[Mircea Pteancu]

Nume tot mai cunoscut si recunoscut pe ''Cloudy Night'',''Telementor'',''s33'' sau ''60mmtelescopeclub'',danezul Thomas Jensen a scris articolul atasat.Dotarile sale variaza de la un apocromat construit cu un obiectiv de telemetru maritim militar ex-WWII de 50X840mm,un ''Reisefernrohr'' Zeiss 60mm,Telementor 63x840mm,Vixen 80x1200mm si in fine un semiapocromat Zeiss 85x1650mm.
Experienta observationala a lui Thomas este uimitoare,este invitat sa scrie articole si sa tina prelegeri pe aceasta tema.Lucrurile sunt mult mai nuantate decat s-a spus aici, si pana acum.
Tema fiind interesanta ar merita continuata in alta parte.Desi nu este topicul meu,va propun ca pe acesta sa-l pastram ca ''vitrina noastra de telescoape'' iar tema colaterala sa fie continuata in alta parte,unde doresc inimile Dvs.
Mircea

[zoth]

Tema mi se pare si mie interesanta si din acest motiv mi-am permis sa fac oficiul de a pune interventia lui Mircea ca debut al unei dezbateri noi.
Nu stiu daca titlul ales de mine este cel mai fericit, este adevarat ca Thomas face cele mai multe observatii prin instrumente mici doar ca acestea nu au doar aceasta caracteristica, marea lor majoritate sunt instrumente de focal lung si in plus mai sunt si de marca, ceea ce inseamna printre altele si "calitate".

[Teo]

Seara buna !
Pentru ca nu m-am lamurit exact ce trateaza acest subtopic, dar fiind vorba de observatiile astronomice prin instrumente mici, postez si eu un link catre un clip, in care puteti vedea cum se observa Jupiter prin luneta mea de 80 mm homemade , cu focala de 900 mm si folosind un ocular de 10 mm Kellner, deci la un grosisment de 90 X.
Iata si linkul :
http://www.youtube.com/watch?v=FYwmjbOO50Y

[Erwin]

Sigur că la noi primează apertura, pentru că e mijlocul ieftin pentru a obţine imagini bune la care avem acces, sunt puţini cei care îşi permit calitate maximă. Totuşi, demistificările făcute de Thomas sunt binevenite şi chiar încurajatoare pentru ATM-işti, care îşi pot optimiza instrumentele prin diferite metode de tuning, o alternativă la cumpărarea unor alte instrumente şi vânzarea celor mai vechi la jumătate din preţ.

[Laurentiu]

Trebuie sa recunosc ca nu am avut prea des ocazia sa folosesc instrumente de calitate cu apertura "mica", capabile sa rivalizeze cu intrumente de apertura mai "mare".

Cu o exceptie: un refractor acromat Zeiss de 70 mm (si raport focal peste 10 din cate imi amintesc), apartinand Observatorului din Timisoara. Nu voi uita niciodata contrastul exceptional al imaginii oferite de acest instrument si un Saturn, acum cativa ani, cu detalii "taioase" ca o lama de sabie japoneza. Da, exista astfel de instrumente dar, din pacate, sunt rare si scumpe.

Ca posesor al unui refractor de 60 mm f/15, facut de mine cu un obiectiv acromat chinezesc, mai pot spune ca acesta se comporta bine in combinatie cu un ocular ortho de 6 mm (deci la un grosisment de 150 x) insa nu am reusit niciodata sa obtin imaginin tot atat de bune cum sunt cele pe care le da reflectorul de 200 mm f/6 folosit impreuna cu acelasi ocular ortho de 6 mm (grosisment 200 x). Pentru mine doar asa Jupiter a inceput sa isi merite renumele de rege al sistemului solar, cu o bogatie uimitoare de detalii. Trebuie insa rabdare, contrastul scazut al acestor detalii cere exercitiu si antrenament al ochiului, impreuna cu seeing bun si o aclimatizare corecta, in prealabil, a instrumentului.

In perioada urmatoare sper sa reusesc, daca vremea imi va permite, sa testez cu ambele instrumente un ocular Skywatcher Planetary de 4 mm primit recent, de la un bun prieten, cadou cu ocazia zilei de nastere. Daca seeing-ul nu isi face de cap prea tare, voi incerca si grosismente mai mari in combinatie cu cele 2 lentile Barlow din dotare, 2x si 3x, mai ales la Luna si stele duble (Jupiter are, intradevar, "obiceiul" sa nu tolereze grosismente "exagerate").

