum fac în prezent în cazul Lunii cu camera Neximage sau Philips Toucam.

[iulian90]

La mulți ani și un An Nou cu cer senin tuturor.

Am venit de Anul Nou cu o nouă procesare mai bună a imaginii nebuloasa M 42 din Orion ,cea facută prin reflectorul de 114mm, din seara de 29 decembrie, care mi se pare mai detaliată, dar care nu o prelucrasem eu cum trebuie.
Aseară a fost înnorat și a plouat la Brăila, așa că nu am mai avut ocazia să mai ies cu camera Meade si telescopul la stele. Dar poate în seara asta o fi senin.

[Erwin]

Felicitări pentru ideea de a utiliza un obiectiv de binoclu pe post de reducător de focală!

Totuși imaginile cu M42 au stelele prea mari. Din câte știu există softuri care știu să reducă dimensiunea stelelor care apare din supraexpunere, chiar dacă focusarea a fost precisă la captură. Prea multă lumină pe senzor duce la saturarea pixelilor și influențarea celor din jur. Poate un timp de expunere mai scurt și mai multe cadre stackate ar reduce acest efect, nu știu.

La mulți ani cu sănătate și cer senin!

[iulian90]

Multumesc pentru felicitari.

Desigur, exista modalitati de a reduce dimenisunea stelelor. Se poate face chiar in Photoshop, unde sunt doua modalitati : fie prin intermediul unui un plugin special , numit Star Reduction ,daca imi aduc bine aminte, dar care nu il are versiunea mea de Photoshop, fie o metoda putin mai complexa dar care nu presupune existenta unui plugin de genul Star Reduction sau similar in Photoshop. Deocamdata imaginile de mai sus au fost mai mult de test, ca sa vad cat de buna e camera Meade si sa imi perfectionez modul de prelucrare. Din ce am vazut, camera Meade este mai buna decat camera foto Canon, avand un zgomot de citire aproape neglijabil si
zgomot dark redus.
In serile de 1 si 2 ianuarie am mai facut capturi la numeroase obiecte DSO , insa nu am avut timp sa le prelucrez. Dar in zilele urmatoare daca am timp sa le prelucrez, o sa mai prezint imagini cu aceste obiecte DSO.

[iulian90]

Bună ziua tuturor.

Zilele astea am avut mult de lucru cu prelucrările capturilor de pe 1 și 2 ianuarie 2021, mai ales că au fost salvate sub formă de fișiere fits, care sunt cele mai indicate pentru a beneficia de întregul potențial al camerei Meade, iar aceste fișiere sunt salvate în format LRGB, adică pentru fiecare cadru light, sunt salvate câte 4 fișiere fits, câte unul pentru fiecare canal, fiecare conținând câte o imagine monocromatică a obiectului ceresc și sunt de 4 ori mai multe de prelucrat pentru același obiect.
De nevoie am învățat și tehnica de procesare LRGB în Photoshop ,dar am prins repede, nu e complicat deloc. Dar merită pe deplin efortul, fiindcă calitatea imaginilor finale este mult mai bună decât daca aș fi prelucrat fișiere tiff.
Diferența se vede mai ales în cazul nebuloasei M 42, la care am mai făcut capturi și pe 1 ianuarie, dar în format fits-LRGB.
Deci camera Meade este foarte bună pentru astrofotografia DSO, mai bună și decât camera foto Canon 450D. Sunt foarte mulțumit de cameră.

Acum singura problemă care a mai rămas este montura, a cărei erori periodice de tracking este cât se poate de evidentă la focala de 900mm a telescopului de 114mm, uneori și la focala de 450mm a lunetei de 80mm cu reducătorul de focală și sigur necesită ghidaj. La unele ținte, aproape jumatate din cadre mi-au ieșit cu stele alungite și a trebuit să le elimin la procesare. Deci trebuie să motorizez montura și pe axa DEC și să fac adaptarea circuitului de comandă pentru ghidaj. Săptămâna viitoare o să ma ocup și de acest aspect.

