[tudor]

Mircea, "tinerețea uzată și jerpelită"= "bătrânețe nou nouăță și puțin folosită"! Cer senin să aveți, chiar dacă vad că observațiile le faceți și pe vreme înnorată

[David Marica]

Frumoase observații dle Mircea, la fel și poezia. Vremea a fost foarte rea, dar am avut și multe examene.

Vă salut din nou! După multe zile închise, noroase, ploi etc, am reușit să ies aseară la niște observații astronomice. Cerul era minunat, senin și îmi era deja dor să observ obiectele de iarnă. Am scos dobsonul de 200mm rapid și am început observațiile cu ocularele lacerta pff 25mm și zoom 8-24mm.

12.02.2026
21:42

Jupiter + 4 luni galileeni aranjați frumos pe o parte și pentru prima dată am observat transitul unor umbre pe Jupiter, adică niște eclipse totale interesante. Se vedeau destul de ușor la 152x, mai ales dacă foloseam și diafragmă pt reducerea luminozității. O pată mai mare era pe o bandă ecuatorială și una mai sus. Din ce am vazut pe net, e posibil sa fi vazut umbrele celor 2 luni, Europa si Callisto.

Sirius strălucea glorios, luminând cerul de iarnă, iar mai jos am reușit să văd un roi deschis, M41.

M42-43 - Marea Nebuloasă din Orion, s-a văzut excelent prin ocularul lacerta de 25mm. Pentru prima dată cred că am văzut astfel de detalii superbe, praf fin și nucleu luminos. Parcă avea o culoare gri-verzui, difuz, greu de descris. Știu că prin aperturi mai mari se vede ușor un verde și roz. Se vede foarte clar și conturul de liliac, aripile mult mai alungite, curbate, aproape de unire. Atașez mai jos o schiță a lui Michael Vlaslov. Cam așa era culoarea, dar îmi aduc aminte de mai multe detalii și culoarea mai palidă. Ce aș fi vrut să știu desena!
Se vedea slăbuț și nebuloasa "Omului care fuge", difuz, cu vedere perifică mai ușor.
Am observat rapid și Alnitak, Alnilam și Mintaka, la ultima observând companionul, deci e dublă. Pe wikipedia e interesanta descrierea, ca e o stea cvintupla.

M45 (Cloșca cu Pui) se vedea excelent, parcă ceva nebulozitate pe la stele, dar poate de la luminozitate. Și Hyadele se vedeau frumos prin ocularul cu câmp larg.
Mel 20, roi deschis ușor pt binoclu.
Cassiopeia, Roiul Dublu din Perseu (ngc 884 & 869) - minunat, niște bijuterii cerești. Mii de steluțe.
ngc 457 - un roi frumos în formă de bufniță.
M31, m32 - foarte difuze, șterse spre apus.
Polaris, steaua polară și inelul

M81 & M82 - 2 galaxii frumoase, care se vedea clar definite, mai ales M82 (țigara) subțirel.
M51, galaxia Volburei - mai jos și în poluare luminoasă. Abia se vedeau nucleele. Brațele foarte slăbuțe, șterse. Nu se distingeu mai deloc.
M101, galaxia Vârtelniței - o pată foarte difuză, încețoșată, gri.

Mizar (dublă), Alcor
M44, roiul deschis, stupul - un roi deschis frumos, vizibil ușor și cu ochiul liber, cețos.

Am căutat și Rozeta, dar mai dificil, mai mult stele se aflau pe acolo.
M1 nebuloasa crabului - o nebuloasă difuză, și forma specifică. N-am reușit să văd detalii în interior.

3 meteori mici cu ochiul liber.
La 22:40 am terminat sesiunea cu telescopul, în rest am făcut observații cu ochii liberi, 2 variabile și observații relaxante cu binoclul lacerta 10x50 până la miezul nopții, când au apărut deja câțiva nori.
Ar mai fi fost multe obiecte de iarnă de observat din lista mea de pe SkySafari sau din FNGC, dar în seara asta m-am mulțumit cu atât, fiindu-mi dor de aceste obiecte frumoase, de Jupiter și mai ales de nebuloasa Orion!

Cer senin!
David

[Mircea Pteancu]

Multumesc David si felicitari pentru observatiile foarte frumoase si diversificate !

Despre poezie ... ''tot romanu' se naste poet''.
Si, dintr-un film: '' fara poezie, viata e pustiu'' !

La voi merge StelleDoppie ? Ca la mine nu. Si taman acum as avea nevoie. Aseara, in timp ce am mai adaugat trei obiecte H400 ( NGC 2185, NGC 2286 si NGC 2301) am observat si o dubla subarc noua.
Este vorba de STT 157, aflata imediat spre Vest de NGC 2301. Doar am rezolvat-o la 240x/ Radian 5mm, deci am vazut companionul inmugurit fata de primara, fara spatiu negru intre ele, la PA = 150 grade, aprox.

Dar nu pot afla prea multe despre dumneaei STT 157 din motivul aratat.
Stellarium indica separatie de 0,6'' iar CDSA la 0,5''. Nici unul nu este de mare incredere in acest domeniu. In WDS imi prind urechile. Help !