Una peste alta, cred ca atunci cand vorbim despre instrumente cu apertura "mare" sau "mica" trebuie totusi sa ne amintim ca instrumentele aflate in dotarea amatorilor sunt, in realitate, toate mici indiferent ca vorbim despre 60 mm sau 250 mm, refractor sau reflector. Daca ar fi sa pot alege, evident si eu as prefera un refractor apocromat de 200 mm doar ca sa ma gasesc in "cea mai buna dintre lumi", dar acum e timpul sa ma trezesc pentru ca soarele a rasarit de multa, multa vreme.

[Teo]

Sper sa nu fiu off-topic dar am gasit un articol oarecum surprinzator si am dorit sa il vedeti si voi.
Se pare ca Lucian Mandruta are si el pasiunea observarii cerului nocturn si detine un instrument astronomic relativ mic.
Pentru ca nu stiam unde sa postez acest articol l-am postat in acest topic.
Uitati aici linkul la care ma refer : http://www.click.ro/vedete/romanesti/Mindr...85884.html

[Mircea Pteancu]

Initiativa lui zoth este foarte buna.
Ca sa nu vin numai cu opinii personale, intreb colegii daca doresc sa afle despre clasificarea intrumentelor in mici,medii si mari facuta de Henry Paul,ATM-ist si autor prezentat in volumul III din ATM Ingalls.Daca exista interes,si asta astept sa o semnaleze colegii, am sa o caut si am sa o prezint aici.


Cat despre accesibilitatea obiectivelor de calitate buna,trebuie sa ii dau si sa nu-i dau dreptate lui Laurentiu.M-am uitat acum cateva minute pe SurplusShed si intradevar mai exista ceva din stocul de lentile Jaegers.Vad obiective Jaegers de 52x571mm si 54x622mm.Mai au si lentile Rini de 64x364mm ca si lentile militare de 74x592mm.Pe ''60mmtelescopeclub'' am colegi care au construit lunete cu lentile Rini de 64x364mm si lunete Jaegers de 50mm si sunt extrem de multumiti de calitatea lor.

Iar Sheldon Faworski are in continuare la vanzare obiective Carton de 60x1000mm si 80mm F/6.6 mm si Towa de 60x700mm plus o tona de accesorii la

http://www.cloudynights.com/classifieds/sh...amp;stype=

Am avut placerea sa cunosc personal colegi de aici de pe forum si dumnealor la vara vor avea ocazia sa faca observatii printr-o luneta construita de mine cu una din lentilele de mai sus si sa va spuna parerea lor.

Desigur,sunt lentile mici.Dar despre ele este vorba in acest topic,nu-i asa?

Mircea

[Mircea Pteancu]

Nu doresc sa dublez un subiect care a inceput sa fie dezbatut foarte bine la topicul ''Ce am vazut aseara''.Si spun acest lucru deoarece vedem acolo cum un grup relativ numeros de amatori, folosind o gama apreciabila de instrumente, fac observatii al caror scop este detectarea diviziunii Cassini.
Nu stiu daca acest lucru are importanta si pentru altii,dar gasesc acest lucru de-a dreptul incantator.Acest lucru m-a motivat sa ma inscriu pe forum,sa fac parte dintr-un grup de observatori care fac observatii si experimente pe care si le impartasesc spre folosul tuturor si cu care sa ma pot intelege ,simplu si usor in limba materna.

Citez din ''Through the Telescope'' de James Baikie,London,1906,capitolul XI,''Saturn'',pag. 182:

''...Webb states that when the
ring system was at its greatest breadth he has seen it
with a power of about twenty on only 1 1/3-inch aperture.
A beginner cannot expect to do so much with such
small means ; but at all events a 2 -inch telescope
with powers of from 50 to 100 will reveal the main
outlines of the ring very well indeed, and, with
careful attention will show the shadow of the ring
upon the ball, and that of the ball upon the ring.
When we come to the question of the division in
the ring, we are on somewhat more doubtful ground.
Proctor affirms that '' the division in the ring
(Cassini's) can be seen in a good 2-inch aperture
in favourable weather.'' One would have felt inclined
to say that the weather would require to be very
favourable indeed, were it not that Proctor's statement
is corroborated by Denning, who remarks that
'' With a 2-inch refractor, power about ninety, not
only are the rings splendidly visible, but Cassini's
division is readily glimpsed, as well as the narrow
dark belt on the body of the planet.'' The student
may, however, be warned against expecting that
such statements will apply to his own individual
efforts. There are comparatively few observers
whose eyes have had such systematic training as
to qualify them for work like this, and those who
begin by expecting to see all that skilled observers
see with an instrument of the same power are only
laying up for themselves stores of disappointment.
Mr. Mee's frank confession may be commended to
the notice of those who hope to see at the first
glance all that old students have learned to see by
years of hard work. '' The first time I saw Saturn
through a large telescope, a fine 12-inch reflector,
I confess I could not see the division (Cassini's),
though the view of the planet was one of exquisite
beauty and long to be remembered, and notwithstanding
the fact that the much fainter division of
Encke was at the moment visible to the owner of
the instrument!'' It is extremely unlikely that the
beginner will see the division with anything much
less than 3 inches, and even with that aperture he
will not see it until the rings are well opened.''

