[Erwin]

M-am jucat puțin cu micul binoclu 8x28mm din dotare privind printr-o lentilă plan convexă un obiect apropiat la câțiva cm. E un fel de ochelar pus în fața obiectivelor care la acest model sunt apropiate. Focalizarea se face prin deplasarea obiectivelor în tuburi. Nu știu ce formă au prismele redresoare, dar e posibil să fie roof.

Întrebarea este ce tip de lentilă sau grup s-ar potrivi mai bine spre a putea folosi sistemul pe post de microscop stereoscopic pentru a lucra la o distanță de 10cm? Ar merge mai bine cu 2 lentile sau grupuri separate? Mărirea va fi diferită de cea 8x a binoclului?

Voi experimenta.

[Erwin]

Primul test l-am făcut cu o lupă IOR 3X veche, formată din două lentile plan-convexe așezate într-o ramă cilindrică cu distanțier. Nefiind corectată aberația cromatică strică mult imaginea, însă focala și diametrul corespund scopului, cu lentilele lipite de obiectivele binoclului. Am scos una din lentile și privind printr-una singură imaginea este ceva mai clară și mai luminoasă, relevând faptul că cele două lentile deși fac casă bună împreună când privești direct prin ele aruncă razele în toate părțile. Un alt test l-am făcut cu o lentilă de ochelari de 3 dioptri, focala este prea lungă dar aberațiile sunt mai mici și sunt necesare două identice, diametrul fiind prea mic.

Așadar trebuie să găsesc două acromate identice cu focală scurtă, probabil două dublete de la oculare kelner ar fi bune.

[catalin dumitru]

Lentila comuna a unui stereoscop are niste calitati aparte.

In primul rand , forma ei e data de unghiul dintre cele doua microscoape .

Daca unghiul e zero , atunci poate fi un acromat biconvex asimetric , dublet sau triplet , asezat cu suprafata mai curba la exterior.

Daca microscoapele individuale fac unghi intre axele lor optice , atunci lentila obiectiv e un menisc convergent (sau divergent ) , tot acromatizat , tot dublet sau triplet lipit , asezat cu concavitatea inspre tinta .

De regula in cazul asta , divergenta produce o distorsiune in forma de butoi iar varianta convergenta nu distorsioneaza imaginea .

Sunt din capul locului lentile proiectate sa lucreze cu fascicule foarte largi.

Pentru a avea efect stereoscopic real , trebuie sa privesti cu binoclul printr-o singura lentila larga , altfel vei avea imagine dublata .

Daca vrei sa folosesti lentile maritoare separate , trebuie sa aduci axele lunetelor binoclului (impreuna cu lentilele aditionale ) la un unghi de vreo 20-30 de grade.

[Erwin]

Mulțumesc pentru explicații! Știu că am mai citit undeva despre utilizarea unui binoclu pe post de stereoscop dar nu mai știu unde anume...

Ce am mai aflat folosind dublete și un obiectiv foto de la aparatul Certo, pe un singur canal. Aș rezolva problema cu o pereche de dublete sau triplete acromate identice cu focala intre 10cm-15cm ca să obțin un factor de mărire și de lucru potrivite însă profunzimea câmpului nu este suficientă. Bănui că pentru a obține o zonă mai largă de focalizare corectă este nevoie de ceva în plus.

N-aș strica acest binoclu mic care pe timp de zi este foarte fain și bun pentru plimbările la munte, nu atârnă greu în bagaj. Însă am un alt binoclu vechi, cred că este 10x30, care a suferit stricăciuni la corp și la gulerele ocularelor din plastic, s-a și decolimat la un accident. Oare prin lungirea tuburilor obiectivelor nu aș putea să apropii planul focal, să nu mai fie necesare alte lentile?

