[Flavius]

Cum am avut mai multe intrebari depre "ADC" deschid subiectul asta. Sper ca e unde trebe, am ezitat intre astro foto si "Optica"

Inainte de a discuta de ADC (Atmospheric Dispersion Corrector) sa abordam un pic dispersia atmosferica.

Atmosfera deviaza undele luminoase prin refractie. Cu cat lumina intra mai razant in atmosfera, cu atat efectul e mai puternic. In astronomie, aceasta dispersi se traduce prindegradeul de culoare ce se poate observa pe un astru sau si care e cu atat mai puternic cu cat astrul respectiv e mai aproape de orizont. In general, se vede cel mai bine la periferia obiectului vizat, sub forma unei borduri albastre in sus si rosii in jos (sau invers, depinde de telescop si diagonala).

Un factor suplimentar complica situatia: indicele de refractie al atmosferei e variabil in functie de frecventa. Partea rosie a spectrului e deviate relativ putin, partea albastra e deviata puternic. Din cauza asta e foarte greu (sau imposibil) de reconstituit imaginea "originala" prin tratament numeric al imaginii care prezinta aceasta dispersie a culorilor.
Din cauza dispersiei imaginea pierde din contrast si fidelitatea culorilor e diminuata. Softurile de stacking sunt mai putin eficiente decat pe imagini fara dispersie, ca detaliile sunt "intinse". Cel mai bun exemplu e figura lui Airy: in conditii fara dispersie arata ca un mic disc inconjurat de unul sau mai multe cercuri (la telescoape cu obstructie); faceti testul pe o stea joasa la vreo 25°: figura arata ca o para, partea de jos mai rosie si cea de sus mai albastra.

ADC-ul e un dispozitiv relativ simplu. Rolul lui e sa induca o "antidispersie" adica o refractie opusa celei atmosferice. E facut din doua prisme rotative si paralele, cand prismele sunt orientate opus ( |/ /|) nu face nimic, cand sunt orientate la fel corecteaza dispersia ( |/ \| ). Prismele sunt de fapt sectiuni de cilindru cu baza la 90° si cealalta fata la un unghi relativ mic fata de baza. Se rotesc una fata de alta si in felul asta efectul poate fi modificat linear intre cele doua configuratii descrise mai sus.
Mai e si o versiune cu 4 prisme, mai putin buna din punct de vedere optic dar preferata de astronomii pro ca nu deviaza lumina (2 o deviaza si corecteaza, doua o deviaza invers sa cada imaginea in acelasi punct ca fara ADC). Sunt scumpe si au mai multa sticla deci nu au interes practic pentru amatori.

Cum ama auzit eu de ADC? Pe forumurile franceze. Am vazut ca o buna parte din cei care faceau poze planetare foarte faine folosesc un "ADC". Dupa care gasit situl lui Damian Peach, m-am minunat la pozele ce le face, si am aflat pe forum ca foloseste si el ADC Mi-am zis ca daca baietii aia il folosesc, slabe sanse sa fie inutil.

Si e util, pot sa confirm. Corecteaza foarte bine dispersia. Cum contrastul e mai bun, ai si sanse sa faci focalizarea mai corect. Imaginile rezultate sunt mai bune.

E aproape indispensabil cand altitudinea e mai mica de 30°, util pana la 50°, si incepe sa-si piarda utilitatea zic eu peste 50-55°.

Atentie, corecteaza dispersia da nu si turbulenta Cand e turbulenta, imaginea cu ADC va fi un pic mai buna, dar nu face miracole.

La camere color e foarte util, evident.
La camere mono cu filtre R, G, B, Ir, e util dar nu chiar indispensabil. Cand pui un filtru, recuperezi o plaja nu o culoare, si in interiorul plajei ai dispersie.
La camere mono utilizate pentru LRGB, e indispensabil pentru L ca ai aproape tot spectrul vizibil.

In general sunt relativ scumpe, pe la 300€. De ce? Pai ce sa zic, din punct de vedere obiectiv singuru lucru mai complicat e sa folosest sticla care trebe, sa calculezi bine unghiurile, si sa ai o prelucrare impecabila pe suprafete ca nu vrem sa pierdem calitate. In pret mai intra un factor, foarte putini le fabrica si cererea e relativ mare fata de oferta. Eu l-am comandat la Pierro Astro in decembrie si l'am primit in aprilie spre sfarsitul lunii. Mai sunt si alti fabricanti, cel de la Pierro Astro par sa fie cal mai de calitate: suprafete 1/10 PTV, sistem complet RMS de 4,98nm et P-V de 38nm in partea centrala (singura utilizata cu captoarele noastre mici).

Ca sa rezum e util mai ales ca anii viitori o sa avem parte de ceva planete joase. e si cam scump, da nu-mi pare rau c-am dat banii pe el.

