[zoth]

Dragilor, deschid un nou subiect, special dedicat temelor propuse pentru observatii.

Ieri dupa pranz ma trezesc cu un mail de la Mircea in care imi propunea observarea lui Rigel B in instrumente mici: 60, 50 si chiar 45mm. Motivul? Vi-l spune el cu lux de amanunte daca vrea.
Cum ieri a fost cer senin am iesit afara sa fac evaluarea conditiilor de observare: temperatura -4 grade, vant slab, aproape inexistent, transparenta buna 5/7 insa turbulenta mare, 2/5, total nepotrivita pentru astfel de observatii. Instinctiv m-am gandit la ED-ul SW de 80mm, merita sa-mi usurez nitel munca din cauza turbulentei mari ...
Am instalat luneta, am introdus ocularul cautator de 20mm si l-am adus pe Rigel in camp. La grosismentul asta totul parea in regula. Am schimbat ocularul cu un orto de 5mm pentru 120x, "Rigel batranul" era furios tare, prins intr-o cusca imaginara pulsa si arunca flacari in toate partile. M-am uitat cu atentie, Rigel B nu se zarea niciunde. Naspa, turbulenta e prea mare ... Am schimbat intr-o doara ocularul cu Eudiascopicul de 3,8mm pentru 160x. Din nou scanare in jurul stelei si iata surpriza , usor trecut de "ora 6" se vedea palid si timid companionul batranului. Era de o cumintenie desavarsita in timp ce Rigel se zbatea turbat in cusca lui. Sigur era acolo caci l-am urmarit pret de vreo 10 campuri. Se vedea lejer chiar daca foarte palid, cu spatiu negru destul de consistent fata de "batran" si intr-o nuanta albastrie. Cu siguranta cine l-a cusut pe Rigel pe cerul noptii a mai facut o impunsatura gresita sub el, una mica, prin care se strecoara doar o geana de lumina.
Ciudat mi se pare faptul ca pe cer cu ochiul liber il percep pe Rigel tot albastriu iar in luneta l-am vazut in nuanta de galben pal.
Determinarea babeasca a PA-ului: tinand cont ca l-am vazut pe Rigel B usor trecut de ora 6, plecand de la nord prin est numar vreo 185 grade la care mai adaug inclinarea de vreo 10-12 grade spre stanga a axei NS pe care o avea imaginea in ocular, ajung la o valoare de 195-197 grade. Asta asa, doar aproximat la ochi.

Am sa revin cu lunete mai mici dar numai daca prind turbulenta mai mica, altfel e zadarnic.
Va invit pe cei care vor sa rezolve aceasta tema de observatie propusa de Mircea.

Cer senin!

[Mircea Pteancu]

Multumesc colegului zoth pentru acest raport interesant si le astept cu mare interes pe urmatoarele.
Saptamana aceasta am incercat sa rezolv Rigel cu luneta de 45x300mm si nu am reusit.
Mica mea luneta este nepotrivita pentru o stea dubla ca Rigel.
Am sa revin in acest week-end cu toata povestea despre aceasta observatie , trebuie sa caut in cartea lui Lockyer pasajul exact care m-a inspirat.

Ma alatur lui zoth cu invitatia de a va alatura cu observatiile voastre.
Ceea ce dorim sa verificam este apertura minima la care inca mai reusim sa rezolvam Rigel.

Cer senin si observatii bogate , Mircea

[zoth]

Revin cu o rectificare si cu o observatie:

1. Inclinarea axei NS in ocular era mai mare decat cea pe care am crezut-o initial, cel putin 15 grade, asa ca PA trebuie sa fie undeva peste 200 grade. Am verificat cu atentie mai mare in seara urmatoare, adica aseara.
2. Dubla Rigel (care de fapt e un sistem de 5 stele) imi pare ciudata, parca nu ar fi dubla ... separatia e consistenta insa companionul atat de palid de parca n-ar apartine sistemului, sau cel putin asa mi-a dat impresia ...

Aseara am revenit cu observatia asupra lui Rigel cu luneta acromata de 60mm f14. Turbulenta parea usor mai mica insa scazuse si transparenta destul de mult. Nu am reusit sa vad companionul nici la 140x, nici la 168x, cel mai probabil din cauza transparentei scazute.
Asta seara nu mai incerc, conditiile sunt mai naspa decat aseara!

[Mircea Pteancu]

Multumesc pentru noile date ,inclusiv pentru rectificarea unghiului de pozitie.
Insasi William Herschel , marele nostru inaintas , era fericit cand reusea sa dea unghiuri de pozitie cu precizia de cinci grade.

Si la noi cerul a fost naspa in aceasta seara.
Am incercat din curiozitate sa rezolva Rigel cu noul meu RFT 125mm F/4.5 .
Nici urma de companion.

Mircea

[zoth]

Eu totusi astept sa ne spui mai detaliat care este tinta acestei observatii ...