Obiectele fotografiate au fost:

Roiurile deschise M 35 si NGC 2158, nebuloasa planetară NGC 2392 Eskimo din Gemini, roiurile deschise M 37, M 38 și NGC 1907, precum și roiul asociat cu nebulozitate NGC 1931 din Auriga, roiul deschis NGC 1528 și galaxia NGC 1023 din Perseus, galaxia M 77 din Cetus și bineînțeles nebuloasele M 42 și M 43 din Orion.
Acum cer senin să fie ,că echipament cât de cât performat si ceva experiență am.

[GunDALF]

Bun! Ma bucur ca esti entuziasmat de camera. Incearca sa adaptezi un obiectiv foto camerei (eventual ceva cu focala scurta daca ai, de 100mm ori 85mm sau chiar si 50mm), ca sa ai camp mai larg si sa "prinzi" mai bine obiectele mai extinse. In felul asta nu te mai chinui cu mozaicul.
Cam pe-aici ma aflu eu cu cautarile mele... vreau sa adaptez 135-ul (chiar si un 50mm) la camera planetara pentru eventuale DSO... mai spre vara.

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Acum vreo doua saptamani Erwin mi-a trimis o camera CCTV Samsung SCB 2000, pe care initial voiam sa o folosesc la capturi de meteori, dar de curand am gasit un topic despre un domeniu mai interesant, video-astronomia, sau astronomia asistata electronic, E.A.A. (Electronically-Assisted Astronomy), ce mi-a atras un interes destul de mare, avand in vedere faptul ca nu necesita cerinte atat de drastice ca astrofotografia clasica.

https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=205936#205936

Astrofotografia de tip EAA nu necesita camere astro dedicate (si foarte scumpe), ci pot fi folosite si camere CCTV (de supraveghere, mai sensibile si care au functia Sense-Up), camere planetare etc.
Nu necesita expuneri atat de lungi ca astrofotografia clasica, ci pot fi folosite expuneri de ordinul a cateva secunde - pana in 30 secunde, iar de aici dispare necesitatea ghidarii monturii, cu sistem de camera si luneta de ghidaj ,soft de ghidaj etc. si costurile unui echipament pentru EAA sunt sensibil mai mici (daca nu chiar mult mai mici) decat a unui echipament astrofoto clasic si nu necesita procesarea capturilor care uneori mananca mult timp, la fel de mult ca si achizitia lor, ci doar indrepti telescopul spre obiectul ales si il poti observa aproape in timp real.
Plus ca astrofotografia EAA poate fi folosita si in conditii de poluare luminoasa mare, din orase. Bineinteles ca calitatea imaginilor obtinute nu prea se compara cu cea a imaginilor obtinute din capturi cu expuneri lungi, cu stacking, calibrare, postprocesare etc. dar EAA ofera totusi luminozitate mult superioara fata de observatia vizuala, intr-o gama de culori mai larga ,fata de cea a ochiului uman care in conditii de lumina scazuta, este mult mai restransa in domeniul verde-albastru a spectrului si obiectele se vad mai mult alb-negru decat color.

Am cautat sa fac pentru camera Samsung un adaptor pentru telescop si prima oara ma gandeam sa caut sa achizitionez unul, dar apoi mi-am adus aminte ca am un adaptor de la filetul tip C (comun pentru camerele CCTV) la filetul pentru obiective de webcam, precum si un adaptor pentru telescop ,de la filetul pentru webcam la formatul de 1,25" pentru oculare, care daca le combin, rezolv fain problema.

Am cautat printre piesele care le am prin atelier, si am dat de adaptorul pentru telescop, iar adaptorul de la filetul C la filet webcam il aveam pe o alta camera CCTV montat, pe care l-am dat jos si l-am combinat cu adaptorul pentru telescop, apoi le-am infiletat pe camera Samsung, in locul obiectivului original, care este de camp larg, cu focala variabila intre 5 si 50mm. Apoi am infiletat si un reducator de focala confectionat dintr-un obiectiv de binoclu ,cu diametrul de 25mm si focala de 100mm ,fixat intr-o rama de filtru astro pe 1,25", obtinand o reducere a focalei de 0,49x, reducatorul fiind la o distanta de 51mm fata de senzorul camerei.

