[florin1982]

Poate ne si demonstrezi de ce natura este pusa neaparat in inecuatie... ca asa de palavragit si de vorbit cu "multe cuvinte" pompoase suntem toti in stare. Scurt, clar si la obiect demonstreaza-ne ca in natura exista doar inecuatii si ca semnul de egal nu exista.

A se nota ca nu ader la idee dar nici nu sunt impotriva ideii respective... asta pentru a elimina discutii seci ulterioare.

Florin

[IACOB DUMITRU]

Florine, daca ai citit cu atentie seria de articole "Armonia universului fizic', nu se poate sa nu fi observat demonstratia acestui fapt.

Intreabama scurt si la obiect ce nu ai inteles din aceasta serie de articole pentru ca sa iti pot raspunde in acelasi mod. Iti atrag atentia ca, pentru a putea fi intelese, articolele trebuiesc citite integral si cu mare atentie, in ordinea in care au fost editate (ele sunt parti ale unui intreg si in mod normal pot servi ca obiect de studiu pe un semestru sau chiar pe doua semestre - exista un sir de demonstratii ce practic se inlantuiesc).

Aceste articole au ca finalitate cateva formule extrem de interesante.

Nici nu sti cat imi doresc sa fiu eu cel contrazis scurt si la obiect pe marginea acestor demonstratii.

[Doru Dragan]

Domnu' Iacob, am incercat eu sa citesc articolele dumneavoastra si va jur ca e extrem de dificil daca nu chiar imposibil. Aveti mari dificultati in a expune clar un subiect. Eu de cand va urmaresc am inceput sa intrezaresc cate ceva. Am inceput sa urmaresc mai cu atentie ce spuneti deoarece administratorul acestui forum v-a acordat spatii foarte largi de manifestare si am dedus prin consecinta ca probabil aveti de spus ceva important. Nici acum nu am reusit sa ma decid daca ceea ce spuneti e interesant sau bateti pur si simplu campii. Tot ce am inteles este ca va repugna relatiile precise, exacte, egalitatile adica din cadrul fizicii actuale. Dar pentru ca sa spuneti asta recurgeti la o poetica gonflabila care taie avantul oricarui interlocutor serios.

[florin1982]

Nu am observat demonstratia faptului respectiv.
Prin urmare si mai scurt si la obiect: de ce exista doar inegalitati in natura?

M-ar interesa o demonstratie. Daca exista in articolele respective... un mic efort copy/paste exact a fragmentului ce demonstreaza lucrul de mai sus (problema inegalitatilor).

Florin

[IACOB DUMITRU]

Domnule Dragon, sunt convins de faput ca expunerile mele sunt greu de inteles, dar ganditi-va ca nu poti schimba atat de usor, folosindu-te doar de cateva fraze, un mecanism de gandire extrem de vechi si bine fortificat.

Pe de alta parte, sa stiti ca pe mine nu ma repugna relatiile precise, exacte, egalitatile din cadrul fizicii (pentru atingerea anumitor scopuri sunt chiar eficiente). Atata timp cat ele nu afecteaza rezultatul demersului teoretic in care sunt utilizate ca si aproximatii, totul este OK.

In momentul in care, prin relatiile noastre matematice, dorim sa furnizam informatii cat mai complete si cat mai concise (in acelasi timp) despre cauza comportamentelor fizice, este de preferat sa utilizam un tip de relatie asemanator cu cel existent intre parametrii fizicii.

Sa spunem ca intre parametrii fizici ar putea exista o relatie de egalitate perfecta. Aceasta afirmatie ar putea insemna ca:
- de fapt este vorba de un singur parametru, caz in care notiunea de relatie nu mai are nici un sens;
- exista intradevar doi parametrii, prin faptul ca au o natura ce pare a fi diferita. Mai mult decat atat, exista chiar un proces prin care se confirma preschimbarea fara pierderi a unuia dintre parametri si inclusiv a naturii sale.
Procesele de transformare fara pierderi, asimilate ca si sisteme perfect inchise (etanse), elimina orice posibilitatea de a fi remarcate, evidentiate in mod obiectiv si implicit de a fi relevante din punct de vedere al caracterului stiintific.

Exemplele in acest sens pot continua, dar noi trebuie sa ne indreptam mai mult atentia asupra faptului ca:
- cunoasterea si implicit informatia este obiecticva (are legitimitate) doar in conditiile in care exista abateri in aproximare.

Va rog sa imi comunicati daca aceasta scurta demonstratie va este suficienta in sustinerea ideii de omniprezenta a relatiilor de inegalitate dintre parametrii fizici.

[Ella_Kosta]

Hmmm, de ce ar fi mai mic un infinit format dintr-o multime de numere discrete fata de unul format din numere continue? Bineinteles, aparent sunt mult mai multe numere reale, de exemplu, decat numere naturale, intr-un interval.
Dar cand vorbim de infinit... de ceva ce nu se termina niciodata, cum am putea demonstra ca exista infinit mai mare si infinit mai mic? Infinitul este infinit, nu am putea spune ca are o marime exacta, pentru a-l putea masura, ci tocmai, nu se termina niciodata...

Iar daca totusi am accepta ca infinitul se poate compara cu alt infinit, nu ar insemna ca ii punem o granita, si atunci ideea de infinit devine nula?

Poate am cam filozofat, dar mi s-ar parea interesant sa ma lamurec in problema asta.

[lucia lucia]

Ella, nu te necaji. Daca-i trecea prin cap iti povestea si de infiniti ultravioleti, si de faptul ca, in optica, infinitul e de la de 4 ori distanta focala incolo.
Pentru ceea ce spune dl. Dragon exista un termen pe care-l cunoaste probabil foarte bine: geometrie fractala. In contextul respectiv, un set infinit dar discret este, dimensional, diferit de un continuum infinit.