In prima seara inainte de incercare, am aruncat un ochi pe wiki sa vad cam la ce sa ma astept. Am vazut acolo specificata o separatie intre 9 si 10 secunde de arc, o magnitudine a companionului de 6,7 si a principalei de 0,13 insa nu am gasit nicio informatie despre PA. Ma asteptam sa fie dificil pe cerul Bucurestiului dar nu atat de mult pe cat am constatat ulterior.
Marea problema pare sa fie diferenta de 400-500x intre luminozitatile protagonistilor.
Aaa ... si se mai spunea acolo ca observarea companionului este un test real pentru telescoape sub 150mm. Sincer, dupa prima incercare ma gandeam serios ca mai jos de 80mm nu se poate merge pe cerul de aici. Totusi voi mai incerca pe 60mm ...

Aseara daca nu am mai iesit sa-l observ pe Rigel din cauza conditiilor atmosferice naspa, am mai cautat ceva materiale si am gasit un link unde se specifica si PA-ul: undeva in zona 201-204 grade.
Acum sunt sigur ca observatia a fost corecta

http://www.theskyscrapers.org/rigel

Cer senin!

[nobody]

Extras din WDS: http://vizier.u-strasbg.fr/viz-bin/VizieR-...ecno=24552

WDS 05145-0812 - WDS name (based on J2000 position)
Disc STF 668 - Discoverer Code and Number
Comp A,BC - Components when more than 2
Obs2 2014 yr - Date of last satisfactory observation
pa2 202 deg - Position Angle at date Obs2
sep2 9.50 arcsec - Separation at date Obs2
mag1 0.30 mag - Magnitude of First Component
mag2 6.80 mag - Magnitude of Second Component

P.S. Desi nu ma calific pentru conditia "instrumente mici: 60, 50 si chiar 45mm", totusi mi-ati starnit curiozitatea care ar fi scopul real al acestor observatii. Desigur, daca nu deranjez prea mult.

[zoth]

Multumesc pentru datele exacte, nobody

[Mircea Pteancu]

Multumesc pentru rabdare.
Atasez la acest mesaj niste capturi de ecran care explica tema propusa de observare a companionului lui Rigel.
Vorbim intai despre cartea ''Stargazing-Past and Present'' de Norman Lockyer.
Deocamdata am (re)gasit pe ''archive.org'' doar editia din 1878 a acestei carti.
In pasajul subliniat de la pag. 164 , il vedem pe Lockyer citandu-l pe Kitchiner care sustine ca se poate observa companionul lui Rigel cu o luneta de 2.66 inch adica cu o luneta de 70mm.
Am subliniat aceasta afirmatie cu rosu.
Vom vedea ca intradevar , asa este.
Parerea mea personala este ca acea completare de la finalul frazei care spune ca ''poate fi vazut , in orice caz , cu (o luneta de ) 3 inch'' este parerea personala a lui Lockyer.
Am subliniat acea completare cu albastru.
Precizez ca Lockyer a fost un observator vizual desavarsit, cu o foarte mare experienta observationala personala.


Spre dezolarea mea insa , nu mai gasesc editia cartii sale in care Lockyer completeaza pasajul de mai sus cu un comentariu care spune cam asa : in editiile ulterioare ale cartii sale - fara sa precizeze titlul - Kitchiner a sustinut ca a rezolvat Rigel cu o luneta de 1.8 inch.

Eu am citit urmatoarele carti cu tematica astronomica ale lui Kitchiner : ''Practical Observations on Telescopes...'' , '' Economy of the Eyes -Part I'' si ''Economy of the Eyes -Part II ''.
Ipoteza mea este ca Lockyer se refera la ''Economy of the Eyes-PartII''.
Kitchiner este unul dintre autorii pe care-i iubesc , am tiparit ,am legat si am citit cuvant cu cuvant cartile sale.
Am mentionat lecturile respective in topicul ''Jurnal de lectura''.
Probabil insa ca editiile tiparite de mine sunt editii timpurii ,raportarea observarii companionului lui Rigel cu o luneta de 45mm nu ar fi scapat atentiei mele.
Cea mai mica luneta care a rezolvat Rigel , mentionata de catre Kitchiner in cartile pe care le am eu , este luneta de 57mm adica 2.25 inch a " onorabilului Stewart M'Kenzie'' si care a folosit ''ocularele astronomice compuse obisnuite '' pentru grosismentele de 70x si 110x.
Deci oculare Huyghens.
Kitchiner raporteaza rezolvarea lui Rigel cu o luneta de 5 picioare diafragmata la 70mm.
Nu a vazut companionul la 44x dar l-a vazut la 60x, 100x si 200x.
Iar cu o luneta de 44 inch , companionul a fost vazut de catre Kitchiner la 80x dar nu si la 180x.
Va invit sa cititi tot paragraful despre Rigel ,incepe la pag. 451.

https://archive.org/stream/b22014068#page/450/mode/2up

La paginile 454-456 puteti citi , daca aveti placerea , observatiile lui William Herschel asupra lui Rigel.