Acum cateva zile, pe 8 mai am facut primele teste cu camera Samsung SCB 2000, atat cu obiectivul original cat si prin luneta de 80/900mm, cu reducatorul de focala, care reduce focala lunetei la numai 441mm (factor de reducere 0.49x) si raportul focal de la f/11 la f/5,5, crescand destul de mult luminozitatea lunetei si campul vizual, care la aceasta camera este destul de mic, datorita senzorului mic care il are.
Am montat camera pe luneta de 80mm, si am conectat-o la televizorul din casa de 81 cm diagonala, pe care l-am scos afara pe o masuta, pentru ca nu aveam un monitor la care sa conectez camera. Am inceput sa fac diverse incercari cu setarile din camera, pana ce am nimerit setarile corecte pentru astrofoto si anume:

Lens - Manual

Exposure/Shutter - manual (este cel mai bun pentru astro)

AGC - On - Low (cu AGC oprit camera nu vede mai nimic pe cer la f/5, iar cu AGC High zgomotul este
prea mare)

SSNR - On - Max. (pentru a reduce cat mai mult zgomotul)

BLC -On (mareste gamma dinamica, utila pentru obiecte slab luminoasse)

Sense-Up -Off (am observat ca este un fel de expunere sau gain auto, ridica cam mult zgomotul in imagine)

Special/Image Adj/Sharpness - Off (functia Sharpness mai mult strica aspectul stelelor)

Apoi am achizitionat un monitor mic, de 4.5" diagonala, pentru a-l conecta la camera si ieri a sosit. Aseara am montat monitorul provizoriu pe trepiedul monturii, l-am conectat la camera si am facut iar niste teste, cu toate ca erau cam multi nori trecatori, dar cerul era curat intre ei si am filmat cateva obiecte de cer profund cu setup-ul format din camera Samsung SCB 2000 ,luneta de 80/900, reducatorul de focala 0.49x si mini-monitorul de 4,5".
Am filmat mai intai roiul globular M 5 din Serpens Caput , apoi roiul globular M 13 din Hercules, galaxia NGC 4526 Lost Galaxy din Virgo, galaxia M 81 din Ursa Major si galaxia M 104 Sombrero din Virgo, iar imaginile m-au uimit, cat de bine se vad obiectele de cer profind prin aceasta camera, chiar si galaxia Lost, care este cea mai slab luminoasa dintre cele 5 obiecte filmate aseara.
Deci camera Samsung SCB 2000 este buna pentru videoastronomie si asta ma bucura, pentru ca o sa incep sa ma ocup tot mai mult cu acest nou domeniu, in detrimentul astrofotografiei clasice, dar nu si al observatiilor vizuale, cu care o sa continui in paralel cu videoastronomia.

Acum mai ramane sa montez si o placa de captura ,care mi-a trimis-o Erwin odata cu camera Samsung, in vechiul desktop si o sa fac un test cu camera sa vad daca functioneaza, si daca merge, o sa pot face si capturi si sa le salvez in PC, poate chiar si stacking cu cadre din aceste capturi.

O sa folosesc camera si la meteori, dar mai mult cand sunt maxime de meteori, ca Perseidele, Geminidele, etc, atunci o sa-i montez obiectivul de camp larg, montez camera intr-o carcasa ermetica pe care o sa o construiesc in vara si o sa o montez intr-un loc cu camp vizual larg, iar unitatea PC intr- o camera nefolosita, avand in vedere ca o sa functioneze toata noaptea, in timpul maximului de meteori. Apoi cand o folosesc la videoastronomie, scot camera din acea carcasa ,schimb obiectivul de camp larg cu adaptorul pentru telescop si o montez pe luneta de 80mm si viceversa.

[Erwin]

Fain! Bravo! Nu credeam că așa repede poți face ceva cu ea... Eu am primit-o de la un coleg de forum acum câțiva ani dar cum stau la bloc nu am avut unde s-o instalez... Mă bucur că o poți folosi. Știam că scoate imagini mai bune decât o cameră CCTV standard, are mai multe linii și un CCD sensibil pentru că am făcut teste tot așa, pe un televizor, cu obiectivul ei. Am comparat-o cu o cameră JVC de la un microscop și se vedea mult mai bine, asta pe un televizor clasic cu cinescop.