[starbuck]

Am "trait" deja o parte a senzatiei lunare prin BTC-ul meu 15x70. Cu niste norisori trecand peste discul lunar, e fantastic. Mai mult de 15x binocular nu am apucat (inca !). Dar imi dau seama usor ce ar insemna.

[theogon]

Există evident o diferenţă dintre imaginile furnizate de un vizor binocular şi cele furnizate de un telescop binocular propriu-zis, deoarece fluxul luminos în cel de al doilea caz este dublu.
Imaginea Lunii dată de un mak de 180 prevăzut cu un vizor binocularşi la o mărire de 270X, lasă realmente fără glas orice începător cumsecade, pentru ceilalţi imaginile sunt impresionante. Totuşi se observă o micşorare a luminozităţii imaginii, dar pentru Lună (şi planete) acest fapt este mai puţin important.
La telescopul binocular aceste scăderi ale luminozităţii nu apar.
Pentru astrofoto există preocupări pentru montarea a patru telescoape în paralel pe aceiaşi montură, cu patru camere disticte, fiecare înregistrând pe canale mono separate, şi recompunând imaginea finală prin prelucrare.

[Stanescu Octavian]

Sigur ca in cazul telescopului binocular creste si puterea de separare .
apoi se poate considera ca la stakuire se suprapun doua serii de cate (parca 24 "cadre" pe secunda suprapune ochiul uman ).
explicatia cu cresterea puterii de separare vine din simplul aspect ca oglinda cu cat are diametru mai mare are si putere de separare mare .
la telescopul binocular se poate considera ca e ca oglinda mare cu o masca cu 2 gauri . daca se mareste distanta dintre obiective ar creste puterea de separare.
se apropie deja de interferometria stelara
http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=69699#69699

[Mircea Pteancu]

Exista ceva foarte adevarat in aceste discutii despre observatia binoculara.
Fara legatura directa cu subiectul,iata-l pe guru Mel Bartels ajungand la concluzia ca o upgradare intrumentala nu are sens decat daca apertura noului telescop este cu 40% mai mare decat a actualului telescop.
Aceasta se poate traduce si astfel:noul telescop mai mare,va produce imagini sensibil mai bogate in detalii doar de la pragul in care suprafata sa este cel putin egala cu de doua ori suprafata aperturii initiale D.
Bartels ajunge la aceasta concluzie in baza teoriei informatiei,a raportului semnal/zgomot de fond.
Deci in loc de un tub optic D sa folosesti simultan doua tuburi optice D.
Pentru asta,daca esti ''smecher'', folosesti un vizor binocular.
Daca esti ambitios (si foarte priceput ) folosesti doua tuburi optice.

Cer senin,Mircea

[starbuck]

Analogia cu gaurile din masca Hartmann si factorul minim de multiplicare al aperturii mi-au oferit confirmarea deplina.

Cat despre vizorul binocular din pacate trebuie considerata si latura financiara iar pretul unuia la calitate minima este comparabil cu pretul intregului tub optic. In plus, pierderea de lumina care va dezavantaja observatiile deepsky nu claseaza binoviewer-ul ca o solutie fiabila. Al doilea scop in afara de cresterea rezolutiei este castigul de lumina, in nici un caz diminuarea acesteia.

Inca o data, multumesc tuturor pentru lamuriri !

[nobody]

Din pacate, nu este chiar asa.
Doua telescoape mici raman doua telescoape mici.
Iar "Analogia cu gaurile din masca Hartmann" este gresita. Cele doua oglinzi nu fac parte din aceeasi suprafata parabolica.
Tot ce se obtine sunt doua imagini identice ca rezolutie si luminozitate.
Cerierul nu face nici un fel de interferometrie care ar putea evidentia diferentele infime dintre imagini.
Doar perceptia este diferita.
Aspectul de "stacking" intre cei doi ochi este valabil si compenseaza, in mai mare sau mai mica masura, defectele optice ale ochilor. Se poate zice ca imbunatateste un pic rezoutia a ochiului, dar nu a instrumentului si nici a retinei.
Efectele difractiei nu se pot imbunatati doar prin puterea gandului.

