[iulian90]

Multumesc pentru felicitari dl. Pteancu.

Asa cum a scris si Erwin, anul trecut am avut o incercare de a prezenta un articol despre spectrul solar, in care contribuit si eu cu imagini.
Pe viitor ma voi stradui sa prezint mai formal rezultatele , instrumentele si metodele de studiu in articole in reviste, in colaborare cu Erwin, deocamdata imi voi perfectiona abilitatile in prelucrarea si studierea spectrelor, voi face rost de un soft mai bun pentru analiza spectrelor (Visual spec nu e chiar potrivit), imi voi perfectiona si instrumentele pentru studierea spectrelor , chiar daca am acumulat cunostinte inca mai am multe de invatat in domeniul spectroscopiei.

Mai prezint niste imagini realizate anul trecut cu camera Point Grey Chameleon prin spectroscopul cu retea de difractie , cu spectrul unei lampi cu neon, precum si cu combinatia dintre spectrul solar si spectrul unei lampi economice compacte tip fluorescent (CFL), obtinuta prin adaugarea pe traseul optic (in tubul cu geam mat din fata fantei) a unei prisme de binoclu care dirijeaza lumina lampii spre fanta si se combina cu lumina solara ce vine de la celeostat prin geamul mat din fata fantei. Imaginile sunt colorate prin suprapunerea unui strat color tip curcubeu peste imaginile originale monocromatice (in alb-negru), intrucat camera este monocromatica.

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Am o veste buna: am primit de la Valy o prisma-obiectiv de dimensiuni mari pe care am adaptat-o pe micul newtonian de 76/700mm si am facut astfel un veritabil spectrograf cu care pot fotografia spectrele stelare.
Am reusit in ultimele doua seri sa fotografiez spectrele unor stele precum Sirius, Betelgeuse, Aldebaran si Capella si am ramas uimit de claritatea spectrelor obtinute, observandu-se multe linii, mai ales spre capatele spectrelelor in IR si UV, mult mai multe decat se vad vizual.

Desi initial aveam in plan sa montez prisma pe luneta de 80/900mm si sa utilizez camera foto Canon ,m-am razgandit in mai multe motive:
1. Luneta prezinta cromatism care afecteaza claritatea spectrului la capete (IR, UV), lucrul acesta observandu-l cu spectroscopul mic care il foloseam pe aceasta luneta.
2. Prisma fiind grea solicita parasolarul lunetei care nu mai statea drept si exista pericolul ca acesta sa se desprinda de pe luneta cu tot cu prisma.
3. Camera foto Canon 450d are o banda de trecere destul de limitata din cauza filtrului LPF1 , intre 420 si 700 nm, deci portiunea violet si UV nu o capteaza si nici portiunea IR din spectru chiar daca i-am indepartat filtrul LPF2 albastru-verzui care limita si mai tare banda de trecere.

Asa ca am ales newtonianul de 76/700 deoarece:

1. Prisma am putut sa o adaptez usor, adaugand un capac din PVC de 110 diametru cu decupatura de 90mm, la suportul ei original fiind asigurat cu un colier, capac ce intra fara joc in tubul telescopului mentinand fixa prisma pe telescop, pe de alta parte am mai asigurat prisma si cu 3 gheare din tabla fixate de tubul telescopului si care tine suportul prismei in asa fel incat sa previna eventuala desprindere accidenatala a prismei de pe tubul telescopului.
2. Newtonianul nu prezinta cromatism, deci spectrul se vede clar pe toata lungimea ,de la IR indepartat pana la UV adanc, acesta fiind un avantaj de nepretuit in domeniul spectroscopiei.
3. In locul camerei Canon 450D am folosit camera Point Grey care prezinta avantaje : este mica usoara si compacta, fiind monocrmatica are un raspuns foarte bun pe tot spectrul de la IR pana la UV, fara neliniaritati ca in cazul camerelor color. In plus are pixelii mai mici decat camera Canon, de aici rezulta o rezolutie a liniilor spectrale mai mare la o focala nu prea mare.

Singurele dezavantaje privind camera Point Grey ar fi campul relativ redus care nu acopera tot spectrul, dar asta nu e o problema caci pot scana spectrul pe bucati regland telescopul din montura, camera are o expunere limitata la 4s, dar e suficient pentru stele cu magnitudini de pana la 2, poate chiar 3. Mai prezinta un zgomot dark destul de mare, dar poate fi eliminat aproape in totalitate cu calibrare cu cadre dark, in schimb prezinta un zgomot de citire si random mai redus decat Canon 450d, lucru bun la expuneri mari.