Mai precizez ca in colectia lui William Kitchiner nu este listata nici o luneta de 1.8 inch , vezi pag. 14-15.


Iata deci cum s-a nascut interesul meu pentru acest subiect si invitatia de colaborare catre bunii mei colegi de hobby.

Mircea

[Andi]

Avea o lunetă de 1,6 inch, poate asta era.

Mai aproape de zilele noastre este povestea cu dublura companionului lui Rigel; dar aici trebuie lunete sau telescoape mai măricele.

[Catalin M. T.]

Subiectul mi-a starnit curiozitate si cum in aceasta seara s-a insesninat am incercat sa observ Rigel B cu luneta de 50mm Borg ED, oc. orto. 7mm la 71x. Conditii cam nefavorabile, cer paclos, umezeala si seeing mediu. Surpriza...companionul se vedea cu dificultate undeva dupa al 2-3 inel de difractie. Apoi am verificat cu luneta de 90mm la 50x, 91x si se observa cu usurinta in aceeasi pozitie.

[Mircea Pteancu]

Andi

Multumesc , e excelenta completarea , e foarte posibil ca la acest pasaj sa se fi gandit Lockyer atunci cand a facut comentariul pe care nu-l mai gasesc.
Apertura mentionata in pasajul subliniat de tine este de 45mm iar observatia este precizata clar ca fiind a companionului lui Rigel.
Din prima lectura a cartilor lui Kitchiner am ramas cu impresia - pe care insa nu am verificat-o - ca am mai intalnit in text referiri la telescoape personale si care nu apar in inventarul de 51 telescoape de la inceputul cartii.

Catalin

Felicitari si multumesc pentru observatie.
Daca nu-ti cer prea mult, pregateste te rog o diafragma de carton de 45mm si ,cand vor fi conditii mai bune, incearca sa rezolvi Rigel cu luneta Borg si la aceasta apertura.Succes !

Mircea

[Catalin M. T.]

Merci Mircea! Cu proxima ocazie am sa incerc si la apertura de 45mm.

[Mircea Pteancu]

Asta-seara am observat in doua reprize.
De la ora 22 am incercat sa vad companionul lui Rigel Beta Ori.
Am folosit luneta ''zoth'' 60x828mm cu grosismentele de 100x /Zeiss micro 30x si 138x / BCO 6mm.
Cerul a fost senin dar Luna foarte luminoasa a redus drastic magnitudinea limita si cred ca a afectat si vizibilitatea stelelor slabe in ocularul lunetei.
La inceputul observatiei , timp de vreo zece-cincisprezece minute nu am zarit vreo urma a companionului lui Rigel.
Apoi transparenta s-a imbunatatit si am zarit cu dificultate companionul undeva dincolo de al treilea inel de difractie si la un unghi de pozitie cuprins intre 200 si 210 grade.
Am folosit prisma diagonala si am vazut companionul ''sub'' Rigel si putin la ''stanga''.
Eu determin unghiurile de pozitie ca si cum as citi ora pe cadranul ceasului.
O ora corespunde la 30 de grade.
Deci companionul l-am vazut la ora 7 iar punctul cardinal Vest , pe unde o tulea Rigel din campul vizual , era undeva intre ora 9:30 si ora 9:40.
De unde estimarea de mai sus a unghiului de pozitie PA =aprox. 200-210 grade.

Diferenta de luminozitate dintre Rigel A si B este intradevar naucitoare.
Constat insa o buna corespondenta intre observatiile noastre.
Eu voi pregati o diafragma de 45mm pentru luneta de 60x828 mm pentru a incerca reproducerea observatiei lui Kitchiner.
Invit colegii sa continuam aceasta reconstituire.
Dupa cum o spune si Kitchiner , vom avea nevoie de conditii de observatie foarte bune si de instrumente excelente.
Lasand falsa modestie la o parte , vad ca instrumentele exista.
Sa speram la vreme cat mai buna pentru observatii !

Nu as vrea sa inchei aceste randuri inainte de a-l invita si pe colegul ''nobody'' sa ni se alature.
Rigel si companionul sau reprezinta , cred eu , o tinta nu tocmai usoara chiar si pentru un Mak de cinci inch.
Daca-i asa numai observatia efectiva o poate spune.

Si poate ca ni se alatura si Iulian care are o buna luneta cu apertura nativa de 45mm.

Mircea

[Erwin]

Mircea,
Nu aveai cumva piesele esenţiale pentru o lunetă Carton de 60mm? S-au ruginit?

[zoth]

Catalin, poti confirma unghiul de pozitie sau ai facut o estimare personala? Mersi