[Adrian Sirean]

Desi contiliile atmosferice nu au fost cele mai bune, am hotarat sa ies la o sesiune de observatii in aceasta seara. Toate bune si frumoase pana sa ajung la Jupiter. Datorita luminozitatii excesive, inafara de tranzitul lui Io prin spatele planetei, nu am putut sa vad mare lucru pe suprafata acesteia. In prima faza am luat filtrul polarizator variabil si m-am jucat putin dar fara un rezultat satisfacator. Am impresia ca acest filtru cam deformeaza imaginea, cel putin la planete. La luna inca nu l-am probat.
Disperat fiind ca nu pot vedea si eu un Jupiter cat de cat mi-a trecut prin cap o idee: am pus capacul mare pe tub si am desfacut capacelul mic pentru filtru solar. Mi s-a parut o idee prosteasca dar nu aveam ce pierde. Nu mica mi-a fost mirarea cand in sfarsit am vazut cel mai frumos Jupiter din viata mea. Luminozitatea acestuia era undeva pe la 10% comparativ cu capacul mare scos. In rest nici o pierdere de detalii ba chiar un plus.
Am deschis acest topic pentru a-mi fi explicat fenomenul, care cam este peste pregatirea mea momentana. Acel capacel are cred 50mm diametru. Uitandu-ma prin apertura de 50mm la o focala de 1200 se pot distinge atatea detalii? Am folosit un ocular de 8mm deci 150X. Mai mult de atat si focusarea era mult mai prietenoasa, cursa fiind mult mai lunga decat in varianta standard. Deasemenea coma a disparut 100%.

PS Am uitat sa spun ca testul s-a facut pe un newton de 10 inch cu 1200 focala.

[Teo]

Detaliile erau acolo si cand ai utilizat apertura intreaga, doar ca nu le puteai vedea la acea marire din cauza ca te orbea imaginea prea stralucitoare la magnificatia data.

Pe langa asta mai este si turbulenta atmosferica. Cu cat apertura este mai mare cu atat amplifica si mareste toata fierberea aerului alterand imaginea care ajunge la ochiul nostru.

Cu siguranta ca pe un seeing ideal ai fi vazut mult mai multe detalii la apertura intreaga decat prin acea "gaurica".

Cu cat raportul f/d al instrumentului este mai mare cu atat focusarea se face in limite mai largi.
De aceea la lunete cu focala lunga si diametru mic nu trebuie sa focusezi chiar la milimetru. Focuserul se poate plimba inainte si inapoi cativa milimetri imaginea pastrandu-se clara in continuare.
Iata avantajul instrumentelor lungi ( cu un f/d mare ).

[Adrian Sirean]

Da Teo, inteleg ce spui dar sa vezi atat de bine prin 50mm? Am avut newton de 6 inch si nu-mi aduc aminte sa fi vazut mai bine cu acela. Probabil din cauza luminozitatii? Pai atunci cat o fi seengu de bun, luminozitatea ne trage tare inapoi. Ce-i de facut? Un filtru mai bun?

Sau un capac cu care pot modifica apertura sa zicem un 120 maxim? As obtine un f/10, iar luminozitatea s-ar reduce si ea. Cel putin la planete cred ca ar fi un castig. As scapa si de turbulenta specifica aperturilor medii spre mari.

[starbuck]

Eu folosesc metoda asta frecvent pentru Luna la reflectorul de 150mm si am aplicat-o de multe ori mai ales la Venus. Dezavantajul metodei este ca scade nivelul de detalii in special la magnificatii mari. Cat despre filtrul de polarizare, acesta induce si reflexii parazite mai ales daca are condens (ceea ce in sezonul rece e de asteptat) sau urme de curatare incompleta (care atrage si mai repede condensul). Daca mai e si filtru dublu atunci imaginea este afectata si mai mult.

[Teo]

Solutia ar fi o marire mai mare astfel incat sa iti "intunece" suficient de mult imaginea ( dar pe cat posibil sa nu depaseasca grosismentul rezolvant al instrumentului ) .

O marire mai mare, in acelasi timp amplifica turbulenta atmosferica plus ca este necesara si o urmarire de precizie a astrului vizat cu o montura motorizata.

Solutia ideala ar fi un cer cu o atomsfera cat mai calma si mai clara, si un telescop cu optica cat mai reusita. Numai asa se poate obtine maximul de detalii ( ma refer la planete, la vizual ) .

E stiuta treaba. Daca iti iei telescop mare iti vor creste si turbulentele.

La un telescop mare prinzi doar cateva nopti pe an de seeing excelent. In rest vei vedea numai fierbere. In schimb prin lunete mici imaginea este mai calma si aparent observi detalii mai usor, desi ele in realitate sunt mult mai reduse la numar decat printr-un instrument mare.

In schimb, telescoapele mari castiga mult la deepsky in majoritatea noptilor anului .

[Adrian Sirean]

Asa m-am gandit si eu. Oricum eu m-am indragostit de reflecoare. Varianta cu micsorarea aperturii, se pare ca este cea mai buna la un newton mare pentru observarea planetelor cand atmosfera nu permite mai mult. Referitor la filtrul acela polarizator variabil, chiar nu este bun de nimic. Pe langa ca induce reflexi parazite, mai si deformeaza imaginea. N-as sfatui pe nimeni sa mai cumpere asa ceva.

[Teo]

Uite aici un topic ( sau o pagina utila ) in care s-a discutat despre rezolutie si detalii :

http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=13855

[dragos.n]

Mai sunt doua aspecte care apar.