Deci cu ajutorul prismei-obiectiv si newtonianul de 76mm care deja a devenit un veritabil spectrograf, voi incepe un nou proiect de fotografiere a spectrelor stelelor mai luminoase si pe viitor chiar mai slab luminoase daca voi face rost de o camera planetara capabila de expuneri mai lungi de 4s. Eventual voi studia si stelele duble spectroscopic, precum Spica din constelatia Virgo, urmarind deplasarea liniilor spectrale in functie de viteza radiala a componentelor acestor tipuri de stele, si multe altele (nebuloasa M 42, nebuloase planetare, galaxii cu spectre de emisie Seyfert etc.) .

Mai jos prezint niste imagini cu spectrele stelelor Sirius, Betelgeuse, Aldebaran si Capella, in care se pot vedea multe linii, inclusiv banda/linia A 760nm din IR care apare in toate cele 4 spectre stelare si se datoreaza atmosferei terestre. La Sirius am mai fotografiat separat si portiunea UV in care apar multe linii din seria Balmer din ce in ce mai dese si mai apropiate intre ele spre capatul UV al spectrului.

Am folosit expuneri de 4s si am oprit tracking-ul pentru a rezulta spectre mai late, pentru ca norma spectrele se vad foarte subtiri iar liniile de absorbttie se vad greu chiar si pe camera. Cu cat sunt mai late spectrele cu atat liniile se observa mai usor.
Deasemenea am mai observat ca claritatea spectrelor este afectata de starea seeing-ului ,ca si in cazul stelelor duble. Daca seeing-ul este slab si spectrele obtinute apar neclare. Mai sunt afectate si de scintilatia stelelor, cu cat este mai mica cu atat spectrele se vad mai uniforme si mai faine, altfel apar foarte pestrite, brazdate de linii orizontale mai luminoase si mai intunecate daca scintilatia stelelor este mare. Scintilatia este deasemenea conditionata de seeing, cu cat acesta este mai bun cu atat scintilatia este mai redusa.
In final, un alt lucru de care trebuie sa se tina cont, este orientarea prismei care trebuie sa aiba cateta inclinata orientata perpendicular pe directia E-W de miscare a stelelor in asa fel incat spectrul sa fie perpendicular pe aeasta directie, cu cat mai precis cu atat mai clare se vor vedea liniile in spectru.

[valy]

Poti sa filmezi si sa faci stacking.
Sau cum am facut eu: am taiat linii din imagine si fiecare am pus-o, ca imagine separata, in stacking
https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.p...=30#153348

Oare daca pornesti motoarele dar in directie inversa, nu cumva e mai bine?

In sfarsit prisma primita de la Dl Mircea Pteancu ajunge sa fie folosita asa cum trebuie. Multumesc!

[Mircea Pteancu]

valy

Chiar voiam sa te intreb daca e ceva bai cu prisma obiectiv ca nu ai mai prezentat rezultate noi.
Baiul e ca acum trebuie sa dau inapoi ocularul University Optics 12,5mm !?

Iulian

Spor la observarea spectrelor stelare.
Trebuie sa fie foarte interesant sa faci asa ceva la nove si stelele variabile (accesibile, evident).

Mircea

[valy]

[Mircea Pteancu]

Arigato gozaimasu Valy San !!!

[zoth]

Valy, ai vreun plan pentru surioara prismei? Inteleg ca ea mai exista?

[valy]

Teoretic exista, practic trebuie s-o gasesc prin debara. Planuri ar fi doua: prisma de refractie sau ceva Herschel ca parca are unghi potrivit. Dar daca ai proiecte cred ca sansele sa le duci tu la capat sunt mai mari, eu sunt mai delasator.

[zoth]

OK, vorbim in privat daca o gasesti prin debara ..

[catalin dumitru]

Mai am pe undeva prin casă o rețea de difracție reflectivă cu 2880 linii / mm și de 66 pe 66 mm , parcă . O fi bună de spectroscop ? Țin minte că făcea un spectru solar uriaș , când îi îndreptam reflexia pe un perete alb . Nu am mai văzut-o de mult , bănui că e prin vreo cutie în care cred eronat că am altceva , deh , "sclerozia " nenicule !

[zoth]

O astfel de retea (dar si una mai rara) ar permite construirea unui instrument numit spectrohelioscop capabil sa vizualizeze imaginea Soarelui in orice lungime de unda din spectrul vizibil fara a fi nevoie sa foloseasca vreun filtru anume. Functie de parametrii constructivi se pot obtine usor benzi de sub 1A.
Un spectrohelioscop este alcatuit din 3 componente principale: telescopul, monocromatorul si sintetizorul de imagine. O astfel de constructie sunt sigur ca ar putea fi realizata de Iulian fara eforturi prea mari dar cu sprijinul colegilor care ar trebui sa-i asigure cele necesare constructiei.
Sper ca nu am deturnat topicul. La nevoie se poate inlatura acest post.

