[nobody]

La mine, in comertul imperialist, se gaseste primer spray pentru aluminiu la magazinele auto. E pe baza de acid fosforic si fosfat de zinc, merge si pe suprafete zincate, si pe alte cele mai dificile.

Si cu primer din asta chimic este recomandata degresarea si matuirea suprafetei de baza cu smirghel P180 - P240.

[Sorin Sfartz]

Am trudit ceva ca sa scot vopseaua anterioara. Am folosit in mare parte unghia, iar in locurile dificile o bucata de plastic ascutit. Apoi le-am slefuit cu smirghel de 600, dupa care aratau ca vai de ele (pline de zgarieturi). Le-am spalat f bine cu apa si sapun, le-am uscat si le-am degresat cu alcool izopropilic. Apoi le-am tinut mai mult in baia de NaOH 2% - 5 minute. Au capatat o culoare cenusie frumoasa. Dupa 3 minute, la testul anterior, nu se schimbase prea mult aspectul, doar ca aparuse o usoara matuire.
Le-am clatit apoi foarte foarte bine si le-am uscat pe un calorifer. Imediat apoi le-am vopsit cu spray-ul Bostik, care nu e den Braven.
Am fost foarte surprins de rezultat. Vopseaua s-a atasat foarte bine de piese si majoritatea zgarieturilor nu se mai vad. De fapt arata mult mai bine decat ma asteptam.

Multumesc tuturor pentru sfaturile bune.
Sorin

[catalin dumitru]

[jimao22]

Buna, poate pe viitor vrei sa repeti operatiunea sau altcineva care citeste topicul vrea sa faca ceva similar. Iti spun cum am facut eu si a mers extrem de bine de fiecare data. Aluminiul l-am sablat (aveam o masina de sablat pe vremea aceea, dar se poate apela la o firma care are asa ceva - cei care decoreaza sticla de exemplu), l-am suflat bine de praf si l-am sters cu prosop de hartie si apoi l-am vopsit cu orice vopsea (neagra-mata, ca asta ne trebuie noua).

Nu are moarte!

[Sorin Sfartz]

Multumesc.
Oare pistoalele acelea ieftine de sablare merg? Ce granulatie ar fi buna la aluminiu?

O chestiune care ma "framanta", este ca toate metodele astea implica abraziune mecanica (smirghel, sablare) si/sau coroziune chimica. Toate astea schimba potential cotele unei piese. De exemplu, am facut cota interioara a pieselor 31,77 astfel ca ocularele sa nu stea foarte liber in ele. Dupa corodarea cu NaOH si in ciuda vopsirii, diametrul interior este 31,8. Daca lasam piesa mai mult in baia de NaOH era si mai mare. Nu ma pricep, insa am citit ca sablarea poate chiar "umfla" materialele moi, adica in cazul unei gauri sa ii micsoreze diametrul.

[saiph]

[valy]

[Sorin Sfartz]

Asa e Valy. Am citit si eu ca anodizarea adauga foarte putin si controlabil. Dar e un proces care trebuie experimentat. Ori eu vroiam sa vopsesc rapid piesele alea.
Pe viitor o sa fac niste teste, insa acum m-a descurajat faptul ca nu am gasit pigmenti pentru asta. Toti spun ca merg si pigmentii textili, insa nu la fel de bine, iar anodizarea neagra e cea mai dificila. Apoi mai sunt si substantele si parerile impartite despre ele etc. E clar ca procesul nu e dificil si merge si in regim de amator, insa e nevoie de ceva experienta.

[Sorin Sfartz]

[valy]

[Mircea Pteancu]

In privinta cotelor, sa aveti grija cu componentele japoneze. Aia nu prea au simtul umorului.
Ajustajele lor pentru aceasta aplicatie tind sa fie alunecatoare, deci cu joc minim nul. Sau ajustaj cu joc mic.
Ceilalti, mai ales chinezii, sunt baieti foaaarte glumeti, de obicei jocul este de minim 0,2mm.
Nici americanii nu-s mai breji. Mi-a povestit un prieten ca a lucrat oleaca la strung, la yankei, in timpul unei vizite. Nu i-a venit sa creada : aia considera ca atunci cand lasa joc de 0,2-0,3mm fac munca de inalta precizie. Ce naiba, lucreaza la sutime ...
Prietenul meu, surprins, a pus sublerul si a verificat cate ceva. Majoritatea ajustajelor erau cu jocuri de 0.5mm. Ce mai, precizie mare, de doua sutimi ... doar ca de inch !
La noi, nu cu palmasul au fost probleme mereu ci cu sefii ...
Acum insa e bine, nu mai exista decat sefi. Unul mai breaz ca celalalt, stuchi-i-ar matzele !

Mircea

[valy]

[nobody]

Daca vreti precizii si acoperire unifoma in locurile greu accesibile, protectie si durabilitate a suprafetei, atunci clasica eloxare/anodizare prezentata de Catalin pare a fi cea mai potrivita. Ultima faza prin fierbere duce la hidratarea oxidului si inchiderea porilor.

[Sorin Sfartz]