[Doru Dragan]

Mai fetelor, mai luati cartea, mai cititi teoria multimilor, mai cititi-l pe Cantor (nu numai universuri cantoriene), teoria numerelor, dreapta reala, teoria Galois. Nu se poate fizica serioasa fara aparatul matematic strict necesar.

[lucia lucia]

In sfarsit, dl. D ma pune la citit!
daca am mana libera de la el, pot sa ma si duc la scaldat, sa sarbatoresc!





------------------------------------------------------------------------------
the strand-ard.....

[Doru Dragan]

Lasa scaldatul, lasa sarbatoritul si pune mana pe carte. Si mai usor cu bautura ca se-mpleticeste modelul strand-adr

[lucia lucia]

Gata? a murit subiectul, de cand s-a aflat ca nu beau Cola?

Draga Roman, as reveni: Universul se inchide din cauza continutului de energie.
Probabil pot fi contrazisa, dar as anticipa cu o chestie: nu va bazati pe TRG. Modelele bazate pe TRG au dus la concluzia ca, de fapt, nu pot spune nimic (doar ipoteze) despre mai mult de 95% din continutul universului!!!! (vre-o 4% e accesibila observatiilor. In rest vorbim pe pereti despre materie intunecata si energie intunecata, notiuni "lipite" in teorie, fara nici o baza. (Argumentez daca e cazul, aviz amatorilor de comentarii.)

In privinta valorii parametrului densitatii, uite ultimele rezultate:
C.L.Beneett ş.a., First Year Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Observations: Preliminary Maps and Basic Results arXiv: astro-ph/0302207 (2003)
P. de Bernardis et al., A Flat Universe from High-Resolution Maps of the Cosmic Microwave Background Radiation, Nature 404, 955 (2000) [arXiv:astro-ph/0004404].

E suficient sa cauti adresa de arhiva arXiv, pe Yahoo.

am sa citez, fara sa dau autorul:

"În anul 2000, două misiuni destinate studiului radiaţiei cosmice de fond, BOOMERANG şi MAXIMA, au raportat evidenţe ale platitudinii universului. Valoarea apreciata de misiunea BOOMERANG în 2001 a fost Omega=1.02 +-0.05 iar datele culese de satelitul WMAP în 2003 sugerează 1.02+- 0.02. În consecinţă, Universul pare să fie închis, cu geometrie aproape plată."

[Doru Dragan]

De cand a inceput topicul asta despre Universul inchis am tot vrut sa dau definitiile "inchiderii" si "marginirii" asa ca sa stim despre ce vorbim. Lucia draga, fii tu asa draguta si da-ne definitiile cu vecinatati ale inchiderii si marginirii din teoria multimilor ca esti mai tanara si le-oi fi facut de curand pe la scoala.

[lucia lucia]

mmmdaaa, nu le-am facut inca la scoala dar am citit... cat sa inteleg ceva>

- O multime (de puncte) este marginita daca are limita. Pentru un spatiu, este marginit daca orice sir din el are limita. Definitia cu vecinatati a unei limite cred ca nu-i nevoie s-o enunt... mai ales ca nu pot scrie "epsilon"
- Un subspatiu al unui spatiu dat e inchis daca limita a oricarui sir din acel subspatiu e continuta in subspatiu.
Nu stiu cat de exact am formulat, ar trebui sa mai cetesc odata...

Daca e si inchis si marginit, un spatiu se numeste compact.

Acum: In cosmologia clasica, cu Big Bang, un Univers inchis este obligatoriu hipersferic. De ce? Pentru ca este singurul maximal simetric, adica satisface conditiile Lorentz -parca asa le spune- (de simetrie atat la translatie cat si la rotatie, adica, ce mai, permite conservarea energiei (translatie in timp), impulsului (translatie in spatiu) si momentului cinetic (rotatie)). In plus, e omogen si izotrop (la scala mare) ceea ce vine in acord cu Principiul Cosmologic.
Celelalte doua, euclidian si hiperbolic, sunt deschise.
Poate mai sunt si altele, de care nu stiu eu.

O chestie: e nevoie de o dimensiune in plus fata de cele ale subspatiului care se inchide. La Big Bang, aceasta este timpul, considerat plat (principiul lui Weyl), "intins" la infinit. Spatiul 3-dimensional se inchide in spatiu-timp-ul 4-dimensional. ( ).

La cosmologiile Randall-Sundrum, aceasta este faimoasa "a 5-a dimensiune" care poate fi compacta (Infasurata pe cerc, pe tor sau intr-un spatiu ciudat tare, Calabi-Yau, avand dimensiuni de 10 la -17 m - asta-i teoria Kaluza Klein, de altfel) sau poate fi "intinsa" la infinit.

Mai interesante sunt teoriile in care si timpul se inchide. Topologia este atunci toroidala.

... nu spun ca sustin chestiile astea. Dar unele idei imi plac.

[Abel Cavaşi]

Ei, în baza acestor definiţii, cum este Universul? Putem vorbi de limite de şiruri în Univers ca să aplicăm aceste definiţii?
Hotărâţi-vă odată! Are Universul 4 sau 5 dimensiuni? Este el euclidian, hiperbolic, eliptic, hipersferic? Este Universul finit, închis sau alte asemenea bazaconii?

[IACOB DUMITRU]

Abel, mai intai incearca sa intelegi ceea ce este aceea o dimensiune si apoi intreaba cate dimensiuni are spatiul.