[iulian90]

Cu o asemenea retea de difractie ar putea fi construit un spectrohelioscop ca cel prezentat in linkul de mai jos, cu autocolimare, adica in care aceeasi luneta serveste atat drept colimator cat si analizor, iar reteaua se aseaza in fata obiectivului acesteia in asa fel incat sa reflecte inapoi spre luneta fasciolul dispersat, iar la iesire din luneta se monteaza o diagonala de constructie speciala , un fel de divizor prevazut atat cu fanta cat si ocularul de vizare.
Printr-o parte a acestui divizor intra lumina solara prin fanta si trece prin divizor spre obiectivul lunetei care colimeaza lumina pe reteaua de difractie, apoi aceasta produce dispersia luminii si o reflecta inapoi prin obiectibvul lunetei care serveste de data asta la focalizarea spectrului, care trece iarasi prin divizor si este cotit la 90 grade spre ocularul de vizare.
E un proiect foarte interesant si pe cat de fascinant pe atat de simplu. Practic se economiseste un obiectiv / luneta , aceeasi luneta servind ambele functii ,de colimator si de analizor. La proiectul acesta ma gandeam si eu de ceva timp sa il realizez.

http://www.lightfrominfinity.org/Hirss2%20...scopio.htm

Azi am mai progresat in privinta prelucrarii spectrelor stelare; am mai facut aseara niste capturi in conditii mai bune la stelele Sirius, Betelgeuse, Procyon si Regulus, dar azi am lucrat numai la spectrul lui Sirius si inca mai am de lucru. Am stackat niste cadre cu capatul IR a spectrului si deja rezultatul a iesit mult mai fain, mai curat decat cele prezentate ieri. Dupa stacking am decupat o portiune foarte subtire din partea cea mai luminasa a spectrului asa cum se vede in imaginile de mai jos si am intins-o ,rezultand un spectru mai clar si uniform. Dureaza relativ mult prelucrarea spectrelor dar si satisfactia e mare la sfarsit cand privesti rezultatele faine.
Prezint si varianta color a spectrelor prezentate ieri, cu gradatii in nanometri. Spectrul produs de prisma este neuniform, mai extins in UV/albastru si comprimat in rosu/IR.

[Erwin]

Felicitări, Iulian! Este uimitor ce pot face două mâini dibace! Din mai nimic ai ajuns să obții lucruri la care alții se uită ca vițelul la poarta nouă. Perseverența și dedicarea ta merită răsplătite din plin!

Sunt interesat de acest nou spectroheiloscop și te voi ajuta să-l pui la punct.

[iulian90]

Multumesc Tavi. Demult aveam ideea de a fotografia spectrele stelare insa nu dispuneam de mijloacele necesare. Acum gratie ajutorului lui Valy cu prisma obiectiv pot face lucrul acesta.
Apropo de proiectul cu ansamblul de 2 prisme de binoclu in tandem in fata teleobiectivului foto pe care voiam sa il realizez: am renuntat la el daca am primit prisma de la Valy, oricum nu cred ca scoteam cine stie ce spectre avand in vedere focala mica a teleobiectivului si mai ales deschiderea limitata la f/8 (max 22mm), era limitat doar la una-doua, trei stele precum Sirius, Capella , Betelgeuse si spectrele nu ar fi fost atat de clare ca in cazul prismei obiectiv montata pe newtonianul de 76/700mm, care este incomparabil mai mare decat teleobiectivul foto.
Cu newtonianul de 76mm si prisma obiectiv pot ajunge la magnitudinea 2 cu camera Point Grey, iar daca as fi putut monta camera Canon 450D poate ca as fi ajuns la magnitudini mai mari dar camera Canon nu focalizeaza la infinit cu acest newtonian si este limitata spectral, avand o banda de trecere numai in domeniul vizibil, intre 420 si 700nm.

Azi am finalizat spectrul stelei Sirius de la un capat la altul si a iesit foarte fain, mult mai clar decat prima varianta de acum doua zile. A fost obtinut din trei imagini lipite si obtinute prin stackarea a cate 8 cadre de 4 s expunere, calibrate cu cadre dark. Am obtinut si o spectrograma a spectrului lui Sirius in softul Visual Spec, i-am dat culoare si l-am corectat cu un cadru flat sintetizat ,obtinut dupa curba de raspuns spectral a camerei Point Grey. In capatul UV se vad frumos liniile din seria Balmer ale Hidrogenului pana aproape de discontinuitatea Balmer de la 370nm. Sirius, dar si alte stele de clasa spectrala A prezinta linii ale Hidrogenului mult mai intense decat spectrul solar.

Mai am insa de prelucrat multe alte spectre stelare, intrucat am mai facut si aseara capturi la stelele Rigel si Belatrix si mai am spectrele si de la stelele Aldebaran, Betelgeuse, Regulus, Procyon ,Capella , unele dintre ele trebuie reprocesate ca sa iasa mai fain.

[Erwin]

Super! Poți încerca și softul BASS după ce ai cadrele prelucrate. Vei avea posibilitatea de a calibra și analiza mai bine spectrul. Nu este la fel de ușor de utilizat ca Visual Spec, dar este mai profesionist.