Cu siguranta ca STT 157 este o dubla subarc, m-am convins. Am comparat cu 52 Ori care, la 240x, era larg separata fata de STT 157 ca un bulevard.
Comparand notitele din jurnal cu datele din tabelul din CDSA am avut un moment de incantare. Uite ce fac stelele variabile din astronomu' amator. Adica eu am estimat, la 240x, pe o imagine agitata, intre doua stele lipite intre ele, o diferenta de magnitudine de 0,4 magnitudini. CDSA vine si ma contrazice ca nu este decat de 0,3. Noa, fie, sunt baiat de treaba (toti care s-au ciondanit cu mine pot confirma), asa ca las dupa CDSA.

Contor H400/ moshu Mircea= 282. Cum se striga in armata: ''118 au mai ramas, hai Herschelizare !!!!''

Cer senin, Mircea

[David Marica]

Felicitari dle. Mircea! Mai aveti 118 obiecte de vazut din frumoasa lista H400! Cred ca e o lista dificila pentru telescoape precum cel al meu de 8". Cunosc persoane care au observat din lista cu dobsoniene imense din asociatie.
Felicitari si pentru dificila stea dubla STT 157 si observarea magnitudinii ei!

Site-ul StelleDoppie nu cred ca am mai folosit. Mi se pare interesant, plin de date... E vorba de steaua aceasta din imaginea atasata mai jos? 06478+0020 STT 157 (HD 49294)
https://www.stelledoppie.it/index2.php?iddoppia=28291

Cer senin,
David

[Mircea Pteancu]

Multumesc David pentru captura de ecran. Aceasta este steaua despre care vorbesc.
Intre timp am rezolvat problema de conectare la StelleDoppie.

Mda, asa cum am intrevazut ... e cu cantec. StelleDoppie listeaza componentele la magnitudinile de 7.18 si 9.16. Deci Delta mag= 1.98.
CDSA listeaza componentele la 7.5 si 7.8 magnitudini. De unde am mentionat eu Delta mag= 0.3. E o discrepanta mare.
Eu am apreciat Delta mag = 0.4. Tare as vrea sa am telescop si ochi capabil sa rezolve o stea cu separatia de 0.63'' si Delta mag = 2. Dar nu-mi amintesc sa fi reusit asa ceva vreodata. Si nu cred sa fi reusit nici aseara. Deci eu cred ca CDSA este mai aproape de adevar in aceasta privinta.

Mai vine si Stellarium care indica o magnitudine de 7.75 pentru STT 157 si o separatie de 0.6''.
Asta e a treia ''nuca in perete''.

Vad ca dupa SD, STT 157 se afla la 187 parseci deci la 610 ani-lumina. Mishto ! Deci cat timp am avut in ocular STT 157, am interactionat cu o realitate din anul 1416 !!!
Nu cu o idee sau cu poza vreunui text ramas de atunci. Ci cu lumina = realitate fizica ce a inceput sa vina spre noi in acel an.
Columb, Vespucci si Magellan erau la decenii departe in viitor.
Cat de minunat si de maret este Universul nostru !

Completare Joi la 22:40: am verificat in StelleDoppie unghiul de pozitie pentru companionul lui STT 157. Eu am apreciat acest unghi la aprox. 160 grade, asa cum am notat in jurnal. SD indica pentru inceputul anului 2026 un PA = 156 grade. Eroare de 4 grade. Beng, beng !!!

Enigma magnitudinilor insa ramane ...

Revenind la Lista H400: - NGC 2185 este o nebuloasa de reflexie, si mica si foarte intunecoasa. Abia, abia am zarit o mica pata cetoasa, dureros de intunecata, fara forma, la NE de un asterism triunghiular cu varful spre Sud si baza aprox. pe directa E - V. Am folosit metoda ''zoom UHC'' adica zoomul Svbony # 135 + filtru UHC. Habar nu am la ce grosisment a inceput sa se zareasca ceva, intre vederea periferica si vederea TRex. In orice caz, trebuie sa fi fost undeva intre focalele extreme, pe la 10mm sau 12mm. Deci marirea sa fi fost de 80x - 100x.

- NGC 2286 e un roi deschis, deloc spectaculos la 48x, rasfirat, fara asterisme de forma notabila. Doar cateva perechi largi de stele, pe care Steve O'Meara le numeste ''stele duble''. Or fi duble pentru lunetica lui Tele Vue de 100mm, nu pentru fiorosul Grond, spargatorul de duble subarc. NGC 2286 castiga mult ca spectaculozitate la mariri mari de peste 100x deoarece incep sa se vada, dintr-o data, zeci de stelute foarte slabe, ascunse pana atunci.

- NGC 2301 este un alt roi deschis. Dar OMG, Jaj Istenem, Mein Gott, Mon Dieu ! Daca ati sti ce frumusete este roiul acesta ... nu v-ar mai rabda canapeaua ...
O'Meara il numeste ''Hadrig's Dragon'' adica ''Zmeul lui Hadrig'' si merita acest nume sonor. Are o forma generala a literei Lambda, stele luminoase si buchete de stelute slabe dar bogate, stele duble, stele colorate. SUPERB !
De obicei vizitez M35 si roiurile din Auriga, in acea parte a cerului. De acum insa, NGC 2301 va avea prioritate. Pentru ca NGC 2301 demonstreaza ca denumirea de ''roi'' provine din ''roial''.

Imaginea lui NGC 2301 este extrasa din PanSTARRS DR1 via Aladin Lite, Strasbourg.

Mircea