[neox]

Chestia asta cu lipitul oglinzii chiar si cu silicon ultra- super- mega- mi se pare si mie cel putin primitiva. Mai ales ca in timpurile moderne aproape ca nu se mai folosesc oglinzi "full thickness" unde cel putin grosimea mare a sticlei permitea suporturi mai improvizate si uite asa apare astigmatismul.
Asezarea fara constrangeri pe puncte cheie care sa defineasca precis planul(spatele oglinzii) (asa cum sunt configuarate in Plop), e una dintre cele mai bune solutii.
De fapt o solutie mul mai rafinata ar fi barilletele astatice dar justificabile mai mult la aperturi mai mari; a se vedea articolul de mai jos:
http://www.astrosurf.com/altaz/astatic.htm

[pacostiro]

[neox]

"Fara constrangeri" ma refereama sa nu fie lipita cu vreun adeziv precum lentilele de la obiectiv.
Barilletul e cel clasic adica oglinda e asezata pe puncte (calculate) de sprijin. Sigur ca oglinda nu pica din tub pentru ca are prevazute cleme care sa tina sticla pe loc dar nu o streseaza in nici un fel. De fapt e recomndabila o anumita toleranta de cateva sutimi, pote o zecime de milimetru intre cleme si sticla pentru a lasa loc pntru eventualele dilatari sau contractari ale oglinzii/barilletului.
Poate nu m-am exprimat exact in termenii stiintifico/ingineresti dar cred ca e inteligibil

Uite aici o sursa de inspiratie la ce spuneam:
http://www.oneilphoto.on.ca/oneilatm.htm

[Erwin]

Eu la recondiţionarea MTO-11 CA am aplicat lipirea cu silicon (RTV roşu) în 3 puncte, bariletul este un disc din sticlotextolit gros, şuruburile de colimare sunt încastrate prin înfiletare strânsă şi lipire cu epoxy în barilet, practic fac corp comun cu el. Am pus şaibe elastice pentru că nu aveam spaţiu pentru arcuri, acestea folosesc doar pe timpul colimării, fixarea în poziţie se realizează push-pull cu alte 3 şuruburi mai mici. Oglinda este groasă (se încadrează în d/10) şi bariletul este suficient de rigid şi nu apar tensiuni nedorite. Nu am avut altă soluţie mai bună din cauza spaţiului foarte restrâns. Colimarea nu este perfectă, n-am făcut-o pe stea, doar pe masă, vizual, cu metoda cartonaşului găurit, dar se menţine foarte bine. Am folosit mak-ul şi pe vreme mai rece, dar nu la -15. Sticlotextolitul este mai aproape de sticlă decât lemnul şi este stabil în timp. Placa din care l-am tăiat avea 8 mm grosime, la diametrul de 100mm este suficient de solid. Mai cunosc alţi amatori care au practicat lipirea cu silicon. Dacă este îngrijit realizată şi punctele bine amplasate, nu provoacă deformarea oglinzii, bulinele de silicon fiind elastice. Ca să aibe mai multă elasticitate am practicat nişte găuri în barilet în care am turnat siliconul.

[Mircea Pteancu]

dragos.n
multumesc pentru analiza,amatorii care doresc sa foloseasca solutia sugerata de Seronik ar face bine sa tina cont de deficientele semnalate de tine.Sunt de acord cu tine,aceasta oglinda este cu siguranta tensionata asa cum ai aratat .De altfel eu nu prea imi mai amintesc multe alte exemple de oglinzi lipite atat cu spatele de barillet cat si lateral ca la Seronik.
In schimb ,daca oglinda nu este lipita ci doar asezata pe reazeme,obiectiile semnalate se aplica acestui barillet ca si aproape tuturor celorlalte barillete.
Un avantaj foarte mare pe care-l prezinta acest barillet,pe langa simplitatea constructiva este si inaltimea mica a lui.
neox
Frederic Gea cu oglinzile lui ''geante'' de ordinul metrilor participa la alta ''clasa de competitie'' decat eu sau pacostiro si alti amatori care abia gasim arcuri.Am vazut componentele pentru ultima lui creatie,ca volum ocupa cam o dubita.Solutia de asezare a oglinzilor pe leviere astatice, creata de Lordul Rose,este pe cat de buna pe atat de complicata (si scumpa).Deci se potriveste pentru lorzi,patroni si spargatori de banci...
Erwin
daca ai folosit RTV atunci ai procedat corect,nu vei avea probleme.Lipirea cu silicon de instalatii sanitare e altceva.Eu sunt de moda veche,nu am lipit inca nimic,folosesc metode clasice si cleme.Drept multumire,am o oglinda ciobita.Daca era lipita,nu se putea ciobi.Asta imi aminteste ca nici o metoda nu-i perfectiunea intruchipata.
Mircea

[pacostiro]

Siliconul asta RTV, se gaseste usor in magazine sau e greu de gasit?

