[dragos.n]

Privind cu multa atentie imaginile postate de nobody, ma intreb daca nu cumva acea muchie foarte subtire dintre partea tesita a oglinzii, si suprafata de lucru a ei, joaca un rol in aparitia acelui cerc de lumina in jurul stelei. Mai ales ca el nu apare in trei zone inguste, care par a corespunde cu cele trei cleme.

[Erwin]

Dragoș, într-adevăr, focalizatorul de la Hinds are un mic joc, dar este neglijabil față de jocul pe care-l avea înainte focalizatorul normal. La vizual nu deranjează absolut de loc. Setul de oculare pe care-l folosesc acum se încadrează destul de bine în cursa lui de 10mm, majoritatea fiind TeleVue și parfocale. Doar când am pus o cameră pe telescop a fost nevoie de un prelungitor scurt. Focalizatorul cu țeavă lisă care se rotește pe rulmenți înclinați la 110 grade nu are absolut niciun fel de joc, îl are Mircea la Toleascop, însă se rotește cu tot cu ocular iar dacă pui o cameră nu este prea plăcut. Cred că cel mai grozav focalizator ultraplat este cel cu articulații laterale în triunghi formate din lamele subțiri de oțel și plăcuțe (ca la un pantograf) ce permite doar mișcarea longitudinală a tubului. Reglajul se face cu un șurub longitudinal.

Clemele sunt esențiale la tuburile mai mici care sunt transportate în diferite poziții în care oglinda poate cădea de pe suport. Pot fi minimizate sau oglinda poate fi lipită cum a făcut Mircea sau cum am procedat eu la repararea MTO-11-CA. Oglinda este mică dar groasă și am folosit doar 3 puncte de silicon roșu RTV.

Mihai, la ultralight-ul de 305mm am folosit cablu de oțel (inox) ca sprijin lateral. Deși stă frumos în celulă am pus totuși cleme deasupra să nu cadă la transport. Și aceea este o oglindă groasă și nu avea nevoie de multe puncte, am construit un sistem cu 3 triunghiuri pe 9 puncte, just in case.

[dragos.n]

Daca acel focalizator cu teava lisa si rulmenti in unghi la 110 grade nu ar avea teava lisa, ci una cu canale pe care sa circule rulmentii poate ca ar putea sa tina si la foto. Dar asa, dintre focalizatoarele extraplate doar cel de care zici, cu articulatii in triunghi pare de incredere, daca e ff bine facut. Nu stiu insa cum sunt facute axele articulatiilor, ca acolo pot sa apara jocuri.

[Erwin]

Sunt lamele de oțel subțiri în loc de balamale, nu au niciun fel de joc. Am studiat cum este făcut și am vrut să mă apuc de unul, dar la construcția pieselor este esențial să ai precizie și repetabilitate foarte bună, ceea ce se poate face doar pe o freză CNC. Iar freza mea CNC e încă în stadiul de componente...

[dragos.n]

Succes la asamblarea componentelor, daca le ai pe toate. Vorba unui coleg de forum care vinde niste componente.

[Mircea Pteancu]

Dragos

A discuta inseamna a expune si argumenta diferite puncte de vedere nu musai a topai de incantare la ce scrie cineva, fie el ditamai brazilianul.
Diafragme de apertura se folosesc pentru a obtine diferite efecte cu ele, nu am nimic cu ele.
Doar ca am amintit de o solutie care obtine acelasi efect fara a taia din apertura.
Steaua fotografiata pentru a demonstra eficienta solutiilor prezentate este Vega.
Am observat-o chiar aseara cu dobsonianul de 250mm.
Fara sa fi modificat ceva la partea mecanica sau optica, cu tot cu gheare - sase la numar, asa cum le-a prevazut Sky Watcher, nici vorba de haloul acela urias din jurul lui Vega. Deja incepand cu 120x/ Plossl Sirius 10mm, se vedeau cei doi companioni care in prima poza a brazilianului abia se vad. La 150x/ zoom Mark III, companionii se vedeau foarte bine, haloul din jurul lui Vega fiind incomparabil mai mic decat cel din a doua poza, cea din dreapta, de dupa optimizare.

Concluzie: imbunatatirea calitatii imaginii brazilianului se datoreaza altor modificari, cum ar fi velurul, nu datorita mastii de apertura. E o abureala, nu o recomand.

nobody

Ai grija, fi mai matur, nu te lasa trombonit de toata lumea. Tipul de pe CN e de-a dreptul prostovan cand vorbeste despre egrete/ raze rectiliniare cauzate de bordul oglinzii.
Pretentia lui ca lumina parazita din imaginea sa din dreapta este mult mai putina datorita mastii de apertura este buna de poanta intr-un astro stand-up comedy. Lipsa lui de buna credinta este aratata de faptul ca a fotografiat stele de magnitudini diferite, cu prelucrari diferite.
Daca cele trei zone intunecate din prima imagine sunt datorate ravagiilor produse de bordul oglinzii plus ghearele, atunci am o intrebare.
Ce cauta cele trei zone intunecate, in aceleasi locuri dar mult mai slabe, in poza ''fara gheare'', cu masca de apertura ?
Mai ales zona intunecata din dreapta sus se vede bine. Este bine observabila si cea din stanga. Doar cea din dreapta jos este nitel ascunsa dar un ochi antrenat o gineste si pe dumneaei.

Eu fac observatii si vad detalii, nu doar ma uit ca la teveu. Nu ma duce cu zaharelu nici trestia de zahar braziliana , nici lollipop americana.

Un aparator al sfeclei de zahar daco-romane

[valy]

[dragos.n]

Mircea, pe mine nu ma incanta nici-un brazilian, nici-un american, si nici macar un roman care sare in sus atunci cand cineva expune o idee cu care el nu e de acord.