Precizari,in caz cazul unor probleme cu limba engleza:
-Webb afirma ca a vazut clar ansamblul inelelor lui Saturn cu o marire de 20x intr-o luneta de 33 mm.Nu si diviziunea Cassini.
-in schimb Proctor si Denning au vazut clar diviziunea in lunete de 50mm
-autorul Baikie atrage insa atentia asupra importantei antrenamentului,al ''ochiului format'' cum zicem noi,sublinierea imi apartine
-este important sa fim onesti cu noi insine pentru a intelege unde suntem situati ca nivel de experienta ,pentru a sti ce abilitati trebuie sa ne dezvoltam. Pentru aceasta Baikie citeaza confesiunea lui Mee care nu a vazut diviziunea Cassini printr-un bun reflector de 12 inch prin care proprietarul vedea chiar si diviziunea mult mai slaba a lui Encke.

Mircea

[zoth]

Am dedicat scurta sesiune de observatii din seara de 24 aprilie lui Saturn.
Instrumentul folosit a fost luneta de 50mm cu doua grosismente disponibile, 30x si 100x.
La primul grosisment vedeam un Saturn foarte mic dar si foarte taios iar undeva spre vest satelitul Titan.
Cam pe aceeasi axa dar pe partea opusa a planetei si la o distanta estimata grosier cam la 5-6 intervale Saturn-Titan se mai vedea cu privirea periferica inca un satelit, nu stiu care.
Cum acest misterios satelit nu se vedea cu privirea directa am facut un mic experiment, in momentul in care imi indreptam privirea spre pozitia in care se vedea cu privirea indirecta, satelitul in cauza disparea brusc.
Am avut atunci curiozitatea sa insist sa privesc acel loc si am constatat ca dupa 3-4 secunde "inculpatul" se dezvaluia si in privirea directa.
Imediat insa ce miscam privirea in alta parte si apoi reveneam pe pozitie, nu mai era nimeni acolo.
Am repetat de vreo 3-4 ori experimentul si de fiecare data rezultatul a fost acelasi.
La grosismentul de 100x satelitul in cauza nu se mai vedea nici in privirea periferica, cel mai probabil pierderea de lumina isi spunea cuvantul.
Nici Titan nu se mai dezvaluia in privirea directa ci doar in cea periferica.
Planeta Saturn era semnificativ mai mare decat la 30x, imaginea de ansamblu tot taioasa insa diviziunea Cassini refuza sa se arate, se pare ca sub 125x ochii mei nu sunt capabili sa o perceapa in modul monocular.
Am revenit spre final din nou la 30x si am repetat experimentul initial cu acelasi rezultat.
Mirarea mare a fost mai tarziu cand m-am uitat pe un soft care imi spunea ca satelitaul in cauza pare sa fi fost Iapetus.
Daca gresesc in privinta satelitului cineva sa ma corecteze.
Nu pricep deasemenea de ce nu am vazut ceilalti sateliti de magnitudine mai mica ...
Observatia a avut loc in apropierea manastirii Cozia unde ma aflu in aceste zile.

[Mircea Pteancu]

Aseara,Duminica 29 Mai,am observat un obiect extraordinar.Pentru observare lui s-ar putea folosi si numai ochiul liber dar in lumea imbacsita si infecta in care am ajuns sa traim,sunt putine locurile cu un cer nepoluat pe care sa vedem astrele asa cum sunt.
Astfel ca eu recomand cel putin utilizarea unui binoclu.
Obiectul despre care vorbesc este steaua Zubeneschamali ,sau Beta din Balanta/Beta Librae in notatia lui Bayer.
Binoclul Sakura 9x60mm pe care l-am luat azi-noapte cu mine la observatii ,s-a dovedit a fi de aceasta data o alegere neinspirata.Desi are o buna putere de separatie,din cauza acoperirii ''ruby'' de pe obiective,altereaza culorile.
In schimb luneta 60x700mm,la 28x/Plossl Sirius 25mm,a prezentat steaua Beta Librae in plinatatea culorii ei verzi.Am observat aceasta stea si cu dobsonianul de 125mm,cu diferite grosismente si am revenit la ea de multe ori in cursul noptii.
Nu am mai vazut asa ceva,nu am sa spun mai multe,cautati-o si priviti-o - o stea verde, ''verde de verde''!
O tacuta si discreta luminita minunata a cerului de primavara,un smarald ceresc care mi-a reamintit ce obiecte extraordinare sunt stelele!
Mircea