Articol mai complet dar in franceza: http://www.astrosurf.com/prostjp/Dispersion.html

[valy]

Multumim pentru informatii. Eu cand am intrebat, aveam in gand situatia unei camere mono, asa teoretic am inteles principiul dar eram curios daca e util sau nu la o camera mono, vad ca ai punctat la fix :

[achy1978]

Pai nu prea merge ce spui tu valy pentru ca problema cea mai mare este ca ai puncte diferite de focus in functie de filtrul folosit. Asadar, degeaba spargi imaginea in canale separate, pentru ca o sa ai canale ce nu sunt foarte bine focusate. Bineintele, acest lucru se intampla la refractoare ce nu sunt foarte bine corectate (insa problema persista si la unele triplete APO ) si am observat ca este relativ valabil si la SCT.

La reflectoare, teoretic nu exista aceasta problema

Ce nu imi dau seama acum este cum pot sa reglez ADC-ul pe o camera monoi?

[theogon]

Mă bag şi eu în seamă: Dispersia este maximă la orizot (unghi zenital de 90 grade) şi tinde către 0 la zenit. Această variaţie este cvasiliniară. Atunci este normal să poţi varia poziţia prismelor din care să rezulte o corecţie maximă (la orizot) care poate fi redusă până la 0 (la zeit). După ughiuri zenitale mai mici de 30 grade corecţia fiind foarte mică ADC nu mai este absolut necesar.

[valy]

In plus fata de ce zice producatorul pe pagina lui, mai exista si jumatatea cealalta de adevar (parerea mea): aici http://www.astrosurf.com/prostjp/Dispersion.html arata ca la o elevatie de (sa zicem) 20grade ai o diferenta de 1.6 arc sec intre extremitatile rosu-violet. Presupunand o focala normala (pt. planete) de 5000m si un pixel de 5um, cam ce inseamna aceasta abatere de 1.6 arcsec la nivelul senzorului? In plus seeingul cam este mai prost de 1.6 arcsec deci ADC se aplica cu succes doar pe seeing bun.
A nu se intelege ca sunt carcotas cu privire la ADC, dar imi dau si eu cu parerea

[Flavius]

[mak]

O informatie pe care vad ca n-a abordat-o nimeni: ADC-ul e cu atat mai util cu cat apertura telescopului folosit e mai mare. Am prelucrat poze ale lui dcristi si intre 8" cu cat trag eu si 12" cu cat trage el e diferenta mare in ceea ce priveste difractia atmosferica.

Daca discutam de utilitatea lui la camere mono, e util si aici. Daca tragi RGB separat la Saturn, fiecare canal in parte e mai putin luminos si automat ai cadre mai putine si cu zgomot mai mare decat daca ai trage cu o camera color. Daca ai ADC, tragi luminanta si automat ai un raport semnal/zgomot mult mai bun si scapi si de difractie, iar culorile le iei dintr-un RGB facut cu canalele alea cu zgomot mult trase mai devreme. In felul asta faci poze mai bune la planete care sunt putin luminoase si/sau care nu urca sus pe cer.

[valy]

Bagati oameni la cheltuieli si nu e bine .

[Flavius]

[cmatei]

[Flavius]

Eu cred ca nu e legat de diametru ci de focala si in felul asta indirect de rezolutia teoretica a telescopului.
Amplitudinea dispersiei e direct proportionala cu focala.
De exemplu, cu Saturn la vreo 32° si 6500mm de focala, pixeli de 3.6 microni, am 6-7 pixeli intre rosu si albastru. Daca scot barlow-ul si folosec numai tiraj sa fiu pe la 3 metri, am cam 3 pixeli de dispersie cu aceeasi camera.
Diametrul conteaza pentru rezolutia teoretica, si efectele dispersiei sunt cu atat mai vizibile cu cat rezolutia teoretica e mai buna, ca focala folosita e mai lunga sa profite de rezolutie.

[mak]

Am doua telescoape, un 200mm f/7,5 si un 300mm f/5 (ca sa pastrez aceeasi focala). Primul are o rezolutie maxima teoretica de 0,6 arcsecunde, celalalt 0,4. Nyquist, daca nu gresesc, zice ca daca vreau sa profit la maxim de rezolutia telescopului, cele 0,6, respectiv 0,4 arcsecunde trebuie sa le suprapun pe cel putin doi pixeli, deci cu 200mm voi trage la 0,3 arcsecunde pe pixel, iar cu 300mm la 0,2 arcsecunde pe pixel. Imaginea in telescopul mai mare va fi suprapusa pe mai multi pixeli, deci si difractia care vine la pachet va fi mai vizibila.

[valy]

Cred ca nu e asa: daca ai aceeasi focala dar diametre diferite atunci atat detaliul cat si difractia vor avea aceeasi dimensiune la nivelul senzorului, doar ca la diametrul mai mare se vor vedea mai clar (atat detaliile cat si difractia). Sau gresesc eu?

[cmatei]

@mak: aha, deci vorbesti doar de diferente de scala pe senzor pana la urma. La modul asta sigur ca da, credeam ca mi-a scapat mie ceva legat strict de apertura si corectia dispersiei.

[valy]

O intrebare legata de ADC: odata reglat unghiul dintre prisme, conteaza cum orientezi tot ansamblul? Adica daca misti tubul pe montura (il rotesti) sau rotesti ADC-ul in focuser mai corecteaza la fel?