[Abel Cavaşi]

Ştim cu toţii că există o mulţime de probleme ştiinţifice (evident, nerezolvate). Cel puţin în aparenţă, nu toate problemele ştiinţifice au aceeaşi importanţă. De exemplu, nu este la fel de importantă problema formei aerodinamice optime ca şi problema fuziunii la rece sau colonizarea planetei Marte.
Prin urmare, ar fi interesant de stabilit în ce măsură putem vorbi de cea mai importantă problemă a unei Ştiinţe. Aveţi vreo idee, vreo propunere pentru cea mai importantă problemă? Care subiect ştiinţific (aparţinând Astronomiei, Fizicii, Matematicii, etc.) credeţi că ar trebui să fie considerat cel mai important? Ce criterii ar trebui formulate pentru a stabili cu precizie cea mai importantă problemă? Oare există o asemenea problemă sau trebuie să le considerăm pe toate, pe absolut toate, la fel de importante?

Mie mi se pare că cea mai importantă problemă ştiinţifică ar putea fi realizarea unei teorii din care să putem deduce logic (deci prin calcule matematice) orice rezultat de care avem nevoie. O asemenea teorie ar permite rezolvarea oricărei probleme.

Sau mă înşel?

[IACOB DUMITRU]

Nu, nu te înşeli.

[Alexandru Rautu]

Asta nu e o problema, ci e problema problmelor... pe atat de importanta pe atat de grea este, sau poate chiar imposibila

Dar de ce intrebati ... cred ca-i mai bine sa le rezolvam pe astea mai simple mai intai si pe urma sa incercam si ceva mai greu ...

[Alexandru Rautu]

Multe chesiuni sunt inca nerezolvate in fizica actuala ... daca ar fi sa identificam cele mai mari probleme nerezolvate, s-ar grupat, in principal, in trei mari categorii: fizica particulelor (cu nuantari privind unificarea fortelor, gravitatia cuantica dar si mult disputata theory of everything), astrofizica (principalele puncte de interes reprezentandu-le modelele cosmogonice, materia intunecata sau chestiunea constantei cosmologice),aplicatii ale mecanicei cuantice; in fizica cuantica, cea mai mare problema inca nerezolvata este simpla intrebare legata de ceea ce reusim sa descriem, de fapt, cu aceasta teorie. Cat este observatie? Cat este informatie?

[Alexandru Rautu]

P.S.

E posibil sa mai existe si alte probleme importante care nu se incadreaza intrutotul in cele trei categorii... totusi cele mai acute chestiuni in fizica de azi sunt: schimbarile climatice, fuziunea, de asemenea ... fizica starii condensate, in special fata de dezvoltarea unor materiale superconductoare la temperaturi ridicate...

[Abel Cavaşi]

[Alexandru Rautu]

[Abel Cavaşi]

[raduM]

Stiinţa este doar un instrument.
Este un bici, un dublu ferăstrău la capetele unui pat al lui Procust.
Este instrumentul prin care societatea de astăzi (nu numai ca indivizi, dar ca structură socială, culturală, administrativă, artistică) înţelege să se perpetueze.
Poate să fie cinic ceea ce spun, dar vă spun că dacă vrei să tai altfel, trebuie să cunoşti mecanismul de funcţionare.
Sau să vii cu o drujbă . Au fost unii care au venit cu drujba, dar şi cunoscând lumea bătătorilor de piroane. Unul este Euclid-profesorul de matematici din Alexandria, altul Aristotel. Descartes, Newton, Einstein, Smolin, Mandelbrot... au venit punând probleme fundamentale care au scuturat lumea puitorilor de legi. Au venit cu o drujbă mai performantă.

Oricum ai tăia, ţi se pare că tai drept.

Dreptatea cu care taie drujba ştiinţei de astăzi este dreptatea casei, telefonului, calculatorului, altor pe care le folosim.

E bine? E drept? E ştiinţă?

Acordă timp pentru ceea ce trebuie. Ce trebuie_ nimeni nu-ţi poate spune. Tu singur trebuie să afli.

[lucia lucia]

Stati sa ma duc sa-mi trag trei gloante de argint in tampla, unul dupa altul...
Iertare-mi cer, d-le prof, pentru orice, de pe acum.
Dar stiu ca m-ati naucit. Si eu nu recunosc asta, niciodata.

[Abel Cavaşi]

[IACOB DUMITRU]

Domnul Radu a spus:

"Asta nu e o problema, ci e problema problmelor... pe atat de importanta pe atat de grea este, sau poate chiar imposibila

Dar de ce intrebati ... cred ca-i mai bine sa le rezolvam pe astea mai simple mai intai si pe urma sa incercam si ceva mai greu ... "

Eu cred că problemele trebuiesc rezovate (cat de cat) în ordinea importanţei lor. Pe de altă parte, avand în vedere faptul că se presupune că, la bază, natura are un comportament extrem de simplu, nu văd de ce ar fi atat de imposibil să depistăm tainele acestui "infantil" comportament.

Dumneavoastră ce credeţi, mă înşel eu?

[Alexandru Rautu]

[Doru Dragan]

Una din problemele fundamentale ale stiintei este cum sa scape de semidoctii care bazaie ca niste tantari enervanti.

[IACOB DUMITRU]

Domnule Dragon, să nu uităm faptul că una din regulile de aur în ceea ce priveşte realizarea unei descoperiri majore dintr-un anumit domeniu este aceea ca :

Autorul să nu fie un îndoctrinat al domeniului respectiv.

Deci calitatea de semidoct poate fi un avantaj în anumite circumstanţe.
Eu consider că mult mai sâcâitori sunt chiţibuşarii de profesie.

Domnule Răutu, sunteţi un admirabil fan. Din acest motiv nici nu vă întreb din ce galerie faceţi parte. Oricum ştiinţa nu are nimic în comun cu activitatea de partizanat.