[iulian90]

Prezint o imagine cu nebuloasa planetara M 27, capturata aseara cu camera foto Canon 450D ,prin luneta de 80/900mm.
Este cea mai reusita imagine cu obiecte DSO din cate am facut pana acum, cu zgomot redus si detalii mai fine, datorita faptului ca am facut 72 cadre de 59s fiecare (in total 1h si 11m), la ISO 800 (pentru zgomot redus), plus ca camera acum are filtrul IR scos si zonele cu emisie in H-Alpha se vad mai bine decat inainte, am folosit si filtrul UHC pentru a reduce din poluarea luminoasa si am mai capatat experienta in procesarea imaginilor DSO.

[feynman]

NGC7000, North American Nebula, din 21.09.2020 de langa Cluj.

Am testat moddarea lui @rabier pe Nikonul meu (D5300) si sunt mega incantat. Mai multe detalii pe https://www.astrobin.com/s68tfc/

[iulian90]

Prezint o imagine cu nebuloasa NGC 281/ Pacman din constelatia Cassiopeia, fotografiata aseara, cu camera foto Canon 450D full spectrum, teleobiectiv Albinar cu f=200mm f/4 si filtru Castell UHC 1,25" adaptat la teleobiectivul Albinar.
Am facut 65 cadre cu expunere de 117s fiecare, la ISO 800, in total adunand 2 ore si 7 minute de expuneri. Cadrele le-am stivuit in Deep Sky Stacker impreuna cu 20 cadre dark, 15 cadre flat si 28 cadre bias, iar imaginea rezultata am prelucrat-o in Photoshop.

[iulian90]

Helix nebula (NGC 7293) din Varsatorul, fotografiata in data de 19 octombrie. 70x118s, Canon 450D Full spectrum ,teleobiectiv foto Albinar f=200mm f/4 , filtru Castell UHC, montura ecuatoriala Bresser Messier Exos 1/EQ-4.
De remarcat este faptul ca culoarea predominanta a nebuloasei Helix este rosie, data in special de emisia Hidrogen-Alfa, emisia in banda O III fiind mult mai slab luminoasa.

[iulian90]

Mai prezint o imagine cu nebuloasele IC 1805 si IC 1848, Heart si Soul Nebula cum mai sunt numite, din constelatia Cassiopeia. Expuneri: 70 cadre a cate 118s fiecare ,la ISO 800, timp total de expunere: 2 ore si 17 minute. Captura: Canon 450D Full spectrum, teleobiectiv foto Albinar 200mm f/4, filtru Castell UHC.

[iulian90]

Aseara am fotografiat nebuloasa IC 1396/Elephant's Trunk din Cepheus, de langa steaua μ Cep.
Am facut 87 cadre de 117s fiecare la ISO 800, cu camera Canon 450D modificata pentru astro ,prin teleobiectivul foto Albinar 200mm f/4.
Timpul total al expunerilor a fost de aproape 3 ore, insa din cauza ca s-a aburit teleobiectivul spre sfarsitul sesiunii, a trebuit sa renunt la ultimile 12 cadre care au iesit mai intunecate si am ramas cu 75 cadre care le-am prelucrat cu DSS si Photoshop. Rezultatul insa a iesit satisfacator. In imaginea finala am reusit sa scot in evidenta nebuloasa si se pot vedea chiar si unele zone intunecate, printre care chiar "Trompa de elefant" in partea de stanga-jos a nebuloasei, dupa care care mai este numita nebulasa IC 1396.

[iulian90]

Prezint o imagine cu nebuloasele M42/M43 din Orion, realizată din stacking-ul a 19 cadre cu expunere de 2 minute , ISO 800, făcute cu camera Canon 450D, prin telescopul de 114mm, cu filtrul UHC si barlow 1,6x.

Recent am îmbunătățit montura Bresser, adăugând încă un motor pe axa DEC și impementând un sistem de ghidaj, bazat pe Arduino, cu luneta de ghidaj de 50mm f=180mm și o cameră Meade DSI I Color ,pentru ghidaj.
Ghidajul se comporta foarte bine, stelele ieșind rotunde chiar și la expunerea de 2 minute și focala de 1470mm ,obținută cu lentila barlow, fără de care camera Canon nu poate ajunge în focus în telescopul de 114/900mm. Mai multe detalii puteți vedea aici: https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=203596#203596

[iulian90]

Aseară am făcut o încercare de astrofoto la roiurile deschise M 41 și Tau Canis Majoris / NGC 2362 din constelația Canis Major, cu toate că a fost și Luna prezentă pe cer și polua cerul destul de mult.
Am folosit luneta de 80/900mm și camera Canon 450 D, montată direct în focus, pe montura Bresser cu ghidaj prin camera Meade DSI I color și luneta de 50/180mm.