[Teo]

Interesant. Pacat ca locatia asta poluata nu imi permite iesirea mai frecventa la observatii.
Am gasit cateva informatii privind aceasta stea.
Se pare ca unii o percep ca fiind alba iar altii verde. Sunt curios cum as vedea-o eu.
Oricum o sa o am in vedere de aici incolo, iar cand voi pleca la tara nu voi neglija sa indrept newtonianul de 150/750mm spre ea.

Iata si informatiile gasite :

"Zubeneschamali
The white star as one of very few stars is perceived by some people as green. Others see it white. Zubeneschamali indeed glows strongest in green light, but the other spectral colors are also very strong. This results in the combination color white.
The star rotates about 100 times faster as our Sun.

Constellation: Libra
Distance: 160 light-years
Spectral class: B8
Visual magnitude: 2.7
Luminosity: 130 * Sun
Mass: 4 * Sun "

Sursa : http://jumk.de/astronomie/special-stars/zubeneschamali.shtml

[Mircea Pteancu]

Desi nu am mai publicat ,nu inseamna ca nu am mai facut observatii.
Recent,am observat in repetate randuri Epsilon 1-2 Lyrae cu luneta de 60x700mm,care de mai mult timp nu mai este un ''department store telescope''.Obiectivul a fost optimizat de catre zoth iar eu am inegrit tubul principal concomitent cu introducerea a cinci diafragme.Am matuit cu smirghel si inegrit cu vopsea neagra mata inelul de fixare a obiectivului ca si interiorul parasolarului.
Daca anul trecut nu am reusit niciodata sa rezolv ambele duble Epsilon Lyr,acum am reusit acest lucru in repetate randuri la grosismentul de 88x obtinut cu ocularul Solid Ramsden de 8mm.
De asemenea Alcalurops/Mu Bootis a fost rezolvata ca tripla.Deoarece Mu 2 are o separatie de 2.2 secunde pot sa spun ca luneta opereaza foarte aproape de limita teoretica de 2 secunde de arc.

In alta ordine de idei, intrebam mai demult despre grosismentul minim la care inca mai vedem pe Mizar ca dubla.Cu aceeasi luneta ,la un grosisment de 14x,obtinut cu un ocular Huyghens de 50mm,Mizar este clar rezolvata in cele doua componente separate prin 14 secunde de arc.Ceea ce inseamna ca binoclurile SW foarte raspandite cu grosismentul de 15x ar trebui sa rezolve si ele aceasta dubla.Poate sa confirme cineva acest lucru,va rog?
Mircea

[Mircea Pteancu]

Asta-seara,Joi 12 Ianuarie,de la ora 18h 21 min TLR am observat planeta Venus cu un reflector newtonian de 76mm cu focala de 700mm,pe trepied si montura azimutala in furca,la un grosisment de 93x obtinut cu ocularul Plossl Celestron 7.5mm.
Observatia a fost facuta pe un cer parcurs in viteza de nori subtiri.Fereastra de vizibilitate a durat cam un sfert de ora.In timpul observatiei,stralucirea planetei a fluctuat vizibil,probabil din cauza unor nori indepartati si care nu se zareau cu ochiul liber.Am vazut discul planetei in faza sub 75%,cu terminatorul convex situat in jumatatea estica a discului si cu coarnele fazei de noapte muscand adanc la poli,in partea de zi.Am sa incerc maine sa atasez schita lui Venus,asa cum am vazut-o asta-seara si sa masor faza.
Dupa ce Venus a fost acoperita de nori,am observat prin newtonian si planeta Jupiter pe al carui disc am zarit doua benzi si,inainte de a apuca sa ma dumiresc cu privire la pozitiile satelitilor,intreg cerul a fost cuprins de nori asa ca,''s-a stins lumina'' si am fost trimis la podea in KO astronomic .
Mircea

PS:saptamana trecuta am facut observatii cu acelasi instrument in constelatia Orion,daca gasesc notele ma sa le postez aici.