1. Cand privesti printr-o astfel de fereastra laterala, ai practic un apocromat perfect, pentru ca nu mai ai obstructie centrala. Este principiul pe care s-au construit cateva Newtonuri excentrice, a caror oglinda secundara era plasata in afara drumului optic ce duce pa primara, iar primara era taiata din felii ale uneia de diametru mai mare. De aici rezulta un contrast foarte bun.

Aici e un link catre o analiza a unui astfel de Newton excentric, Orion Clant

http://www.astro-foren.de/showthread.php?6...-Orion-USA

2. Daca te uiti la testele interferometrice ale unei primare, vezi usor ca sunt zone unde diferentele plus-minus fata de o suprafata ideala sunt mult mai mici decat pe intreg ansamblu. Astfel, daca pe intreaga suprafata ai un L/4, poti gasi zone cu L/15, L/20 sau chiar peste.

Adunand una cu alta, poti obtine un instrument mai bun decat orice apocromat cu lentile, care nici alea nu reusesc sa adune decat trei, maxim patru lungimi de unda principale pe o mica distanta, in timp ce la tine se aduna toate lungimile de unda in acelasi loc. Plus ca pe o zona asa mica poti avea un raport P/V, si un Strehl, greu de atins.

In cazul tau, efectul a fost amplificat mai mult de faptul ca la apertura intreaga lumina era prea puternica, si estompa detaliile.

[Adrian Sirean]

Tocmai am intrat in casa. Vin de la observatii. Cat timp eram la observatii mi-au trecut prin minte exact cele doua aspecte care le-ai descris mai sus. Chiar roteam de capac sa vad unde se vede mai bine. Din fericire sau nefericire nu am observat nici o diferenta. Ba mai mult acum ma gandesc sa maresc acea fereastra cat mai mult posibil. Bineinteles fara sa obstructioneze secundara. Sunt curios de cat o sa-mi iasa "obiectivul lunetei" . Am mai observat ca focusarea si imaginea per ansamblu este mai curata probabil si datorita lipsei obstructiei secundarei. Este de vis ce o sa iasa, si newton si luneta apocromata. Thanks guys

PS: Ar mai fi o varianta: Sa tai mai multe ferestre de jur imprejurul secundarei dar nu cred ca efectul va mai fi acelasi. As obtine un obiectiv mai mic decat am acum cu un f/d mult mai mare dar per final totul se va comporta ca un obiectiv cu obstructie. Nu cred ca asta vreau. Probabil la un Newton mai mare efectul va fi si mai bun creand un obectiv mai mare la un f/d si mai mare. Chiar si asa, cu "obiectivul" de 50mm, am marit pana la 300X si nu am observat nici o degradare a imaginii. Doar luminozitatea a avut de suferit. Nici turbulentele nu s-au mai vazut.

PS2: Chiar am un filtru de soare cu suport care nu-l prea folosesc. Asa ca am pe ce testa.

[Stanescu Octavian]

Daca ai rotit gaura si se vede identic arata ca totusi oglinda nu e dezastru adica e suprafata de revolutie fara zone cu defectiuni locale . daca se vede mai bine prin gaura poate e doar o impresie de confort luminos redus nu cred ca ai vazut GRS prin gaura de 50mm.
dar e posibil ca defectiuni globale sa fie atenuate si sa aduca un aport mascarea .
inceaca inel exterior sa faci sa maschezi marginea si sa lasi ca instrument 200mm .
sau sa cresti obstructia. astfel verifici oarecum ce zone ai cu eventuale defectiuni sau supra-sub coretie .

[ursamajor]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[dragos.n]

La marirea gaurii ar fi bine sa iei in calcul ce spune RF Royce, care fiind fabricant de oglinzi spune ca cele mai multe defecte apar la margine. De aceea, el a si construit un newton a carui margine este acoperita. Nu mai tin minte pe ce distanta, dar poti sa cauti

http://rfroyce.com/

Varianta cu mai multe gauri a fost incercata de americani, cu rezultate controversate. dar cred ca fiind vorba doar de confectionarea unui capac, e foarte usor de incercat.

Pentru reducerea luminozitatii mai este varianta construiri unei diafragme, ca la aparate foro. Am vazut asa ceva la un german, care o amplasase chiar in fata tubului focuserului.

Si ca vorbim de tubul focuserului, sa nu uitam ca si asta intra putin in calea drumului optic cand e strans la mazim.

Asa ca eu as merge pe trei gauri, pozitonate intre barele spiderului, Sau eventual 4, de diametru maxim, si faci din ceva niste cercuri cu diferite gauri la interior, si pe care sa le pui peste gaurile mari. si unele fara gaura, capace. Si le schimbi, sa vezi cum e mai bine. Pentru asta merge si carton.

[zoth]

[Stanescu Octavian]

adevarul e ca privind prin gaura de care vorbesti vei avea totusi acea coma celebra a telescopului Newton asa ca telescopul pentru a obtine rezultate maxime trebuie folosit asa cum a fost livrat . Poti sa te joci totusi dar in final tot ca inainte il vei folosi pe axa optica normala unde coma e inexistenta.
cu gauri multe vei avea efecte si jocuri de difractie ca spider gros cu multe brate .

[zoth]

Coma celebra a telescopului Newton scade mult sub limita de difractie odata cu cresterea raportului focal la 20 sau 24 (pentru un decupaj de 60 respectiv 50mm), exact cum a remarcat piratul in primul lui post. Asta inseamna ca nu va mai fi prezenta nici vizual si nici fotografic.
Efectele de difractie la capacul cu multe orificii pot fi minimizate prin centrarea orificiilor pe acelasi diametru median precum si prin activarea lor pe pozitii opuse (ca in desenul de mai sus).
Merita incercat!
La observatii DS se va inlatura tot ansamblul.