[Stanescu Octavian]

Nu uitati ca obstructia de 40% este liniara (asa este moda ,nu inteleg de ce) . Daca calculez suprafata in mm patrati umbrita adica cate procente din fluxul luminos lipseste se ajunge la 16% lumina lipsa .
Secundara are 48 mm diametru .
Primara 120mm diametru.
In programul meu nu exista obstructia liniara exista o diagrama a vignetarii in procentele de care spuneam in functie camp.

[zoth]

Nu este moda, obstructia unui instrument este exprimata corect prin raportul diametrelor d/D.
Calculul suprafetei obstructionate a unui instrument este exprimata de acelasi raport doar ca ridicat la patrat (d/D)^2.

[Stanescu Octavian]

Teoria nu prea are mare importanta daca practic nu se intelege influenta
obstructiei.
atat teoretic cat si practic obstructia marita reduce contrastul cu care telescopul separa doua puncte ( in apropierea limitei date de diametrul +precizia slefuirii oglinzii).
Aceasta reducere de contrast afecteaza mai mult la planete unde benzile petele de culoare relieful au contrast foarte redus. Dar cu un telescop mare peste 200 mm chiar Newton se vad foarte bine detaliile pe planete.
La stele ,roiuri,Deep sky nu se observa vreo influenta semnificativa a obstructiei.
Stelele au contrast iar obstructia aduce doar un mic si palid inel in jurul stelei dar nu le lipeste reducand puterea de separare.
Aceste lucruri le puteti cantari dupa mai multi ani de observatii prin diverse instrumente.
Puteti incerca simulari cu programul binecunoscut Aberator.3

[zoth]

Octavian, teoria are o importanta la fel de mare ca si practica, doar ca trebuie sa invatam sa o interpretam corect.
Si daca o interpretam corect ajungem exact la ce spui tu, obstructia centrala a unui instrument micsoreaza contrastul de separare dar nu si puterea de separare a instrumentului care e data in principal de diametrul lui (pentru cazul ideal in care suprafata optica este perfecta).
Din cauza asta mie nici nu-mi trebuie zeci de instrumente si ani de zile ca sa pot trage o concluzie. Interpretand corect teoria stii intotdeauna ce imagine este in stare sa dea un anumit telescop.
La instrumentele cu obstructie mare se spune ca sunt mai specializate pentru foto tocmai din cauza contrastului redus pe care il au la planete, dar asta nu inseamna ca nu sunt instrumente bune.

[sky]

[tamasflex]

Domnilor dl. Stanescu Octavian a facut un lucru nemaipomenit.
Am ramas mut pentru o clipa.
Si ma bucur ca mai exista oameni car e se aventurieaza in astfel de lucrare. Cred ca lama de corectie a fost cea mai greu lucru si sper ca dl. Stanescu Octavian o sa ne detaileze mersul lucrarii.
Exista diferite metoade dar sint curios ca dinsul cum a realizat lama de corectie.

[Stanescu Octavian]

Multumesc pentru aprecieri.
la slefuirea lamei am folosit petale rotitoare de smoala cu factor de umplere maxim la 0.7 din raza.Probleme sunt la masuratori.Eu nu am avut de facut o lama clasica de camera Schmidt care e simplu de testat , freci pana corecteaza sfericitatea primarei .
Dorind un SCass aplanatic, secudara este hiperbola iar parametri lamei sunt subcorectori rezultati din optimizarea intregului sistem pentru obtinerea erorii minime a frontului de unda.
Am sintetizat cu un program pe PC imaginea de interferenta a lamei cu calibru plan, dar am folosit in paralel si testul Ronchi prin autocolimatie cu calibru plan ,la fel si pentru hiperbolizarea secundarei.

[zoth]

Fara legatura cu instrumentul lui Octavian pe care il consider o realizare REMARCABILA, doar pentru ca s-a vorbit despre obstructii:

"In practica vom retine faptul ca o obstructie de 10% nu produce o alterare semnificativa a imaginii.
O obstructie de 20% va duce la o intensificare vizibila dar tolerabila a primelor doua inele de difractie.
Obstructia de 30% nu este recomandabila mai ales pentru un instrument folosit pentru suprafetele planetare sau pentru observarea companionului unei stele duble.
De la obstructii de 40% in sus, putem vorbi ca ar fi admisibile doar pentru telescoapele fotografice cu camp mare."

Jean Texereau

[Doru Dragan]

Citate din marii maestri. Chapeau! Din cate stiu eu toate schmidt-urile de la Meade au obstructie de peste 40%.

[zoth]

Din ce ai scris pana acum:
-diametrul primarei = 120mm
-raza de curbura a primarei = 600mm
-diametrul secundarei = 48mm
-raportul focal general = 5
De aici rezulta:
-raportul focal al primarei = 2.5
-magnificatia secundarei = 2
Daca nu e secret m-ar interesa pe ce conicitate ai mers cu primara (0 corectata de placa, 1 sau alta conicitate) si ce raza de curbura a iesit pentru secundara (eventual ce conicitate are).

[Stanescu Octavian]

primara este sferica (avantaj la slefuire, e mai greu de parabolizat la f/2,5)
secundara are raza 530 mm, conicitate -5.aceste valori sunt legate la optimizare impreuna cu asfera lamei de corectie.
Deci primara si distanta dintre oginda si lama am impus-o eu, si am lasat optimizare automata la valorile celorlalte componente.

[Doru Dragan]

Acest instrument a fost facut de Tavi mai mult ca test, sa vada daca poate face asa ceva. Dupa cum ati vazut, nu exista secrete Tavi a publicat toate detaliile de constructie ale instrumentului, inclusiv imaginea sculei cu care a facut lama corectoare. Adevarata cheie o constitue programul de proiectare optica (pe care oricine il poate descarca de pe internet) dar mai ales experienta pe care Tavi a acumulat-o in cei aprox. 20 de ani de cand face telescoape. A intrat in linie dreapta lucrul la Schmidt-Cass. de 250 Asta nu va mai fi de joaca

[alexconu]

Spor la 250.
Sa nu cumva sa interpreteze cineva ca as dori sa stirbesc din meritele lui Tavi sau mai stiu eu ce. Taoata stima si repsectul pentru munca lui si tot asa in continuare. Dar, acum cateva zile am aflat ca titlul topicului s-ar putea sa nu mai fie actual. Am aflat ca prin anii 80 un tip din Focsani daca nu ma insel construise un SC tot in casa. O sa ma interesez mai exact despre povestea instrumentului astuia dupa Perseide. Chestia am aflat-o la o poveste in Astroclub.

[zoth]

[alexconu]