[nobody]

Hmmm ...

[IACOB DUMITRU]

[Stanescu Octavian]

scadere a lungimii de unda face un cristal KTP (KTiOPO4) in producerea laserului verde primeste 1064nm si scoate 532nm saracu foton corpuscular ce se mai chinuie sa treaca prin cristale se freaca si se mai zgarie.

[IACOB DUMITRU]

Exemplul dumneavoastra nu are nimic in comun cu exemplu cerut de mine, conteaza detaliile, cristalul nu este unda, tranzitia nu este realizata pe durata relativ lunga de timp, vorbesc de tranzitia pe aceiasi unda.

[Stanescu Octavian]

Mai e povestea cu deplasarea spectrului spre albastru de la surse ce se apropie de noi

[IACOB DUMITRU]

Eu nu neg ca sunt astfel de situatii, spun doar ca tendinta de intinerire trebuie sa dureze cat mai mult cu putinta asa incat timpul sa para ca se scurge pe o perioada relativ lunga de timp inapoi.

[IACOB DUMITRU]

Revenim la activitatea executata de foton.
Cum isi face resimtita prezenta in peisaj unitatea de timp si sensul sau de scurgere, cu atat mai mult cu cat am afirmat ca viteza de scurgere a timpului fizic nu este niciodata uniforma (deci nici vorba de etalon absolut)?
Cum exista masura in absenta existentei etaloanelor absolute?
Ei bine, pasii minusculi pe care ii executa fotonul indica cateva tendinte de conservare ex: abateri mici (nesemnificative) de la un pas la altul in ceea ce priveste rata cresterii volumului fotonului si nu numai (ca si cand volumul minusculului tetraedru ar reprezenta unitatea de volum).
Pe durata expansiunii fotonului abaterile de orice gen desi minuscule exista, se cumuleaza fiind de un singur sens, se contorizeaza (lucru valabil si pentru abaterile de la viteza de scurge a timpului).
Pe durata colapsului fotonului abaterile sunt de semn contrar au alte valori si evident se contorizeaza si ele.
Per total oscilatie se ajunge la o medie a vitezei de scurgere a timpului, la un raport spatiu/timp pe care il vom descoperii pas cu pas in postarile urmatoare.

[valy]

[IACOB DUMITRU]

Am discutat despre aproximari, abateri, tendinte, nici vorba de valori absolute.
De la simple vorbe, observatii, usor usor ajungem la imagini, valori, formule etc...
Fotonii oscileaza cu diferite frecvente, nici vorba de egalitate perfecta intre frecventa fotonului de la o oscilatie la alta si cu atat mai mult despre egalitate perfecta intre frecventa specifica fiecarui foton in parte.
Cu toate acestea exista anumite tendinte comune in modul de manifestare al fotonilor:
Toti au o extremitate lenesa si una rapida;
Toti au doua tendinte specifice de manifestare pe o perioada completa;
Toti isi modifica lent frecventa de la oscilatie la oscilatie, tendinta remarcata, contorizata intr-un plan mult mai larg al observatiei;
Toti se deplaseaza pe o directie ce poate fi aproximata ca fiind o axa in jurul carareia, pe o oscilatie completa, una dintre cele doua extremitati ale fotonului se insurubeaza in timp ce cealalta extremitate se desurubeaza;
Durata unei oscilatiie depinde in principal de unghiul maxim de rotatie pe care le executa pe o oscilatie completa cele doua extreme ale fotonului, facand ca in felul acesta media aproximata sa fie aproximativ aceeasi pentru toti fotonii.
In fapt, viteza maxima a luminii a fost aleasa prin consens, usor eronat dar ce mai conteaza, in realitate si teoria confirma ca limita este o lecuta mai mare, veti vedea.

[IACOB DUMITRU]

Sa facem un mic inventar al observatiilor pe care le detinem cu privire la posibilitatea de apreciere prin aproximare a manifestarilor din interiorul fotonilor:
1. avem indivizibilitate particula;
2. avem doua extremitati distincte ale particulei;
3. avem expansiune si colaps cu o rata de crestere/descrestere a volumului fotonului relativ constanta;
4. extremitatile isi modifica sistematic directia asa incat putem imagina 3 tendinte, trei vectori perpendiculari doi cate doi;
5. avem tendinta particulei de deplasare intr-un asa numit plan longitudinal si rotatie intr-un asa numit plan transversal al observatiei;
6. fotonul se comporta ca un ceas natural;
7. cea mai mica abatere unghiulara ∆α indica o scurgere (durata) a timpului ∆t;
8. abaterile, erorile in functionare (ca si ceas natural) au tendinta de micsorare pe durata expansiunii (r distanta dintre extreme este in crestere, viteza de rotatie in descrestere) si crestere valorica pe durata colapsului (r distanta intre extreme este in descrestere, viteza de rotatie in crestere);
In postarea urmatoare vom vedea care sunt performantele in functionare ale acestui ceas.

[Stanescu Octavian]

povestiti amanunte despre o fantoma dar nu porniti de la baza cum unde se formeaza fotonul ? eu tot sunt convins ca unda electromagnetica aceasta pereche impletita de camp variabil Electric cu Magnetic ce se propaga nu are nevoie de o inventie a creierului uman numita foton . ce extremitate lenesa si rapida ? a cui care e invelisul ce da forma .
o unda pornita la propagare ramane la frecventa cu care a fost emisa nu se schimba .
rotesc un magnet produc unda unde e fotonul de unde rasare ? sau pornesc un oscilator cuplat la antena de unde apare foton ??

[Herr_Alien]

--- edited ----
Am citit ceva mai bine, nu e nici o diferenta de faza intre E si B ...

[nobody]

Lucrurile sunt un pic mai complicate la formarea undelor.
https://en.wikipedia.org/wiki/Near_and_far_field

La polarizare eliptica exista diferenta de faza.
https://en.wikipedia.org/wiki/Polarization_%28waves%29

Nu confundati fotonul cu fluxul de fotoni (unda clasica electromagnetica).
Fotonul are doar doua stari fundamentale de polarizare, iar acelea sunt circulare, corelate cu spinul.
Fotonul nu poate fi descris ca o unda clasica electromagnetica.
Abordarea clasica nu poate explica efectul fotoelectric (si multe alte efecte cuantice).

[Andi]

Desenul undei electromagnetice arată cei doi vectori (electric și magnetic) în fază, dar rotiți în spațiu. Desenul undei polarizată circular arată cei doi vectori defazați cu o semiperioadă și se rotesc continuu în spațiu (levogir sau dextrogir) păstrându-și poziția reciprocă.
Unda plan polarizată cum ar arăta?

[IACOB DUMITRU]