[buncar]

Evident ca fiecare element din lant conteaza insa ma intrebam cat de mult, pentru ca nu am o lentila de buna calitate pentru inversor iar ca sa pun un ocular, nu vor mai corespunde diafragmele, zic eu, nu ?
PS-ce luneta ai ? pune o poza cu ea.

[Erwin]

E bine să fie mai larg, printre ocularele care le ai caută unul cu lentilele şi diafragma cât mai mare, dar având în vedere că lucrează într-o zonă unde fasciculul de lumină este îngust (conform cu schema dată de dl Tamasflex) nu trebuie să fie mult mai mare decât un ocular obişnuit...

Povestea întreagă o găseşti aici:
http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.ph...mp;start=0

[catalin dumitru]

Draga Buncar, calitatea unui inversor este asa de importanta ca aproape sunt tentat sa deschid un topic pe tema asta. Un inversor cu focala pozitiva se comporta practic ca un obiectiv de microscop, adica are de a face cu fascicule de lumina mai mult largi. Diametrul lentilelor este insa crucial in gestionarea tubului luminos, un ansamblu din lentile cu diametru mic ducand la vignetarea dramatica a canalului luminos. Problema are o oarecare rezolvare prin introducerea asa-zisei lentile de camp a obiectivului , de obicei o plan-convexa cu focala identica cu a obiectivului , asezata in planul focal al obiectivului , inaintea grupului redresor, bineinteles. Rolul ei e acela de a reduce unghiul sub care ies razele de lumina dupa focar. Astfel diametrul minim necesar pt. lentilele redresorului poate fi redus cam la jumatate, cred. Personal, nu agreez metoda pentru ca introduce doua reflexii in plus . Pe langa toate astea mai sunt o gramada de cerinte pentru un asemenea accesoriu.(ma refer la redresor) Potrivirea curburilor planurilor focale pana aproape la identificare, dintre obiectiv si redresor, este un criteriu greu de atins , ceea ce face ca redresorul lenticular cu focala pozitiva ( si cel afocal , de ce nu? ) sa fie cumva un accesoriu personalizat , pentru fiecare obiectiv in parte. Asta daca vrei sa scoti maximum posibil dintr-un asemenea design.

[buncar]

[catalin dumitru]

Domnule Pteancu, vignetarea poate fi evitata si in cazul folosirii unor oculare cu focala scurta.Este de ajuns in cazul acesta , micsorarea distantei dintre ocular si redresor. Exista o anumita pozitie pentru aproape fiecare ocular, pentru care diametrul cercului luminos , sa coboare sub diametrul campului ocular, asta traducandu-se in disc al imaginii cu margini nedefinite, in interiorul cercului care delimiteaza campul fiecarui ocular in parte. La unele oculare cu camp foarte mic acest fenomen poate sa nu se manifeste, bineinteles. La prima mea luneta redresorul se poate misca independent in tubul principal , atat fata de obiectiv cat si fata de ocular. Asta duce la o versatilitate grozava in ceea ce priveste grosismentele dorite, rapiditatea focalizarii grosiere si distantei minime de vizualizat. Uneori ziua indreptam luneta spre pamant ca sa spionez lumea celor mici si cu multe picioare, asta fara scoaterea exagerata a tubului portocular. Dar motivul principal al folosirii ocularelor cu focala lunga este adaptarea mai buna cu sistemele redresoare, in ceea ce priveste curbura campului si distorsiunea. Pentru observatii de duble sau lunare, indepartarea ocularului de redresor (adica grosismente mari) duce inevitabil la vignetarea conului luminos de catre ocularul insusi, cu tot ceea ce inseamna el(deschidere, diafragma de intrare..).

[catalin dumitru]

Buncar, in locul prismei triunghiulare din corpul "B" poti monta o prisma cu acoperis. Astfel vei avea imaginea dreapta , dar cu deviatie a axei optice. Orice alte lentile in afara de obiectiv si ocular , trebuie sa dispara !

[zoth]

[catalin dumitru]

Zoth, am sa-mi iau inima-n dinti si destul de curand voi deschide un topic pe tema redresoarelor.Trebuie sa-mi pun bine ordine prin ganduri si sa sap ceva mai adanc prin amintiri (si prin sifonierul cu ciudatenii) intrucat aproape tot ce stiu se bazeaza pe practica si mai putin pe teorie. Si nici notite pe tema asta nu mi-am luat Cand voi simti ca are sa iasa ceva total coerent , am sa sparg ghiatza.

