[Serban]

eu unul m-as urca pe bloc, cam dupa 12 dupa ce, cu un pic de speranta, s-a racit un pic. Problema e ca nu stiu cum as reusi sa urc viitorul telescop pe scara in sus fara sa il trantesc in pereti

[carstea]

Multumesc skywatcher, nu ma gandisem la temperatura zidurilor blocului! Bineinteles ca uneori merg in locatii cu cer mult mai curat, dar e vorba de acele observatii curente, din serile senine cand sunt acasa. Deci concluzia e ca raman la refractoare. Acum, daca ED 102/714 are aberatii cum zici, ce parere ai de ED 110 dublet W O ( 1250 euro la telescope-service)?
Dan

[horatius]

Am gasit instrumentul. E un refractor ED, cu un element din sticla FPL51, si raport focal f/6. Corectia cromatica e inferioara unui refractor ED cu FPL53 precum cele de la Synta, si se pare ca aberatia cromatica este vizibila chiar si vizual relativ usor (asta doar din ce am citit, inca nu am pus mana pe acest model). Megrez 110 cum e numit acesta e versiunea low-cost a refractorului lor triplet FLT110. Daca nu esti critic la putina aberatie cromatica uneori, eu zic ca refractorul respectiv e un instrument bun. Dar pentru perfectionisti, recomandabil FLT110 (eu cel putin asta l-as cumpara, daca as avea de ales doar de la WO si cu apertura aceasta). Doar ca iti trebuie o montura suficient de solida sa il tina. Pentru observatii vizuale minim montura EQ5/CG5. Pentru astrofoto, ceva mai mult trebuie.

O alta solutie mai mare putin ar fi un refractor Equinox 120 sau un ED120 clasic de la Sky-Watcher, care are acelasi nivel de dotari mecanice ale tubului ca si cele de la WO (modelul Equinox), 120mm diametrul, sticla FPL 53. Din ce am vazut eu folosind acestea doua refractoare corectia cromatica e foarte buna, la unele obiecte foarte luminoase se vede la imaginea defocalizata o urma f redusa de aberatie cromatica, dar in focus nu se vede aberatie cromatica.

[carstea]

dragos.n :
Te rog spune-mi unde ai gasit testele comparative la apo? Mie nu-mi sar in ochi la telescope-service.


skywatcher:
Tu spui ca ai luneta cu focala de 900mm. Principalul meu punct de observatie( ca frecventa) e balconul(are 1,20 m latime- 5,70 lungime).
Apreciezi ca m-as descurca cu un refractor cu focala de 900mm? Atunci m-as orienta catre 100 sau 120 ED Synta sau chiar Equinox. Chiar asa, toti aveti curti, observatoare, sau mergeti din 2 in 2 zile la munte? Sunt chiar asa de putini balconisti?

For all:
Daca instrumentul ideal stim ca nu exista, care ar fi perechea de instrumente ideala ( care s-ar completa reciproc)?

Dan

[Claudiu]

he he... eu sunt "terasist"... in sensul ca folosesc o terasa care e situata la +600cm.. zona este inconjurata de vegetatie, ceea ce reduce inertia termica a asfaltului omniprezent..
Problema pe care as vrea sa o ridic este a monturilor.. Chiar daca tubul optic are 700-1000mm si este relativ usor transportabil prin trape de acces sau scari de incendiu catre acoperisul blocurilor, monturile ecuatoriale sunt cumplite.. Eq5 este probabil limita pe care o pot eu urni in aceste conditii (si seara, dupa o zi de munca, cine are chef de munci ? Sisif ?)
La reflectoarele dobson stii ca nu cari decit exact ceea ce folosesti. In ultima instanta poti sa lasi rockerul sus pe bloc (bine protejat, evident) avind in vedere ca nu contine mecanica fina sau electronica unei monturi germane sau altaz computerizate.

