[IACOB DUMITRU]

Debitul relativ constant de volum cu care relatiile din planul cel mai intim al spatiului fizic isi extind sau restrang domeniul de aplicabilitate are valoarea egala cu cea a sarcinii electrice elementara.
Putem echivala acest fenomen cu invazie de impulsuri, cu o invazie de forte.

[Teo B01]

[IACOB DUMITRU]

Exista realatii ce leaga planurile observationale intre ele.
Planul cel mai intim este cel definit de o singura relatie, o relatie ce nu se divide. Fotonul ascunde in “pantecul” sau o astfel de relatie. Pantecul se dilata sau se contracta succesiv, fenomen ce poate fi explicat printr-un model gen “numar finit de puncte aflate in miscare, nu se suprapun in ciuda faptului ca viteza lor diferita de la un moment la altul si de la un punct la altul”.
In postarea anterioara acest fenomen l-am descris ca pe un debit, spatiu relativ constant ce se ataseaza/detaseaza sistematic si asimetric domeniului in care relatia unica si indivizibila actioneaza.
Indiferent cat de larg ar fi planul observatiei, intimitatea sa se bucura de aceasta unitate naturala de actiune.
Relatiile din pantecul fotonului, relatii ce descriu evolutia total asimetrica, nu sunt suficiente pentru a putea descrie evolutia asimetrica in planurile mail largi ale observatiei.
Toate evenimentele, evolutiile sunt reale, sunt confirmate doar in masura in care sunt observate, doar in masura in care coabiteaza cu o relatie de contorizare.
Sarcina electrica elementara este o asfel de relatie, se deosebeste de relatia din pantecul fotonului prin faptul ca ne arata doar o fata, doar o latura a intimitatii in care se poate regasi spatiul fizic.
Sarcinile elementare pot fi privite ca pompe ce scot sau introduc spatiu in jurul lor.
Electronul ejecteaza sistematic spatiu cu un debit relativ constant.
Astfel de actiuni au aspectul unor forte nucleare exercitate in interiorul nucleelor, unor forte coulombiene exercitate intre sarcini aflate la distanta, la orice distanta (chiar daca ele fac parte dintr-o structura declarata mai mult sau mai putin nula din punct de vedere al sarcinii electrice.
Astfel de actiuni au si aspectul atractiei dintre mase, atractia gravitationala este o relatie de contorizare.

[Teo B01]

[MariusP]

Am separat mesajele referitoare la propunerile pentru imbunatatirea forumului si le-am pus intr-un nou topic, "Probleme moderare, avertizare, banare etc.", in categoria potrivita: "Despre forum si site, sugestii, opinii". Va rog sa continuati acolo despre masurile optime pe care le propuneti.

Va rog ca aici sa continuati despre fizica sau ce s-o fi discutand pe topicul "Intrebari fara raspuns"...

[IACOB DUMITRU]

Electronul nu este marele creator tot asa cum protonul nu este marele gropar, electronul este una din relatiile specifice spatiului fizic, Universul nu a fost creat, Universul este creatie in sine.
In permanenta miscare, punctele Universului nu au fost suprapuse, nu se suprapun si nu se vor suprapune vreodata.
Ideea cu punctele este doar ideea unui model, ideea cu debitul constant de volum este si ea ideea unui model. Modelele nu inlocuiesc natura, modelele ne ajuta numai sa o intelegem.

[Teo B01]

[IACOB DUMITRU]

Universul si oricare bucatica a sa nu este un “bun” scos dintr-un presupus repaus absolut, spatiul fizic si oricare bucatica a sa este 100% actiune, miscare.
Kurt Gödel a observat ca ecuatiile de miscare nu pot fi exilate din existenta spatiului fizic.
Spatiul fizic este un loc “bantuit” de relatii.
In interiorul nucleelor electronul, “relatia” se adapteaza reducandu-si corespunzator raza de actiune. Interiorul unui nucleu este gazda unor astfel de relatii.
Timpul fizic se scurge diferit de la un moment la altul si de la o locatie la alta, spatiul fizic este materializarea, pernosificarea acestui fenomen.
Relatiile fizice sunt materializarea scurgerii diferentiate a timpului, scurgerii accelerate a timpului.

[Teo B01]

[IACOB DUMITRU]

Imi cer scuze daca m-am exprimat gresit.
Am vrut sa spun ca electronul exista si in interiorul nucleelor atomilor, interactiile de respingere dintre doi protoni invecinati convietuiesc intr-o relatie numita sarcina electrica negativa.
Relatiile despre care vorbesc sunt relatii de coabitare a interactiilor, de contorizare a interactiilor.
Suntem obisnuiti sa judecam interactiile functie de taria lor.
La nivelul intim al observatiei am amintit despre un debit relativ constant de volum, despre o impusa succesiune si orientare a lor.
Distribuirea asimetrica conduce la idea de curburi, raze de curburi dispuse intr-o ordine crescatoare/descrescatoare, intr-un plan mai larg al observatiei conducand chiar la idea de rotatie.
Cu cat raza de actiune este mai mare cu atat rotatia pare a fi mai lenta si interactia mai slaba, cu cat raza de actiune este mai mica cu atat abaterile de la traiectoria asa-zis curbilinie sunt mai rapide si interactia mai tare.
Observati: acelasi debit de volum sta la baza justificarii atat a interactiilor tari cat si a interactiilor slabe (justificarea tuturor interactiilor).

[Erwin]

Puteți defini matematic aceste noțiuni? De exemplu, ce înseamnă "debit de volum" și cum poate fi el constant la diferite interacțiuni, tare, slabă, etc? Nu povești, ci formule care pot fi verificate în rezultatele experimentale?

[Teo B01]

[IACOB DUMITRU]

Toate sarcinile electrice interactioneaza intre ele, indiferent de pozitia lor in spatiu, indiferent ca se afla intr-un nucleu sau nu.
Interactiile dintre sarcinile electrice aflate intr-un nucleu sunt cauza defectelor de masa.
Practic, in interiorul nucleelor sarcina electrica negativa "capuseaza" sarcina electrica pozitiva.

[Erwin]

Și unde este povestea asta? Ați publicat-o undeva? Mi-a scăpat sau am uitat. Vreau să înțeleg raționamentul, chiar dacă mă încurcă rău toate metaforele astea pe care le folosiți, fără a defini sensul termenilor.

[GunDALF]

Inca n-ati inteles ca "asasinul atomic" si-a creat un Univers propriu, in care functioneaza propria-i fizica inventata? Dumnealui s-ar dori a fi un Oblio, dar e departe de acel ideal.