[Abel Cavaşi]

Performanţele calculatoarelor actuale şi precizia limbajului Fizicii deschide drumul către cercetarea teoretică utilizând Inteligenţa Artificială.
În acest context ar fi interesante următoarele probleme:
-1). Ce este cercetarea teoretică? Ce rezultate furnizează ea? Există posibilitatea de a formaliza limbajul Fizicii în aşa fel încât acesta să poată fi prelucrat cu ajutorul calculatorului? Care ar fi esenţa acestui limbaj, noţiunile sale, expresia utilizată de acesta pentru a formula propoziţii? În principiu este posibilă cercetarea teoretică automată? Putem realiza programe de calculator care să ne furnizeze rezultate asemănătoare cu cele care rezultă din cercetarea teoretică făcută de omul însuşi?
-2). În ce măsură capacităţile hard şi soft ale calculatoarelor pot ajuta cercetarea în Fizică? Este suficientă performanţa lor actuală pentru automatizarea unui fenomen atât de complex precum este cercetarea teoretică?

În legătură cu prima categorie de probleme, am constatat că orice cunoştinţă poate fi reprezentată cel mai simplu sub forma disjunctivă „dacă P, atunci Q”, unde P este o conjuncţie de propoziţii simple, iar Q este o propoziţie simplă. La rândul lor, propoziţiile simple ar putea fi de forma „este(x,y)” sau „are(x,y)” sau „aparţine(x,y)”, etc. Rezultatele cercetării s-ar putea obţine cu un generator de numere aleatoare (cu ajutorul căruia să se emită ipoteze de forma disjunctivă) asistat de un demonstrator de teoreme care să filtreze ipotezele emise şi să le furnizeze numai pe cele care respectă condiţiile impuse. Procesul de calcul poate fi limitat printr-o funcţie de utilitate, al cărei maxim să condiţioneze oprirea calculului.

Se pare că posibilităţile soft actuale (Prolog, Lisp, dar mai ales, Mupad) permit abordarea automată a cercetării teoretice, limitele fiind impuse numai de capacităţile hard. Dar ultimul handicap ar putea fi şi el surmontat prin înlocuirea lui cu timpul de aşteptare existent din abundenţă când vine vorba de cercetarea teoretică (nu şi de cea practică, unde se foloseşte timpul util).

V-ar plăcea să detaliem aici aceste aspecte? Credeţi că am putea construi aici ceva care să ne permită folosirea calculatorului pentru revoluţionarea Fizicii?

[Alexandru Rautu]

Ce farmec mai are viata atunci; stam si ne uitam cum ne rezolva altii problemele ... nimic nu se compara cu inteligenta umana. Momentan nu exista calculator care se comporte ca un om ... deci nu cred ca se poate pune problema cercetarii sau descoperii a nu stiu ce teorii de catre calculator.

Ce se poate face astazi cu un calc. ? In primul rand calcule algebrice mult mai rapid si o alta chestiune ar fi simulatoarele (care sunt ulterior studiate de om) ... etc.

[Abel Cavaşi]

[Alexandru Rautu]

[larrylart]

Hi Abel. Cred ca la ce te referi sunt algoritmi genetici care se folosesc deja - ce e drept mai mult in design (circuite electronice, aerodinamica etc) - nu stiu daca cineva sa foloseasca pt evoluarea teoriilor fizicii. Exista la un moment dat si un proiect de calcul distribuit pe net care incerca sa gaseasca cel mai eficient model de circuit electronic pt un anumit scop si imi aduc aminte ca rezultatele era foarte ciudate - functionau dar nici prin cap nu ar fi trecut cuiva sa faca un design asa ciudat. Chia si NASA foloseste asta, uite unul din proiecte de a face designul automat la o antena:

http://ic.arc.nasa.gov/projects/esg/research/antenna.htm

Idea in mare a agoritmilor geneteci(care probail ca iti dai seama dupa nume ca sunt inspirati de evolutia adn) este sa creezi o populatie aleatoare pe care sa o evoluezi pe baza unei reguli de "fitness" (care in cazul asta ar fi sa zicem demostratorul de teoreme). La fiecare selectie alegi nu mai ce e cade intr-un interval de "fitness" si recombini prin incrucisare si mutatie ( n functie de cazul de studiu). Ma rog lucrurile stau mai complicat unpic cind intrii in detalii dar cam asta ar fi idea.

Acum nu stiu daca asta(algoritmi genetici in particular) se poate aplica in cazul asta particular pt ca sunt anumite limitari practice pe care le are - trebuie sa ma mestec unpic problema

[Doru Dragan]

Modul asta de abordare ti-e specific tie, draga Abel. Din pacate tu si cu masinile tale uitati ca mai exista si incertitudinea si nedeterminarea.

[larrylart]

[Abel Cavaşi]

[Forever_Man]

Noi introducem in calculator ceea ce cunoastem noi insasi. Dar sunt doar legi particulare. Cum va putea acesta sa descopere legile generale ? Ar trebui facut sa gandeasca la fel ca un om. Nu cred ca vom reusi prea curand acest lucru.

[larrylart]

[IACOB DUMITRU]

Eu cred că un astfel de calculator ar trebui să facă "nebunii", să facă mai mult decat îi ceri, aducă să aducă în prim plan motivul incertitudinii, a surprizei şi de ce nu, a evoluţiei.

Nu utaţi că şi noi "virusăm" imensul calculator numit Univers.

Oare nu noi suntem cele mai evoluate produse ale muncii sale?

[Abel Cavaşi]

[Abel Cavaşi]

M-am gândit că am putea simplifica problema pornind de la o listă de noţiuni utilizate în Fizică şi o listă de predicate. Apoi, aleator, să alegem din lista predicatelor o succesiune de predicate, apoi din lista noţiunilor o succesiune de noţiuni, după care, în baza unor reguli implementate (şi aici este partea cea mai grea), calculatorul să furnizeze ipoteza care satisface regulile.

[larrylart]

Da, ar trebui sa punem asta in contextul in consideram ca am efectual un experiment si avem un set de resultate cu starile evolutia systemului in timp(sa zicem). Resultatele experimentului vor creia constragerea - functia de fitness.
Acum genotype-ul va fi un vector care va contine un numar de propietati fizice (gen masa, viteza, etc), un numar de predicate (gen operatii matematice) si un numar de constante (care vor fi necunoscute urmand sa fie generate aleator si eventual systemul va selecta pe cele care sunt cele mai potrivite).
Scopul demonstrativ ar fi sa vedem cit de capabil ar fi sa deduca o formula care valideaza un experiment in care sa zicem cunoaste cel putin doua stari(depinde de la caz la caz).
Si bine inteles care e timpul de calcul - asta ne va da eficienta algoritmului pt cazuri mult mai complexe.

Trebuie sa mai mestecam problema si sa ii dam un contur mai precis - codarea dupa asta nu va dura mult ... 1-2 saptamani si avem un demonstrator.
Acum o sa mai sap si pe net sa vad pt ca e foarte posibil ca cineva sa mai fi incercat asta.

Larry

[Alexandru Rautu]

Oricum extrem de greu de realizat un astfel de algoritm ... numai cat de complex poate fi doar sa genereze ceva in urma datelor primite dintr-un experiment, mai ales daca dorim ca programul sa afiseze formula dorita