Inițial am încercat cu reductor de focală, ce reducea focala lunetei de 80mm de la 900 la 486mm, dar poluarea luminoasă de la Lună albeau imaginile chiar și la 30s, așa că am trecut la focala de 900mm, unde fundalul cerului este mai închis și totodată permite rezoluție mai mare la roiuri stelare.

Cadrele le-am făcut la 15s expunere, până la urmă, căci oricum roiurile M 41 sau NGC 2362 sunt relativ luminoase și cerul nu mai iese așa deschis la culoare dn cauza poluării luminoase. La M41 am făcut 72 cadre de 15s la ISO 800, iar la roiul NGC 2362, 34 cadre de 15s, ISO 800.

[iulian90]

In seara aceasta am avut senin timp de o ora jumate, astfel ca am avut timp sa fotografiez nebuloasele M 42 ,M 43 si NGC 1977 (Running man nebula) ,cu camera Canon 450D, prin luneta de 80mm la focala de 486mm, cu reductorul de focala.
Se vede clar diferenta de luminozitate dintre imaginea cu M 42 /M43 din 15 februarie, facuta prin telescopul de 114m la focala de 1470mm si aceasta imagine a acelorasi nebuloase, dar facuta prin luneta de 80mm la focala de 486mm. Iar stelele nu se vad chiar asa rau,cu acest reductor de focala din obiectiv de binoclu, doar ca nu am focusat eu foarte bine luneta, trebuie sa-i fac o masca Bahtinov la luneta de 80mm.
Am apucat sa fac doar 39 cadre de 60s, pana ce au venit norii, dupa ora 20, dar imaginea finala a iesit totusi frumoasa.

[dmtr69]

Arata bine. Felicitari! Sa nu ai mari asteptari de la un reducator din obiectiv. Pe langa reducerea focalei ar trebui sa corecteze si coma (field flattner), mai ales pentru un senzor mare. Nici macar cele comerciale ieftine, de 0,5x, nu sunt grozave.

[iulian90]

Mulțumesc. Sunt și eu conștient că reducătorul de focală din obiectiv de binoclu nu e cea mai bună soluție, dar este un compromis între calitate și costuri. Știu că un reducător de focală mai trebuie să corecteze și coma și curbura câmpului, dar un reducător de calitate am văzut că costă mult, poate de 2-3 ori mai mult decât am dat eu pe reflectorul de 114mm cu tot cu montura EQ1 (la mâna a doua, 350 lei),la bugetul care îl am eu nu-mi permit asemena reducător , așa că trebuie să mă mulțumesc cu reducătorul care l-am făcut eu, care produce puțină coma (și ceva aberație cromatică) dar mai mult spre colțurile imaginii brute, nedecupată.

[iulian90]

Prezint alte două imagini, una cu nebuloasele Horsehead (B 33/IC434), Flame (NGC 2024, dar și NGC 2023 (nebuloasa de reflexie) din constelația Orion, toate in preajma stelei Alnitak/Zeta Ori și cealaltă imagine cu galaxiile M 81 și M 82 și NGC 3077 din constelația Ursa Major.

Capturile le-am făcut cu camera Canon 450D și luneta de 80mm, la f/6 cu reducătorul de focală.
La nebuloasele Horsehead si Flame, am făcut 119 cadre de 60s, cu expunerea nu m-am putut duce mai sus din cauza poluării luminoase destul de mare înspre sud. Am încercat și la 2 minute expunere, dar cadrele ieșeau foarte deschise, albicioase, practic cu cât măream expunerea cu atât poluarea luminoasă acoperea și mai mult nebuloasele, așa că cel mai convenabil din punct de vedere al fundalului și a vizibilității nebuloaselor a fost la 60s.
Aseară am încercat să fotografiez nebuloasa Rossete din Monoceros, dar la 2 minute expunere, nimic ,nicio nebuloasă nu se observa pe cadru, in afara de o mulțime de stele, plus roiul NGC 2244 din centrul nebuloasei, așa că am renunțat și am ales altă țintă.
Din punct de vedere astrofoto e naspa in zona unde stau, va trebui să ies în afara orașului ca să fotorafiez nebuloase foarte slab luminoase. Nici filtrul UHC nu l-am mai putut pune fiindcă produce vignetare puternică la f/6, trebuie unul de 2" diametru.

La galaxiile M 81 și M 82, am putut mări expunerea la 2 minute, deoarece cerul înspre nord și mai ales spre nord-vest este mai negru și permite expuneri mai lungi. Am făcut 53 cadre de 2minute la iso800.

La procesare am avut mult de muncă, mai ales la nebulasele Horsehead si Flame, unde am avut de furcă cu poluarea luminoasă și gradientul produs de aceasta, dar până la urmă am reușit să scot ceva mai fain,cu toate că a ieșit cam zgomotoasă imaginea.

