[Alex Gaina]

Acest subiect nu este discutat foarte larg nici in literatura si nici in internet. Dar se crede ca nu exista. In orice caz asta ne spune wikipedia englezeasca [1], [2]. Consultati atent referinta [2] si veti vedea ca nu este mentionat nici un crater meteoritic pe teritoriul Romaniei, dar evident si pe cel al Moldovei.

Sa vedem ce spun specialistii in acest domeniu, fara a fi prea optimisti. Unul dintre cei mai cunoscuti specialisti rusi Fedînskii [6] folosindu-se de statisticile canadiene asupra craterelor de impact estimeaza densitatea superficiala a craterelor de impact pe Terra ca fiind

1 crater/ 0,546 mln km^2.

Textul rezumatului articolului, care ne ofera o baza pentru speculatii este urmatorul:

"The probable frequency of craters for different regions of the Soviet Union is computed using data on the frequency of meteoritic structures in Canada. The main diagnostic features of explosion-type meteorite craters are described along with temperature and pressure limits at which shock metamorphism will occur. It is estimated that there are 41 known impact craters in the territory of the USSR, with diameters ranging from 0.2 to 100 km."

Daca veti imparti suprafata uscatului terestru (~ 149 mln km^2) la suprafata fostei URSS (22,4 mln km^2) veti obtine, ca in total pe Terra ar fi existat circa 273 de cratere cu dimensiunile intre 200 m si 100 km. De aici ar rezulta, conform lui Fedînskii, ca statistic pe Terra ar putea exista un crater pe o suprafata 546 x10^3 km^2 cu dimensiunile intre 0,2 km si 100 km.

Sigur, aceasta estimare este si mai sceptica decat ceea ce ne furnizeaza wikipedia englezeasca, care ne spune ca nu exista cratere confirmate si nici in stadiu de cercetare pe teritoriul Romaniei.

Nu numai pe teritoriul Romaniei nu ar exista cratere de impact, ci, conform acestor estimari ar exista in
Moldova- 0,062 cratere
Ucraina- 1,1 cratere
Romania- 0,43 cratere
Belarus- 0,38 cratere
Serbia- 0,16 cratere
Bulgaria 0,205 cratere
Germania- 0,65 cratere
Estonia- 0,082

Ei, dar cum stam cu faptul, ca in Ucraina sunt descoperite cu certitudine 7 cratere:
Denumirea d(km) T(varsta, mln ani)

Boltîş 24 65
Ilineţ 8,5 378
Oboloni 20 169
Rotmistrovka 2,7 120
Ternovka 11 280
Zapadnaia 3,2 165
Zelenîi Gai 3,5 80

, in Germania 2, inclusiv foarte binecunoscutul si aproape legendarul crater Ries,
in Estonia- o tara atat de mica ca teritoriu- tocmai 4!


Este desigur suspect, ca

in Europa foarte mica avem 47 de cratere (plus inca 4 neconfirmate, inclusiv 2 in Grecia)
in Australia comparabila ca suprafata -25 confirmate
in Canada, iaras comparabila ca suprafata- 34!
in SUA-28 (plus 8 neconfirmate)

iar, la alt pol (cel al necunoasterii, dupa parerea mea)
in Mexica-1 inclusiv cel mai vestit Chicxulub din Yukatan)
in America de Sud -8 (inclusiv 4 neconfirmate)
in Asia, care are un teritoriu enorm de 46 mln km^2- doar 19!
in Africa- doar 18

Astfel, ca lista din [1] ne da 165 de cratere confirmate plus 26 in curs de cercetare.

Desi continentul European este de rand cu Canada si SUA cea mai cercetata zona a Terrei, chiar si pe acest continent exista lucruri ciudate, care in limbaj statistic ne-ar spune despre eroarea statistica extrem de mare, sau o dispersie extrem de mare a valorilor.

Ciudat este insa altceva, ca zone geografice aproape polare cum este zona geografica

Estonia, Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania

au extrem de multe cratere in timp ce zone geografice de latitudini mici au putine cratere, in pofida faptului, ca, desi axa pamantului este inclinata cu doar 23,5 grade, corpurile de impact, ce vin mai ales in plan ecliptic, lovesc, totusi, in zonele polare mai usor decat in cele equatoriale!