[catalin dumitru]

Da Tavi , dacă lungesti tuburile obiectivelor practic obții un 'closest focus ' mult mai mic decât ce poate binoclul nemodificat.
Dar s-ar putea să nu-ti placă lungirea fizică care in funcție de binoclu ,poate deveni excesivă . De aia e de preferat să scurtezi focalele obiectivelor folosind lentilă sau lentile adiționale. Practic in felul ăsta se transformă o luneta kepler in microscop.
Referitor la profunzimea câmpului , ce ai tu nevoie e o lentilă complexă , de diametru mare pentru a fi folosită simultan de ambele lunete.
Această lentilă are o proprietate mai aparte prin faptul că panorameaza bine ceea ce tu nu poți vedea cu un singur ochi.
Ca să înțelegi repede , dau exemplul unui cub mic , un zar să zicem , la care dacă privești de sus , cu un singur ochi nu vei putea vedea decât fața superioară .
Același zar privit tot cu un ochi dar prin această lentilă folosită ca o lupă , îl vei putea vedea și pe fețele laterale (care vor avea formă de trapez ) și mai mult , claritatea va fi pe toată înălțimea zarului.

Ansamblul optic care se apropie cel mai mult de aceste cerințe , este grupul de intrare de la vechile și poate mai recentele camere cu obiective zoom cu vehicule compensatoare negative .
Am întâlnit mai multe variante de sisteme frontale , toate lucrând la fel , formulele optice diferind probabil in funcție de focale și diametre. Cele cu luminozitati mari sunt de regulă mai complexe .

Aceste ansamble frontale pot fi recuperate de la camere video profesionale , cu zoom , fie ele portabile pentru înregistrare sau pentru supraveghere.
Am specificat "profesionale" pentru că doar la astea găsești lentile frontale suficient de mari la diametru ca să folosești binoclul fără a-i aduce modificări la axele optice .

Dacă vrei , îți pot pune mai târziu vreo poză cu așa ceva.

[Erwin]

Am un obiectiv rusesc de la o cameră de 8mm cu film însă nu l-aș strica. Aș mai avea un dublet de la un obiectiv de copiator vechi A3 cu zoom. De fapt, cred că am două, identice, că era modelul prin care trece lumina, nu cel cu oglindă. O să mă joc cu ele să văd ce imagine ar da însă focala e cam lungă.

[catalin dumitru]

Dacă ai un binoclu cu prisme porro inversate , ala ar fi cel mai bun candidat pentru stereo microscop . La binoclurile astea axele obiectivelor sunt de 2 sau 3 ori mai apropiate decât axele ocularelor . E valabil bineînțeles doar la diametre mici ale obiectivelor.
Mi se pare că la vreo 70 mm ecart ocular nu ai mai mult de 35-40 mm intre axele obiectivelor. Asta înseamnă că o lentilă aditionala de 60 sau 65 mm diametru e suficientă ca sa nu vigneteze obiectivele binoclului. Focala trebuie sa fie undeva intre 10 si 15 cm sau maxim 20 cm dacă vrei o distanță de lucru mai mare . La asta contează și distanța dintre obiectiv si lentilă .
Încă ceva , dacă distanța de lucru o vrei mai mică de 10-15 cm , atunci și mărirea va fi mai consistentă însa efectul stereoscopic se alterează puternic dacă axele optice nu au între ele un unghi potrivit .

Tre să îți stabilești o distanță de lucru si de la asta pleacă toate căutările si încercările .

In unele situații , cei zece centimetri propuși de tine ar putea fi insuficienți . O sa fac si eu niște teste sa vad cam ce focala trebuie pentru 10 sau 12 cm distanță de lucru .

[Erwin]

Da, este cu prisme inversate, obiectivele au doar 28mm si stau aproape lipite. M-am gandit ca 10-15 cm ar fi un minim, probabil n-ar deranja nici 20-25cm dar nu mai mult pentru că mărirea trebuie să rămână în jur de 10X. O să caut un obiectiv mai mare, azi nu am avut timp.

Păcat că nu am luat lentila care a fost la vânzare nu demult de la un stereoscop. Au rămas ocularele dacă nu mă înșel. Ca o paranteză, am un ocular de la stereoscop pe barrel de 30mm cu reticul gradat pentru măsurare, 8X, e fain și pentru astro cu adaptor din canistră de film foto.