Am însă o problemă cu Photoshop, care nu vrea să deschidă imaginea Autosave.tif salvată automat de DeepSky Stacker, și care este pe 32 bit, . Afisează un mesaj "Could not complete your request because there is not enough memory (RAM)", adică spune că nu este destulă memorie RAM pentru a putea deschide acea imagine pe 32 biti.
Sunt nevoit să salvez imagiea pe 16 biti, doar așa Photoshop o poate deschide, dar am observat, atunci când întind curba de lumină sau umblu la Levels să cresc luminozitatea nebuloaselor sau altor obiecte DSO, apare efectul acela supărător de banding, adică la variații de ton, tranziția între tonuri nu se face lin, ci în trepte și imaginea apare de parca ar fi o pictură, nu o fotografie.
Ca să scap de acest efect, prelucrez imaginea de 32 biti în DeepSky Stacker, după stacking, acolo umblu la histogramă ca să cresc luminozitatea imaginii, apoi o salvez in format 16 biti și apoi o deschid în Photoshop, unde elimin gradientul produs de poluarea luminoasă, setez punctul de negru, eventual mai cresc putin luminozitatea si saturatia, creez și un strat de luminanță , monocrom care îl combin cu imaginea color ca să iasă mai frumoasă.

Este mult de muncă atât la achiziția de cadre ,cât și la procesare, dar satisfcația este mare, astrofotografia DSO este un domeniu solicitant si costisitor dar foarte interesant.

[Erwin]

Observ că montura motorizată de tine face față cu brio expunerilor necesare pentru DSO. La prelucrare nu mă bag, că nu mă pricep, dar din câte știu există alte softuri care sunt utilizate în locul Photoshop. gimp care este free și pe care-l știu lucrează doar pe 8 biți. Am auzit pe alții că folosesc Lightroom și Pixinsight. Mie mi se pare greu de făcut așa ceva, mai bine prelucrez fiare cu bomfaierul și pila...

[iulian90]

Da, montura face față cu brio la expuneri lungi de 60-120s, chiar și la 240s se descurcă bine, am făcut eu o probă intr-o seară, la focala de 900mm și 240s (4 min), doar unele cadre aveau stele puțin alungite. Dar acum poluarea luminoasă mă limitează la 120s, mai ales la raportul focal f/6 a lunetei de 80mm cu reducătorul de focală, fiindcă albește prea tare cadrele, mai alesc când fotografiez spre sud.

Prelucrarea este destul de importantă în astrofotografia DSO, întrucât cadrele brute sunt afectate de o mulțime de factori dăunători, cum ar fi zgomotul camerei, dark sau bias, poluarea luminoasă și gradienții produși de aceasta în imagine, eventuale particule de pe senzor care duc la aparitia de puncte sau pete mai închise la culoare pe fundalul imaginii, semnalul slab de la nebuloase ,galaxii etc. care sunt mult diminuați prin procesarea cadrelor, prin stacking si prelucrare post stacking. E adevărat că prin prelucrare curba de lumină a unei nebuloase este denaturată,neliniară, pentru a scoate nebuloasa mai in evidență , fiindcă în realitate o nebuloasă este mult mai slab luminoasă decât stelele de exemplu.

Ieri am mai vizionat câteva topicuri despre prelucrarea imaginilor DSO și mi-am schimbat tactica in a prelucra imaginile. Am început să reprocesez imagini mai vechi cu nebuloase, de anul trecut, care atunci nu le-am prelucrat cum trebuie și acum diferența e uriașă între cum prelucram în trecut și cum am prelucrat ieri imaginile respective. Cel mai bine se observă diferența la nebuloasele Heart și Soul din Cassiopeia sau nebuloasa North America, ori M16 si M17, din imaginile postate mai jos.

[iulian90]

Prezint o varianta procesata mult mai atent si ingrijit a imaginii cu nebuloasele Heart si Soul din Cassiopeia.
La cele de mai sus parca am tras prea mult de slidere si zgomotul din fundalul imaginilor este cam mare.

Acum am reusit in Photoshop sa "separ" nebuloasele de stele, intr-un strat aparte, sa le procesez separat, marind luminozitatea (nu prea mult), apoi blurandu-le putin cu Gaussian Blur, pentru a reduce zgomotul si apoi combinand stratul care contine numai nebuloasele, cu stratul original care contine stelele si nebuloasele care sunt neprelucrate, foarte greu vizibile, rezultand o imagine in care nebuloasele devin mult mai evidente, in timp ce stelele raman nemodificate, mici si in numar mai redus.
Pentru a imbunatati luminozitatea si culoarea nebuloaselor, am combinat si un strat de luminanta, adica o copie a imaginii,monocroma, in care am aceentuat putin luminozitatea nebuloaselor dar si a stelelor, iar stratului original, i-am marit saturatia culorilor, apoi am combinat ambele straturi in modul Luminosity si a rezultat o imagine si mai buna decat inainte.