Acelasi lucru se refera la Australia,care abunda in cratere.

Dupa mine, statisticile din sursele deja citate[1,2,6] nu sunt bune, si doar daca luam in consideratie informatiile din Ghidul [3], care spun, ca un crater cu dimensiunea de 20 km se formeaza odata la 500 mii ani, obtinem valori mai realiste pentru densitatea craterelor pe suprafata Terrei inclusiv in mari si oceane.

Intr-adevar, daca vom avea in vedere ca frecventa impactelor pe parcursul istoriei de 4,6 mlrd de ani a Terrei este aproximativ constanta, atunci ar trebui sa avem pe Terra circa 9200 de cratere, adica mult mai multe, decat presupun sursele sceptice [1,2,6].

Nu avem motive sa presupunem, ca cerecetarile meteoritilor si a craterelor,pe care le-au provocat in Canada sunt proaste, foarte aproximative si dubioase. Deci, vom considera, ca densitatea craterelor de impact

1 crater/0,293 mln km^2

care corespunde celei din Canada este una corecta, atunci, intrucat suprafata totala a uscatului Terrei este de 149 mln km^2 am avea pe suprafata uscatului circa 626 cratere, iar in total (inclusiv in mari si oceane- circa 2690 cratere), ceea ce reprezinta o cifra mai optimistica.
Daca vom considera, ca cele mai bune cercetari (fiind bineinteles certe) provin din tarile baltice, atunci, extrapoland liniar numarul de cratere posibile, am obtine pentru Terra si mai multe cratere.

Daca vom lua in consideratie efectul ca probabilitatea impactului in zone ecuatoriale este mai mare decat in zone polare, conform legii

n(L)= n(0)cos(L-23,5),
unde L este latitudinea medie a zonei geografice (tarii) exprimata in grade, am avea o crestere a numarului craterelor de impact pana la 7100, ceea ce este aproape in acord cu informatiile din cartea coordonata de Martin Ries [3].


Astfel, cate cratere ar putea sa existe in Romania, daca cercetarileacestora ar avea amploarea celordin Tarile BAltice,Ucraina, Australia,Canada, unele tari europene si SUA (pe vremuri si Rusia ar fi intrat in acest top)?

Eu mi-as permite chiar o ipoteza oate.Anume:

De ce nu ar prezenta site-ul Orheiul Vechi (in Basarabia) ,pe care va invit sa-ladmirati din pozedepe Google,un crater format cu multe,multe miliioonae deani in urma caderii unui meteorit cu dimensiunilede 350-700 m?



Cu alte cuvinte:
1) Nici in Canada (sau tarile cu cercetari astronomice avansate ale craterelor de impact: Baltice, Ucraina (1 crater la circa 114 mii km^2!) , Rusia informatiuile cu privire la cratere nu sunt complete din cauza ca nu corepund in totalitate cu estimariloedin [3].
2) Informatiile despre cratere de impact cu un interes scazut pentru ele, cum ar fi Romania, Balcanii in general, Franta, Spania, Africa, Asia sunt insuficinete din cauza invetsigatiilor slabe ale problemei in aceste tari.


Ii invit pe amatorii de cratere,si eventual calatorii sa citesca o carte destul de interesanta scrisa de un cercetator rus cu nume romanesc:Dabija, care a cercetat minutios unul din craterele de impact din Kazakhstan [5]. Nivelul cercetarilor craterelor facut de acesti oameni de stiinta este destul de serios si convingator.Ele curpind atat cercetari arheologice, radiologice, cat si cercetari gravitationale: anume se masoara ciar si deviatiile acceleratiei caderii libere pe aria craterului,sau anomalia gravitationala.