[Erwin]

E uşor de găsit la magazinele de piese auto, pentru că se foloseşte la etanşări la motoare.

[dragos.n]

Erwin, sticlotextolitul pentru care am gasit date are un coeficient de dilatare de 15x10^-6 m/m K, dat mai mult de rasina, decat de fibra de sticla incorporata. Deci e destul de mare, comparabil cu al otelului, dar oricum mai mic decat al aluminiului. Insa rigiditatea si rezistenta as recomanda acest material ca fiind foarte bun pentru constructia telescoapelor, daca ar fi mai usor de prelucrat. Cel putin cel care e facut cu rasina verde-bleu e durere, un adevarat devorator de scule. Celalalt, cu rasina galbena e mult mai usor de lucrat, dar mai putin rezistent. Un alt aspect pe care l-am constatat este anizotropia materialului. Nu par a fi diferente mari in functie de axe, si cinstit, nici nu am stat sa fac masuratori exacte, dar sunt. Coeficientul dat mai sus este pentru sticlotextolit verde-bleu.

In legatura cu solutia lipirii, este alegerea fiecaruia.

Cat priveste solutia lui Seronik, daca... nu ar fi lipit, daca nu ar fi din lemn, daca ar avea flotoare, ar fi pana la urma un barilet normal, cu un sistem push-pull simplificat, si aplicabil la oglinzi medii.

[neox]

[Laurentiu]

Cred ca in cazul opticii lipite cu silicon RTV (acesta e recomandat, nu altele) trebuie avut in vedere in primul rand comportamentul siliconului la variatia temperaturii si doar in al doilea rand dilatarea/contractia bariletului.

Iar lipirea cu silicon se face in strat destul de gros, de mai multi milimetri, iar siliconul este elastic si nu "transmite" foarte bine deformarile de la barilet la optica.

Eu am folosit acelasi silicon de care vorbeste Erwin mai sus pentru lipirea unei oglinzi primare de 200 mm (grosime 25 mm) de un barilet facut din aluminiu precum si pentru lipirea a 2 oglinzi secundare pe barilet din lemn.

Inainte de operatiunile de mai sus optica a fost prinsa in cleme "clasice".

Nu am observat sa apara probleme cu calitatea imaginii dupa montarea cu silicon RTV (nici intr-un caz vreun astigmatism urat).

LE

aici ( http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.ph...p;start=60 ) e topicul unde gasiti si cateva poze.

[Sorin Sfartz]

Am si eu o intrebare.
La un barilet normal - in care oglinda nu e lipita, "clips"-urile acelea de asigurare nu afecteaza putin imaginea?
Ma gandesc ca ar trebui sa apara niste efecte de difractie.

[Stanescu Octavian]

La oglinzi suptiri nu recomand lipirea de nici un fel.
La suprafata mare de contact totusi siliconul devine aproape similar cu lipiciul rigid si transmite deformarea suportului (la lemn umezeala il stramba, la aluminiu dilatari ).
am patit recent cu un cassegrain ( al lui Theogon) la care primara lipita de placa de aluminiu s-a astigmatizat groaznic ...
Clemele de la margine daca-s facute mici si aliniate cu spiderul nu se simt .
la un refractor sau Mak , Schmidt sigur ca ar fi pacat sa existe vreo clema.

[auriga]

dl. Stanescu, daca e lipita cu silicon oglinda se deformeaza permanent? credeam ca se deformeaza doar cat timp este lipita.
multumesc.

[Stanescu Octavian]

nu se deformeaza permanent , dupa dezlipire a revenit la forma initiala .

[Mircea Pteancu]

dragos.n
vad ca pana la urma,cu putin ajutor ai inteles ,asa cum singur ai spus,ca solutia folosita de Seronik este,citez:
''pana la urma un barilet normal, cu un sistem push-pull simplificat, si aplicabil la oglinzi medii.''

neox
si tu si ceilalti puteti sa sugerati ce solutii doriti,numai eu nu am voie sa spun nimic,nici macar sa dau ca exemplu realizarea altuia nu am voie . Ba sunt luat la rost ,ba sunt luat la misto,vezi ''flotoare''.
Mircea