[Erwin]

Eu am construit mai demult un fel de microscop din 2 seturi de lentile recuperate, unul făcea parte dintr-un obiectiv foto cu zoom iar celălalt din ceva aparat optic, puse la capetele unui tub de copiator, ansablul pus în locul unui ocular în tubul unei lunete formează o imagine dreaptă nerăsturnată şi destul de bună calitativ, acceptabilă pentru astfel de experimente.

[Mircea Pteancu]

buncar
ma bucur si sunt sigur ca si ceilalti colegi de pe forum se bucura sa ajutam ,dupa priceperea fiecaruia ,un nou constructor amator de telescoape.Desi incet,pe partea de reflectoare vad ca incepe sa se contureze un grup de amatori tot mai avansati.Ori in domeniul lunetelor abia recent au aparut semne ca lucrurile incep sa progreseze.Venirea lui Catalin si a ta,''lunetisti'' declarati,este binevenita,Catalin este veteran ,tu fiind incepator.

Referitor la problema diafragmelor,deseneaza la scara 1:1 interiorul lunetei asa cum a zis si Erwin,cu toate ''gaurile'' din ea si aplicand metoda ,numarul diafragmelor,diametrele lor si distantele dintre ele vor rezulta ''automat''.

Erwin
sustin ideia ta si eu o am gasit-o incorporata intr-o draguta luneta terestra ,cumparata de la Ocska,targul de vechituri,dar fara obiectiv.I-am pus eu un obiectiv rusesc de goniometru dar avea aberatii enorme.Intr-o seara ,prin creierul meu senilizat iaca imi trece ca un fulger o amintire a unui paragraf din Danjon .Pe intuneric am desurubat tuburile si demontat lentilele si am inversat redresorul de tip Huygens:lentila de ochi trebuie sa fie spre obiectiv.Acuma functioneaza ,nu-i chiar luneta Tele Vue dar este deja acceptabila.Si foarte sexy cu tuburile sale din lemn si alama lustruita!

Catalin
eu tot intreb despre vizor binocular de microscop si oculare cu focal lung deoarece am doua oculare Kellner de 10mm de la un mic binoclu 10x25mm-imposibil sa aiba vignetare.
Nici cu ocularele Huygens de 25mm,10x, nu cred sa am probleme.
Dar cele de 36mm,7x,cum vor functiona?
Si mai ales perechea cea mai lunga,Huygens acromatic 42mm,diametru exterior 27mm,diametru lentila camp 24mm,al diafragmei cred ca 22mm,cum ar functiona pe un vizor binocular?
Mircea

[Doru Dragan]

[catalin dumitru]

Domnule Pteancu , binocularele de microscop au din cate am observat eu (cam toate) , doua mari neajunsuri. Primul ar fi acoperirea antireflex insuficienta pentru observatii prin obiective cu luminozitate scazuta. Al doilea dezavantaj este deschiderea prea mica pentru obiectivele luminoase. In ambele situatii rezultatul este o imagine mai intunecata decat ne-ar conveni. Traseul interior fiind cam lung , eu as incerca reducerea pe cat posibil a lungimii tuburilor portoculare pentru a mai reduce din vignetarea cauzata de ocularele cu focala prea scurta. Desi am cam toate perechile de oculare uzuale care echipau asemenea microscoape, eu nu prea le-am folosit. Campul este enervant de mic, si nici imaginile nu sunt cine stie ce. Doar cele ortho pe care scrie "CPL10X" ma multumesc ca si calitate a imaginii, desi acoperirea antireflex precara duce la unele reflexii enervante pe fata plana a lentilei de ochi. Despre celelalte oculare pe care le aveti nu stiu ce sa spun , doar apropierea cat mai mare de corpul binocularului poate elimina sau macar reduce vignetarea. Sper sa nu se supere Buncar ca topicul lui a devenit teren de discutii pe aceasta tema !

[catalin dumitru]

Domnul Dragan are perfecta dreptate. Reducerea luminozitatii si micsorarea campului sunt cam nelipsite la un asemenea design. Iaca de aceea pentru 'duble' si detalii lunare ansamblul cu redresor lenticular merge de minune. poate si pentru observatii solare, cine stie...

[Teo]

Salut Buncar !
Uite aici un document PDF care s-ar putea sa te ajute intr-o oarecare masura.
Este prezentata constructia unei lunete simple astronomice.
Il atasez si il poti downloada.

[buncar]

Teo, desi nu ma ajuta foarte mult acum(aceste informatii imi erau utile acum cateva zile cand nu aveam idee despre partile componente ale lunetei) multumesc oricum pentru efort.