[catalin dumitru]

Lentila obiectiv ce a fost de vânzare nu demult , am luat-o eu . De fapt au fost doua identice și am ales-o pe cea mai integra . Însă nu ti-ar fi folosit pentru că e dublet divergent ( 0,63 x) adică mărire subunitara , și diametrul e prea mic pentru adaptarea binoclului.
Tunuletele optice ale acelui stereoscop sunt mult mai apropiate decât poți tu apropia la minim obiectivele binoclului cu porro invers .
Îți trebuie măcar 60 mm diametru pentru obiectiv unic .
Scriai cândva că ai un vivitar vechi și cu probleme. Grupul frontal al acelui teleobiectiv cu zoom s-ar putea potrivi scopului . Merita sa faci o probă . Intrarea in obiectivul foto , adică suprafața convexa , vine in fața obiectivelor binoclului.
Intrarea in microscopul astfel format se face prin fața concava a meniscului convergent care e după dubletul frontal .
Cele două componente nu lucrează bine decât împreună.

Succes !!

[Erwin]

Mulțumesc, Cătălin!

Obiectivul foto este Asanuma 70-210 pe care l-am reparat parțial în sensul că ar mai trebui reglat inelul de focalizare și cosmetizat. Laurențiu Alimpie a făcut poze bune cu Nikon-ul lui prin el. Dar nu mă costă nimic să-l desfac din nou și să testez ce ai zis, oricum ca să îl fac să focalizeze corect la infinit trebuie desfăcut și înfiletat din nou pe altă spiră.

Zis și făcut! Chiar funcționează și imaginea este clară chiar dacă nu este perfectă ca la un stereoscop industrial. Trebuie să găsesc o lentilă din asta orfană ca să pot păstra și obiectivul.

Are cineva?

[catalin dumitru]

Ai toate șansele să găsești un grup frontal mai potrivit . Cu ceva rabdare are să apară.Sunt cel puțin trei scheme optice pentru asemenea ansamble de intrare in teleobiective zoom . Dar toate au profil global de menisc convergent , adică intrarea in grupul frontal al teleobiectivului este o suprafață mare convexa și ieșirea din acest grup e o suprafață concava de diametru mai mic cu vreo 30 la sută .

Cea mai potrivită schemă pentru tine s-ar putea să fie cea la care lentila mare din față e un dublet lipit steinheil.
Apropo , la toate schemele întâlnite de mine lentila a doua a grupului s-a dovedit a fi menisc convergent simplu , cu niște curburi destul de accentuate.

Sper ca toate astea sa-ți ușureze căutarea .

[Erwin]

Mulțumesc din nou! O să mai caut obiective cu zoom defecte și de alte tipuri de la care pot lua lentilele frontale în stare bună. M-am mai uitat prin ele și la marginea câmpului nu se vede așa bine, nu se suprapun cum trebuie cele două imagini deși pe centru efectul stereo pare să fie bun iar câmpul este puțin mai îngust față de un microscop adevărat.

[catalin dumitru]

Ei bine , aici se vede buba. Neclaritatea sau /și lipsa parțială a efectului stereo se datorează faptului că distanța de lucru e prea mică pentru tuburi optice care au axele paralele. Dar e posibil ca o pereche din asta frontala cu alte valori ale curburilor , să dea rezultate mai bune.
Ideal ar fi un ansamblu la care diferența dintre diametrele utile ale celor două lentile ale grupului , să fie una mai mare , poate chiar cu 50%.
La fel de important e ca atunci când privesti prin asemenea grup , folosit ca o lupă , diametrul mic al meniscului să nu vigneteze lentila cea largă . Așa știi că fasciculul incident e bine împrăștiat si deci accesat in mod aproape unanim de cele două lunete de binoclu transformate in microscoape.

[Erwin]

Am două obiective de copiator, poate ar fi mers dacă ar fi îndeplinită a doua condiție cu vignetarea. Unul are 60mm și am făcut o lunetă din el pentru că are focala destul de lungă, vreo 400mm. Merge cu un kelner de binoclu. Dar vignetarea e destul de pronunțată. Celălalt e mai mic și vignetează și mai mult. Rămâne să mai caut teleobiective prin târg.

[Erwin]

Am fost la piața de vechituri și am găsit un teleconvertor 2X AF pe 58mm fabricat de Rowa Optics. Nu e bun pentru microscop, oare la ce s-ar putea folosi? Conține o lentilă plan-convexă mare, foarte bombată și un menisc divergent mai mic, cu raza de curbură mică.