Acum, daca tu poti sa-mi explici cum se poate ca o muchie de sticla sa nu produca reflexii vizibile, e bine. Astept demonstratia, teoretica, sau practica, daca vrei sa ne-o expui. Dar nu insist.

Eu nu am pretentia sa urmeze cineva o idee cu care nu e de acord, asa ca poti sa fi linistit, NU VINE NIMENI SA-TI TAIE DIN APERTURA. NICI TIE, NICI ALTORA. Dar cred ca putem discuta fara sa facem referi aiurea la nationalitatea unor oameni care incearca si ei diferite solutii tehnice pe telescoapele lor. Chiar nu stiu ce treaba are nationalitea in chestia asta.

Raman la ideea ca se poate discuta linistit fara floricele, coloraturi sau figuri de stil inutile sau chiar depreciative.

[nobody]

Si brazilierul se refera la astrofoto si spune ca a eliminat un set asemanator de 3 galme dispuse tot la 120 de grade.

[julliano]

Ma intreb daca mascarea acestor 3 galme, are vreun efect simtitor si in observatiile vizuale, daca mareste cumva contrastul, asa cum se pare ca face pt foto.

Tot pe CN, la topicul sw 100 ed, cineva a avut o problema asemanatoare data de distantierele dintre lentile, acele 3 mici bucatele de pasla ieseau usor inafara, si dadeau tot asa acele raze ciudate la astrofoto, a pus omul un O-ring de cauciuc, deci a pierdut din si asa putinii 100mm, inca vreo 4-6mm, dar cica a rezolvat problema.

[valy]

[mmarin]

Ceea ce vede în imagini ochiul meu cu albeață este un panaș circular produs de marginea neregulată a oglinzii, întrerupt în trei locuri de clemele de prindere. O diafragmă montată deasupra oglinzii are sens chiar și pentru vizual, mă gândesc la duble gen Sirius unde companionul e ascuns de aura primarei.

[Mircea Pteancu]

Dragos

Cumva trebuie sa-i numesc. In sinea mea am folosit alte denumiri dar nu le pot folosi pe forum.
Si desigur, discutam.
Din partea mea, doritorii pot sa puna masti cu gauri cat de mici doresc.

Valy

Ai manipulat imaginea ca sa nu se vada efectul ghearele acolo unde nu ar trebui sa se vada ?

Nimeni nu a raspuns la intrebarea mea asa ca, sa nu fie cu suparare, o repet:

De ce se vede asa-zisul efect al ghearelor in poza din dreapta a americanului, facuta cu masca de apertura si cand nu ar trebui sa se vada asa ceva ?
Daca este de buna credinta, de ce a fotografiat in poza din dreapta o stea de magnitudine mai mica, la care, prin definitie, rezulta un halou mai mic ?

mmarin

Intr-un reflector de buna calitate, bine colimat, trebuie sa vezi la stele discul Airy,inconjurat de inele de difractie concentrice.
Numai stelele foarte luminoase vor avea egretele produse de bratele paianjenului.
Doar in imaginea de difractie puternic defocalizata poti sa vezi bratele paianjenului, umbra ,forma si eventuala descentrare a secundarei si umbra ghearelor. Si eventuale alte obstructionari, cum ar fi tubul portocularului intrat in drumul optic.

Daca in imaginea focalizata a unui reflector se vede si altceva - cum ar fi raze, aureole, halouri, dungi albe, negre, lila etc - atunci acel telescop este beteag si trebuie doftorit.

Cel mai raspandit betesug al reflectoarelor este decolimarea.

Americanul tine altora lectii cand telescopul sau are o decolimare de 22 % inainte de aplicarea mastii de apertura.
Dupa aplicarea mastii, decolimarea creste la 24%.
Vezi atasamentul preluat de la valy.

Daca nu aveti incredere in masuratorile si aritmetica mea, deschideti voi poza in Paint la 200%, masurati si calculati.

Se tot vorbeste aici despre bordul imperfect al oglinzii, obtinut de brutele de opticieni cu joagarele si pickamerele lor. Cu siguranta marginea mastii de apertura este o culme perfectiunii: taiata cu cutter si foarfeca nu poate fi decat net superioara ca forma si precizie. Se si vede in amplificarea decolimarii de mai sus, de la 22% la 24%.

Mircea

[dragos.n]

Mircea, asa zisa decolimare masurata de tine e numita de altii ''off-setul secundarei''. Probabil ca ai auzit de el.

Masca de diafragmare a primarei ar putea fi montata repede doar daca o faci asa, superficial, din carton, si o arunci peste primara. Una sanatoasa, ca in filmul brazilian nu o poti pune in cateva minute. Si asta poate fi cauza pentru care americanul nu a fotografiat aceeasi stea.

[gpaunescu]

Asa, ca sa mai intorc si eu putin cutitul, tocmai am masurat oglinda mea (apertura): din specificatii are 203/800.
Masurata are 196/800.
Patru milimetri sunt ramasi in tesitura nealuminizata a oglinzii.
Oricum parca citisem pe undeva ca exista diferente intre specificatii si realitate.

Eu o sa merg pe gheare cat mai mici; dupa cum sunt facute ghearele la oglinda mea, se pare ca se pot taia usor, astfel incat sa tina oglinda minimal.

Despre partea cu lipitul oglinzii, as vrea sa stiu mai multe inainte de a face acest pas. Trebuie sa mai studiez, cum au facut cei ce au zis ca au lipit oglinda.

As pune si eu poze facute cu telescopul (am facut niste poze numai ca sa ma convig daca sunt pe calea cea buna cu colimarea), dar inca nu am masca bahtinov pentru el, si focusul nu e perfect.