[horatius]

Indiferent ce luneta ai lua, ca e de 600 sau 900 mm pe un balcon de 1,20m latime singura solutie pentru utilizarea confortabila a unei lunete este inlocuirea trepiedului monturii cu un stalp metalic. In felul acesta stalpul ajunge aproape de balustrada, nu ocupa spatiu mult, iar obiectivul lunetei paote iesi putin peste balustrada. De pe balcon am utilizat mult timp luneta ED120 mai ales pentru planete si luna, insa cu un stalp in loc de trepied. Stalpul se poate cumpara sau se poate construi, fiind relativ usor de facut. Montura poate fi una altazimutala cum e Giro III sau chiar ecuatoriala EQ5 (numai ca va trebui sa faceti stalpul suficient de inalt astfel incat cele 1-2 contragreutati sa se poata misca pe toate directiile deasupra balustradei). Desi se poate. Insa cel mai bine e de afara.

[Serban]

[Doru Dragan]

Imediat ce ai facut 10-20-30 km in afara oraselor poti sa stai linistit si sa observi fara asistenta nici unui politai Desi exteriorul oraselor pare amenintator din cauza intunericului si linistii pot sa va spun din experienta proprie ca nu exista borfasi pe acolo. Nu au ce sa caute pe acolo. Teoria probabilitatilor spune ca nu prea au ce fura si in privinta asta astia stiu probabilitati foarte bine Singurul inconvenient sunt rarii trecatori care se duc acasa la sat sau se duc spre oras, se opresc si sunt foarte curiosi

[Serban]

ii las sa se uite fara nicio problema, ca deh, sa vada si ei, numa sa nu sara pe mine si sa nu aprinda vreo lanterna :p

[dragos.n]

1. Testele comparative sunt pe pagina germana, acolo unde este lista fabricantilor - chiar in josul paginii de start - al treilea rand este ''TS APO Refractoren''. Din pacate nu ma pricep prea bine la computere si nu stiu cum se transfera un link pt a-l pune undeva pe o pagina.
2. In numarul din Aprilie 2004 al Sky & Telescope, la pagina 10, Douglas R. Nelson descrie observatiile facute cu un dobson de 15" din balconul apartamentului sau aflat in Houston, Texas, si lucrurile nu stau rau deloc. El nu da o explicatie, dar am sa ma hazardez sa dau eu una.
3. In fizica fluidelor exista notiunile de ''strat limita'' si ''efect Coanda''. Chiar daca ele se aplica in general in aviatie - viteze si presiuni mari - experienta mea mi-a aratat ca daca te indepartezi cu circa 30-40 cm de zidul cladirii tulburenza scade f. mult. Daca pui in capul telescopului un ''joben'' destul de lung - 50cm sau mai mult - observatiile devin posibile si la aperturi mari. Mai complicate sunt problemele generate de radiatia termica a solului.
Teoria spune ca trebuie sa te ridici la 30 de metri sa scapi de cea mai mare parte a tulburentelor. Aici vegetatia ajuta intrucatva. Nu vreau sa spun ca radiatia termica a unui perete e mai mica decat a solului, ci doar ca pt ea exista o solutie simpla si destul de eficienta.

[zoth]

cred ca dragos se refera la urmatorul link:
http://www.teleskop-service.de/Astro/Apo/TS_Apo.htm#vergleich
cateva teste mai poti gasi si aici:
http://forum.astronomie.de/phpapps/ubbthre...ber=255953
si alte teste facute de Markus Ludes de la APM telescopes:
http://aberrator.astronomy.net/scopetest/index.html
de pe coloana din stanga alegi instrumentul care te intereseaza.

acum material de studiu ai, un lighean cu apa rece mai e necesar... si un perete tare

[Emil]

