[Laurentiu]

Cred ca intuiesc despre ce este vorba, insa il rog pe dl. Dragan sa detalieze putin metoda.

[Doru Dragan]

Pe axa ascensiei, acolo unde ar trebui sa fie luneta de vizare, e un locas in care intra laserul, locas care are niste suruburi de centrare (din pacate nu avem suficiente lasere astfel incat unul sa fie fixat permanent acolo). Se pune trepiedul cu montura in locul de observatie si se regleaza orizontalitatea cu bula de aer. Se regleaza centrarea din suruburile de centrare prin rotirea pe axa de ascensie pana raza laserului nu mai descrie un con ci ramane pe aceeasi pozitie. Se indreapta cu cat mai mare precizie spre NORD. Gata

[Laurentiu]

Destul de ingenioasa metoda si sunt sigur ca e utila pentru o punere in pol rapida. Insa, asa cum am citit in multe locuri, pentru astrofotografie mai sunt necesare, obligatoriu, inca 2 lucruri:

1. punerea in pol trebuie sa fie cat mai precisa - acest lucru se poate face, se pare, numai folosind metoda "drift align" pentru rafinarea alinierii polare dupa ce a fost facuta alinierea grosiera cu luneta polara - sau in cazul de fata - laser pointer (informatii detaliate se pot gasi, de ex., pe site-ul pe care l-am indicat mai sus).
2. ghidajul expunerii.

Eu vorbesc despre aceste lucruri doar din "teorie" pentru ca practic inca nu am reusit sa le aplic din motive tehnice - lucru care sper ca se va schimba in scurt timp.