[Alexandru Rautu]

[Calin Pop]

[zoth]

[Calin Pop]

[Abel Cavaşi]

Dragul meu zircon. Concluzia privind nepunctiformitatea fotonului contravine Fizicii învăţate la şcoală. La şcoală se învaţă că fotonul este ”ceva” ce are ”dualitate undă – corpuscul”, dar acest termen nu înseamnă nimic. Nimeni nu ştie ce înseamnă această dualitate! Tocmai de aceea subiectul este atât de controversat.

Mai concret, la şcoală se spune că în anumite experienţe (în care una dintre cele două fante este acoperită), fotonul se manifestă ca şi un punct, deci urma lui pe ecran este un punct, iar în alte experienţe (complementare, deci singurele posibile care să fie diferite de primele) (în care nu este acoperită niciuna dintre cele două fante), fotonul se manifestă ca şi o undă, deci urma lui pe ecran este o figură de difracţie. Dar acest comportament nu a putut fi unificat nici până în prezent. De aceea spun că nu ştie nimeni ce înseamnă această dualitate.

Problema este uriaşă pentru că experienţele ne buimăcesc, nepermiţându-ne să înţelegem cum arată un foton. Propunerea mea a fost mişcarea elicoidală a fotonului. Această mişcare explică de ce, când acoperim o fantă, urma pe ecran este un punct, iar când sunt accesibile ambele fante (cu distanţa dintre ele de ordinul razei elicei fotonului), fotonul poate intra ”cu toată elicea”, deci se comportă aşa cum se comportă o undă electromagnetică polarizată.

[Doru Dragan]

E aceeasi apa calda la care s-a mai adaugat un pic de spumant

[IACOB DUMITRU]

Domnule Dragon, vă admir pentru realismul dumneavoastră.

Abel a scris:

“Dragul meu zircon. Concluzia privind nepunctiformitatea fotonului contravine Fizicii învăţate la şcoală. La şcoală se învaţă că fotonul este ”ceva” ce are ”dualitate undă – corpuscul”, dar acest termen nu înseamnă nimic. Nimeni nu ştie ce înseamnă această dualitate! Tocmai de aceea subiectul este atât de controversat.”

Abel, te asigur că sunt oameni care ştiu ce înseamnă această dualitate. Mai mult decât atât, fotonul are o formă destul de bine definită şi este întotdeauna volumic (volumul său nu poate fi niciodată nul).

Fenomenul de autoinducţie ce defineşte acest corpuscul nu poate fi niciodată stopat, iar domeniul său de definire este limitat în spaţiu. Deci fenomenul de autoinducţie este indestructibil (denotă un caracter corpuscular şi evident ondulatoriu), dar aceste detalii nu pot fi descrie în câteva rânduri.

Ştiu că pot deveni enervant, dar, în acest caz, vă recomand să studiaţi cu multă atenţie lucrarea mea.

[Calin Pop]

Trebuie sa fiu de acord in principiu cu Abel, in sensul ca unui foton nu i se poate atribui o forma. "Marimea" de care am vorbit inainte ar fi o caracteristica clasica a lui, nu una cuantica.
Personal, prefer interpretarea Bohr (adica fara interpretare, doar formulele matematice).

[Alexandru Rautu]

[IACOB DUMITRU]

Rautu, nu este vorba de nici o metafizică şi din păcate cei tineri sunt privaţi de prezentarea în şcoli a unor astfel de idei.

Te asigur că asemenea afirmaţii nu sunt nici pe departe false.

Forma fotonului este determinată de imaginea unei tendinţe de dezvoltare absolut asimetrică şi este desigur într-o permanentă modificare (dar oferă în orice moment suficiente detalii pentru a o cataloga ca şi formă unică). Ştiu că nu se prezintă astfel de informaţii în şcoli, dar ai suficiente detalii în lucrarea "Armonia Universului fizic" şi te asigur că nu eu sunt acela care are ceva de pierdut.

Din punctul meu de vedere, este realmente jenant să se neglijeze cu bună ştiinţă informaţiile oferite de o astfel de teorie.

[Alexandru Rautu]

[IACOB DUMITRU]

Rautu a spus:

"Eu sper ca glumeti ... haidetzi sa nu stricam topicul asta ... fotonu tot foton ramane ..."

Eu am facut aceste afirmaţii tocmai din dorinţa de a salva acest topic şi Fizica în general, dar nu înţeleg afirmaţia ta:

"fotonu tot foton ramane ..."

Am dat eu informaţii greşite despre foton?

Aveţi voi informaţii sigure că fotonul ar avea forma unui punct?

Ai cumva contraargumente asupra ideilor mele despre foton?

Contravin ideile mele posibilităţilor reale de desfăşurare a unui comportament specific fotonilor şi nu numai?

Dacă da, vărog să îmi aduceţi la cunoştinţă eventualele inconveniente.
Dacă nu, vă rog să luaţi mai în serios aceste idei (de altfel, ele sunt susţinute din punct de vedere teoretic şi implicit de orice experiment).


Continuarea acestei discuţii a fost mutată la topicul ”Ce susţine Iacob Dumitru” în 17 ianuarie 2007 în jurul orei 8:20.