[Mircea Pteancu]

Incurajat de succesul pe care l-am avut in cele cateva minute foarte bine cheltuite prin rezolvarea stelei duble 52 Ori,am continuat observatiile ''in tromba'' in ultimele trei zile ale lunii Ianuarie si anume Duminica,Luni si Marti.

Am re-observat Venus care a avut faza vizibila atat in newtonianul de 76mm cat si in dobsonianul de 125mm.

La Jupiter telescopul de 76mm mi-a prezentat trei benzi iar dobsonianul de 125mm ,cinci benzi.In fiecare telescop,ultima banda ,era vizibila la intervale si chiar si atunci foarte slab,si a fost situata in emisfera nordica.Presupun ca in T76mm uneori se zarea NTB iar in T125mm,o banda situata mai la Nord de NTB.
Pe SEB si NEB se zareau doua pete mai intunecate.Cea de pe SEB,era cam la un sfert sau o cincime de semicoarda de meridian iar cea de pe NEB era la jumatatea semi-corzii.Sa mai fie active ''barjele''?Dar acelea apareau nu in interiorul benzilor ci intre ele sau alipite de una dintre ele.

La Marte,ultimul obiect de Marti noaptea,la 232x/Pl7.5mm+B2x,am vazut foarte clar calota polara nordica si se mai vedeau niste formatiuni colorate intr-o tenta de gri dar telescopul era scuturat de vant iar subsemnatul de frig.

Stele duble in Orion:52 Ori nu a fost rezolvata decat Duminica,Luni la orice marire se vedeau discurile Airy ale componentelor alipite,iar Marti si acestea doar cand si cand.
Apoi pot enumera ca rezolvate stelele Delta,Iota,Lambda,Rho,Zeta,Sigma 474 evident si Sigma 855,Sigma 816,Psi si m Ori.
Delta/Rigel,Lambda,Rho , Psi si Iota au fost rezolvate si de T76mm.Ba chiar,i-am dat voie sa fie primul telescop care imi prezinta Iota Ori rezolvata (ca sa prinda curaj...).
In Eridanus:32 Eri,62 Eri,Sigma 422,55 Eri,Sigma 570 si Omicron2.
Dublele 32Eri si 62 Eri au fost rezolvate si de T76mm.

Am incercat si in Lepus sa rezolv stelele Alpha si Kappa dar nu am reusit,erau deja prea jos si turbulenta atmosferica...prea turbulenta.
Nici tentativele de observare a stelelor e si f in Trapezul lui Orion ca si a companionului lui Sirius in T125mm ,armat cu ocularul cel mai performant la rezolvari,Solid Ramsden 8mm+lentila Bralow 2x ,nu au dus la niciun rezultat pozitiv.

Nu stiu unde am gresit dar pe M78 nu l-am aflat.In schimb,am vazut un roi stelar in Monoceros,spre Est de prima stea aflata la Est de Betelgeus .Si un alt roi,aflat la Sud de coltul cel mai sudic al constelatiei Gemenii.Daca ultimul este roiul ''Christmas Tree Cluster '',atunci eu nu prea am vazut vreo asemanare cu Pomul Vietii.

Pentru localizarea obiectelor am folosit intai binoclul Sakura 9x60mm dar apoi l-am inlocuit cu binoclul militar IOR 8x30mm.In conditii extreme,cum au fost in aceste nopti,se evidentiaza faptul ca binoclurile militare bune sunt rezultatul unui proces indelungat si dur de perfectionare.Formatul mic al acestui binoclu iti permite sa-l pastrezi sub haina,intre utilizari ,ca sa nu se abureasca.Si nu te stanjeneste daca intre timp manuiesti si ochesti cu telescopul sau cu alte obiecte cu teava...

Un mic avertisment in final:de data aceasta nu incurajez pe nimeni sa iasa la observatii,datorita frigului,riscul de imbolnavire este foarte mare.
Eu am adunat 12 ore de observatii in aceste trei seri (5+4+3) ,dar stiti proverbul cu soiul....
Mircea

[Teo]

Este extraordinar ca ati reusit sa vedeti calota de gheata a lui Marte.

Eu ma chinui de mai bine de o luna, si mai mult de un guguloi rosiatic si plin de ceata si de raze nu reusesc sa vad, cu toata artileria din dotare ( mai putin cu tunul de 305 mm cu care nu am iesit ).

Voi mai incerca si eu dar sa treaca frigul asta crunt.

Chair ca te poti imbolnavi urat de tot pe asa ger...

Cer senin si nopti calde, pline de catecul greierilor va doresc tuturor !

Teo