Salut prieteni,
intradevar problemele puse de observatiile facute din balcon sunt in cea mai mare masura acoperite prin observatiile facute de catre voi iar aici ma refer la problema radiatiei emanate, efectul de cos etc ( partea de dinamica fluidelor fiind bine “atacata” iar “jobenul” pentru a avea eficienta cat mai ridicata trebuie in general sa fie 2xdiametrul opticii insa cu mentiunea ca eficienta sa depinde de zona observata, cu cat mai aproape de orizont cu atat mai mica)
Un alt factor pe care personal il consider important este, atunci cand montura este de tip ecuatorial si se face fotografie (hai sa recunostem dupa observatiile vizuale urmatorul pas este astrofotografia pentru ca e altceva cand ai in mana o poza facuta de catre tine) este instabilitatea fundamentului iar aici ma refer la vibratii induse de catre utilizator in sine prin deplasarea pe balcon dar si vibratii induse de catre mijloacele de transport care circula prin apropiere (ca mentiune tonurile de frecventza joasa produse de motoarele acestora vor induce vibratii ale componentelor optice in special la newtonuri dar si in montura in general)
Din aceasta cauza consider ca in aceasta situatie se poate face fotografie doar la focale relativ mici pentru ca o data cu cresterea focalei va creste si amplitudinea vibratiilor raportate la suprafata chipului fotografic iar un autoguider va reusi doar in mod limitat sa elimine aceste miscari.
Pe de alta parte o alta problema, indusa de catre campul vizual limitat, este o crestere a complexitatii punerii in pol deoarece de foarte multe ori nu avem o vedere directa catre steaua polara aici utilizatorul fiind nevoit sa aleaga metoda driftului care este o metoda consumatoare de timp iar in acest caz o solutie optima ar fi montarea fixa a telescopului daca spatiul o permite (iarasi o solutie aplicabila atunci cand suprafata balconului este suficient de mare).
Ca un fel de concluzie, alegerea balconului ca loc de observatie o consider ca fiind o solutie de compromis mai ales atunci cand nu se are acces la un alt loc, probleme ridicate sunt de multe ori foarte greu sau chiar aproape imposibil de eliminat.

Numai bine
Emil

[dragos.n]

Pt Carstea.
Desi am observat ca esti iremediabil indragostit de lunete - reconosc faptul ca arata mai bine decat alte sisteme - am sa imi permit sa iti mai fac o recomandare. Octavian Stanescu poate sa-ti faca pt banii pe care ii ai tu un telescop care este visul oricarui astronom serios, adica un Ritchey-Chretien, sau, daca vrei ceva mai ieftin, un Newton-Cassegrain, instrument foarte versatil - ai doua distante focale, una scurta pt wide field, alta lunga pt planete si alte obiecte de dimensiuni mici. Si asta la preturi mult mai mici decat cele de pe piata internationala. Eu intentionez sa ii devin client in acest an.

[horatius]

Un Ritchey-Chretien nu e optimizat pentru observatii vizuale. Dintre catadioptrice in aperturi mari Schmidt-Cassegrain sunt cele mai accesibile. La aperturi mici (90-150mm) accesibile sunt si Maksutov-Cassegrain. Insa intotdeauna un refractor, apocromat mai ales, exercita o atractie speciala.

[Doru Dragan]

Amortalis pune problema evolutiei unui astronom amator Dupa observatii vizuale urmeaza in mod natural tendinta spre astrofotografie. Dupa trecerea bolii de inceput a oricarui amator, marirea mare, urmeaza boala pentru luminozitate, contrast, rezolutie. Ceea ce implica diametru mare al obiectivului. Ceea ce implica solutii optice mai sofisticate ( a spus cineva Ritchey-Chretien ). Dar asa cum bine observa Amortalis, din momentul ala trebuie sa incepi sa te gandesti la altceva decat improvizatii. Trebuie sa incepi sa te gandesti la o solutie stabila. Trebuie sa incepi sa te gandesti la un mic observator astronomic (cladire, pilon, cupola etc.). Nu e simplu dar nici nu e imposibil.