[Marius Laza]

Construit la Munchen, livrat observatorului din Berlin, unde in 1846, cu ajutorul lui si a indicatiei lui Le Verrier, Gottfried Galle descopera planeta Neptun. Reintors la Munchen, se odihneste la Muzeul Tehnic.

In partea inferioara a panoului explicativ, se vede o parte dintr-un atlas ceresc. Pe atlas sunt insemnate doua pozitii : cea din stinga, ne arata locul in care se gasea Neptun si cealalta (presupun) este locul indicat de Le Verrier. Intre ele este mai putin de un grad.

[Teo]

Foarte frumos.
Multumim pentru informatii.
Adaug si eu o fotografie si cateva informatii, pe care oricum le-ati mentionat in PDF :
"With this refracting telescope, built in 1828/29 at the Optisches Institut in Munich by Joseph von Fraunhofer, Neptune was discovered in 1846. The telescope's lenses are 244 mm in diameter and it has a focal length of more than 4 metres."
The refractor in the museum's founding collection on the first floor.
http://www.deutsches-museum.de/en/informat...refractor/

Iar aici inca un document interesant despre Fraunhofer:
https://www.fraunhofer.de/content/dam/zv/e...63-778.pdf

[Andi]

Poziția planetei Neptun, indicată de Adams (la momentul respectiv), care era?

[valy]

Frumos instrument .

[theogon]

După căte ştiu poziţia indicată de Adams diferea cu caa 6 grade de poziţia exactă a lui Neptun găsită de Johann Gottfried Galle şi colegul său mai tînăr Heinrich Ludwig d'Arrest după ce Franz Encke - directorul Observatorului Urania din Berlin şi-a dat acordul ca cei doi să caute planeta în zona indicată de le Verrier. Acesta s-a adresat nu întîmplător astronomilor din Berlin, ştiind că aceştia dispuneau de hărţi amănunţite şi precise ale zonei în care se afla Nepun.

[Mircea Pteancu]

Marius ,multumesc pentru articol ,este un instrument foarte interesant si un subiect la fel de incitant.

Teo ,multumesc pentru completari.

Ar fi interesant sa cautam raspunsul la intrebarea lui Andi.
Din cate imi amintesc , il putem afla in cartea lui Willy Ley .

Lunetei surate de la Dorpat i s-au adus nenumarate laude pentru calitatile deosebite.
Una dintre ''faptele de arme'' uimitoare ale lunetei Dorpat a fost observarea companionului lui Polaris in plina zi.
Tubul optic si suportul din lemn curbat sunt foarte faine.
Crucea ecuatoriala in schimb imi pare a fi subdimensionata.

Mircea

[Catalin M. T.]

Frumos telescop! Legat de harta descoperirii planetei, pe harta steluta din stanga e cea a descoperirii si cea din dreapta e cea prezisa, citez "Neptun beobachtet [Neptun observat], Neptun berechnet [Neptun estimat]"

[Andi]

A avut dreptate Mircea, la pagina 445 din „Observatorii cerului” se precizează diferența poziției pentru prezicerea lui Adams: 2 grade, deci cam dublă.
În privința fragilității monturii ecuatoriale, trebuie aflat din ce era tubul lunetei; înclin să cred că era din alamă, dar nu bag mâna în foc.

[tavi 84]

In privinta "fragilitatii" monturii ecuatoriale,as observa ca solutiile mecanice simple sunt mult mai robuste decat cele complicate.Nu are o luneta polara de infipt in corpul monturii,si nici bara cu contragreutati nu cred ca e separata de axa de miscare,sau sa foloseasca rulmenti.De asta pare mult mai mica fata de ce ne-am obisnuit sa vedem in poze.

[Andi]

Un posibil răspuns.

[Mircea Pteancu]

Tubul acelor lunete era din lemn.
Luneta Dorpat a fost restaurata recent ,cred ca anul trecut.

Andi

Multumesc ca ai verificat si confirmat.
Cartea ''Observatorii cerului'' mi-a placut foarte mult , eram student cand am ''descoperit-o'' , nu mai citisem nimic asemanator pana atunci.
O am si acum.


Off-topic :

LeVerrier ,domnul director al Observatorului din Paris este mi se pare astronomul care se lauda ca nu a privit niciodata prin luneta.
El a facut totusi un bine imens miscarii de astronomi amatori prin aceea ca l-a concediat pe tanarul sau angajat pe nume Camille Flammarion pentru ''crima'' de a fi publicat cartea ''La pluralite des mondes habite''.
De aici a pornit drumul de popularizator nepereche al Astronomiei al lui Flammarion.
Aceasta lucrare , scrisa la 24 de ani ,daca nu ma insel, i-a asigurat lui Flammarion si un loc de cinste in Exobiologie.

Mircea

[Marius Laza]

Interesant este faptul ca, in momentul descoperirii, Neptun se afla la ceva mai mult de un grad de Saturn. Daca cineva, ar fi observat sistematic pe Saturn, in acea perioada, ar fi avut sansa sa-l descopere pe Neptun.
In urma cu 134 de ani, Galileo Galilei rateaza si el, sansa de al descoperi pe Neptun. Atunci acesta se afla in preajma lui Jupiter. La sfirsitul lunii decembrie 1612 si la sfirsitul lunii ianuarie 1613, Galilei face observatii asupra lui Jupiter si consemneaza o stea albastra in apropierea acestuia. Daca ar fi facut mai multe observatii, probabil ca ar fi pus in evidenta miscarea “stelei albastre”. Intre decembrie 1612 si ianuarie 1613, Neptun se misca “nestingherit” printre satelitii lui Jupiter si este chiar ocultat de acesta (conform Stelarium).