Site-urile [7- 9] ar putea sa convinga,dupa parerea mea,ca cecetarile craterelor de impact cu asteroizi nici in Romania si nici in Moldova nu sunt nici pe departe finalizate. Ele isi mai astepata inca o epoca infloritoare

Bibliografie si referinte
1. List of impact craters on Earth http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_impact_craters_on_Earth
2. List of impact craters in Europe http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_impact_craters_in_Europe
3. Universul (coord. Martin Rees), RAO books, Bucuresti, 2008, p. 221
4. Imagini Orheiul Vechi, cautare Google: https://www.google.com/search?q=Orheiul+Ve...1307%3B888
5. Florenschii P.V., Dabija A.I. Meteornîi krater Zananşin, Moscova, ed. Nauka, 132 pp. Geological and geophysical studies of the Zhamanshin meteorite crater in the northern Aral region are reviewed. Results of petrological and mineralogical analysis of brecciated rocks and melts found in the crater are presented. Particular attention is given to the petrology, structural properties, and chemical composition of irghizites and zhamanshinites found in the crater.
6. Fedînskii, V.V., Hrianina, L.P. Numarul probabil de cratere meteorice pe teritoriul URSS (in rusa), Astron. Vestnik, vol. 10, apr-iunie 1976, p. 81-87; Versiunea engleza in: Solar System Research, Vol. 10, p.63
7. http://www.krateris.eu/
8. http://impacts.rajmon.cz/
9. http://impact.scaredycatfilms.com/

[2SKY]

Cert e ca am avut noroc . A fost pe Discovery, o emisiune unde compara nr de cratere pe Terra , comparativ cu luna si nici pe departe nu sintem mai prejos . Interesant ca nici Marte nu are foarte multe , e adevarat conditiile au sters multe din urme la fel si pe Terra . Rusii dau vina pe soarta , sa nu fim invidiosi .

[theogon]

Interesante observaţiile dvs. dar dovezile impactului lipsesc, sau cel puţin nu le-aţi relevat. În plus Marea Sarmatică se întindea de la Viena pînă dincolo de Marea Caspică, iar spre nord îngloba o bună parte din Câmpia Rusă şi bineînţeles Marea Neagră, Marea de Azov, Marea Caspică, iar Caucazul , Carpaţii şi Munţii Dobrogei fiind insule în această mare.
Suprafaţa modestă pe care aţi atribuit-o acestei mări nu este în concordanţă datele geologice, drept care probabil şi considerentele teoretice ar trebui revizuite.

[nobody]

Offtopic: numele "D-lui Theogon" se afla chiar in semnatura fiecarui mesaj, daca asta are relevanta ...

[theogon]

Stimate d-le Găină, numele meu este Mihai Boacă şi sunt de specialitate inginer geodez.
Dar să revenim la cestiune, cum ar zice nenea Iancu
Întinderea Mării Sarmatice n-am stabilit-o eu ci studii consacrarte acesteia (Grigore Antipa). Faptul că într-o mare închisă (M. Caspică) există aceleaşi specii de peşti ca în Marea Neagră ar fi unul din argumente, altele sunt de natură geologică, altele de natură paleontologică, dar nu vreau să intru în amănunte pentru că nu este specialitatea mea. Cert este că atât întinderea acestei mări (de la porţile Vienei până dincolo de Marea Aral -une surse dau Munţii Tian Şan) cât şi vechimea între 7-50 milioane de ani în urmă sunt în general acceptate.
Lista dvs de cratere de impact din Ukraina cuprinde evenimente cu vârsta mult anterioară (180 milioane de ani) vărstei Mării Sarmatice.Pentru ca situaţia să fie mai complexă vă amintesc că în perioada amintită de dvs (180 mil ani înainte) a existat Marea Tetis, dar este impropriu să vorbim de teritorii în înţelesul actual, când deriva continentelor a dus la mari schibări în geografia Terrei.
Ca să concluzionez:
Este posibil ca pe teritoriul Modovei să existe un crater de impact, aşa cum susţineţi. Acest lucru trebuie dovedit.
De abia după dovezi certe ale existeţei acestui impact, putem să ne lansăm în ipoteza evaporării unor suprafeţe de apă. (dispariţia unei mări ca urmare a bombardamentului meteoric mi se pare hazardată). Cred că nu doar fizica aplicată (masa bolidului, viteza, cantitatea de energie eliberată, volumul mării) cât şi date de natură geologică trebuiesc armonizate pentru ca această ipoteză să poată fi luată în considerare. Pentru că altfel ipoteza dvs are mai mulţi de ''dacă'' înainte, care nu îi sporesc rigoarea ştiinţifică.
Cu deosebită stimă Mihai Boacă

[sky]

http://www.voceatransilvaniei.ro/legenda-l...ul-crater/