[Stanescu Octavian]

Aha creierul nu face interferometrie ... cum nici comparand cu sunetul auzind stanga o frcventa iar dreapta o freceventa usor diferita nu apar "batai " ce le simte si induce creierul??

[nobody]

In acel caz (al sunetului) interferenta se produce chiar in aer.
Interferenta fotonilor se produce doar la suprafata senzorului.

[starbuck]

Desi parerile sunt impartite si aici:

http://www.cloudynights.com/ubbthreads/sho...in/5132213

trebuie tinut cont ce fel de observatii vrei sa faci si din cate vad toata lumea este de acord ca in cazul binoscopului castigul de lumina este evident mai mare pentru observatiile deepsky, in timp ce la planete care sunt mult mai stralucitoare, binoviewer-ul ramane doar o optiune demna de luat in considerare.

Referitor la rezolutie inclin sa cred ca doar in cazul binoscope-ului exista un avantaj si acesta este clar datorat ochilor si creierului prin acel 'stacking' vizual sa zicem, desi procesarea este mult mai complexa.

[Erwin]

Gândindu-mă la discuția asta am privit aseară Luna alternativ cu cei doi ochi și împreună. Vești proaste: cu ambii ochi mai văd o Lună defocalizată suprapusă peste prima imagine, cele două figuri individuale fiind mult diferite. Când privesc Luna cu ambii ochi reflexiile se estompează mult dar nu dispar de tot. Unde se formează reflexiile? Pe suprafața internă a cristalinului? De ce reflexiile sunt diferite la cei doi ochi?

[dragos.n]

Erwin, e oarecum normal de la o varsta incolo. Acum cativa ani, cand utilizam becurile asa zis economice, si mai aveam televizor cu tub catodic, vedem stelele duble, chiar si fara lichid . Dupa ce am renuntat la ambele, stelele duble au disparut. Dar totusi varsta isi spune cuvantul. Asa ca un control la oftalmolog e necesar.

[starbuck]

La folosirea alternativa a unui ochi si apoi a ambilor este necesar un timp de reacomodare pentru sincronizarea si refocalizarea oculara. Nu as zice ca este neaparat din cauza varstei.
Mai mult, la Luna plina de exemplu (ca la orice sursa puternica de lumina) am observat ca dupa un timp sensibilitatea ochiului scade dramatic si daca te uiti in alta directie luminozitatea este mult mai scazuta. Iar daca vrei sa te uiti imediat la Luna cu ambii ochi ai nevoie de un timp de adaptare si pentru celalalt ochi, timp in care imaginea formata e normal sa fie defocalizata.

[Erwin]

Imaginea nu este defocalizată. Peste imaginea din focus s-au suprapus una sau chiar două reflexii cu diametru mai mare, nefocalizate. Aseară deja Luna a fost mai puțin luminoasă și reflexiile mai slabe și mai aproape de discul principal. Trag concluzia că reflexiile sunt cauzate de lumina puternică ce intră în ochi și se reflectă fie pe retină și apoi pe cristalin fie chiar în cristalin, motivul fiind neadaptarea corectă a pupilei (diafragma sistemului optic) la cantitatea de lumină incidentă. Probabil dacă aș fi privit mai mult timp aceasta s-ar adapta mai bine. Privind printr-un instrument optic oarecare nu am constatat aceste reflexii.

[starbuck]

Sigur, nu trebuie sa fie neparat defocalizata. Reflexiile multiple sunt la fel de normale in timpul perioadei de readaptare. La extrem e ca si dupa ce te freci la ochi si vezi apoi doua sau trei usi in loc de una . Tinand ochiul inchis dupa un timp se suprasolicita muschii oculari si presiunea asupra cristalinului care ulterior au nevoie de reacomodare.