[roberam]

Aud oameni .. binoclul e la puterea 50 x . vad pe forum... luneta la grosismentul 50 x , in caietul de fizica vad vad ca puterea e ceva diferit de grosisment , pe forum am vazut undeva ,nu mai stiu unde acum 1 an ca grosismentul e acelasi lucru cu puterea. Sunt total derutat daca imi poate explica cineva ce inseamna fiecare in parte ar fi tare bine . mentionez ca nu vreau definitita"din carte". Multumesc anticipat!

[saiph]

Pai, fara nici o pretentie de a cita din carte, si cat mai pe scurt:
- grosismentul e cam acelasi lucru cu marirea (sau puterea de marire - spre deosebire de puterea de separatie, sau rezolutia), numai ca in cazul sistemelor afocale (lunete) este ca raport intre focala obiectivului si cea a ocularului, in loc de produsul dintre puterea de marire a obiectivului si a ocularului (cum e, de exemplu, la microscoape).
Este o unitate de masura adimensionala - e doar un numar (factor).

Sper ca a fost la obiect si nu m-am dus pe campii

[Teo]

GROSISMÉNT s. n. raportul unghiurilor sub care se vede acelaşi obiect cu un instrument optic şi cu ochiul liber. (< fr. grossissement)

Cum zici ca nu vrei definitia din carte, atunci pot sa iti spun ca pentru mine, un grosisment de 50 X sau 100 X e tot una cu o putere de 50 X sau 100 X.

Practic grosismentul sau puterea de marire iti arata cat de mult maresti sau apropii un obiect vazut printr-un telescop.
Daca ne referim la puterea de separatie a unui telescop, aceea e altceva si e analoaga cu rezolutia.

Daca gresesc, rog pe cei cu experienta sa ma corecteze. ( Nu sunt optician si intotdeauna mai este cate ceva de invatat ).

[roberam]

La mine in caiet am asa G=P/4 . Asta e puterea de separatie?

[Stanescu Octavian]

Auzi oameni ca spun: binoclu e la puterea 50x... si urmeaza 10 50x15 (15x50 )ar fi corect adica 50 diametru obiectivului si marirea 10x
nu cred ca esti inconjurat de oameni ce au binoclu cu 50X marire

[Erwin]

Probabil sistemul de notare e cel care te-a bulversat. La binocluri deoarece au o mărire (grosisment) fixă se foloseşte notaţia Dxg unde D=diametrul obiectivelor şi g=grosismentul. La telescoape se pot obţine diferite măriri (grosismente) cu diferite oculare şi atunci important este diametrul şi raportul focal (F/D) ce dă luminozitatea instrumentului care este un parametru fix al telescopului respectiv, ocularele fiind extrem de diverse şi în combinaţie cu o lentilă barlow se dublează plaja de măriri accesibile.

[Tavi F.]

[MiroJenu]

1)Puterea optica (a unui aparat optic) este = tangenta semiunghiului de camp sub care se vede obiectul (nu obiectul imagine !!)/lungimea transversala obiect.
(Spunem ca puterea optica este mare cand vedem prin aparatul optic sub un unghi mai mare obiectul decat cu ochiul liber, este ca si cum pe masura ce ne apropiem de un obiect unghiul sub care-l vedem se tot mareste).
2)Marirea optica: transvesala(se refera la marirea dimensiunii obiectului perpendiculara pe axa optica principala), longitudinala(de-a lungul axei optice) si marirea unghiulara.
a)Marirea optica transversala= lungime imagine/lungime obiect.
b)Intre marirea transversala si marirea unghiulara cand imaginea si obiectul se afla in acelasi mediu optic(aer) avem relatia:
marirea transversala Xmarirea unghiulara=1(adica sunt invers proportionale).
c)Pentru aparate optice care formeaza imagine reala(proiector, aparat foto, obiective,...) este usor sa masuram(lungime obiect si lungime imagine) marirea transversala.
Pentru aparate optice care formeaza imagine virtuala( luneta, microscop, lupa,...)este mai usor sa masuram unghiuri adica sa masuram marirea unghiulara.
d)Marirea unghiulara se poate numi si grosisment.
In cazul lupei, binoclului , luneta: grosismentul = unghiul razelor de lumina ce ies din aparat (prelungirile lor formeaza imaginea virtuala) si unghiul razelor de lumina ce ajung la ochi de la obiect in lipsa aparat optic.
3)In legatura cu formula pt lupa grosisment , putete optica: ea este o aproximare si se deduce in unele carti de optica.
Astfel daca pe o lupa intalnim :4X sau pe un binoclu 10X50, inseamna grosisment 4 si grosisment 10
adica vedem obiectul marit de 4 ori respectiv de 10 ori.
Rezolutia ochiului este de 0.75 mm sau 1minut sexagesimal, deci prim marire de 4X vom observa detalii (cu lupa maritoare 4X) de 0.75/4mm, deci detalii de 4 ori mai fine.
Iar binoclu (10X50)ne permite sa vedem obiecte ca si cum am fi la o distanta de aproximativ 10 ori mai aproape.
Din pacate cartile de optica (unele din ele) ori sunt "burdusite" cu relatii matematice si lipsesc exemplele lamuritoare( calcule concrete aproximative , exemplificari), sau se trece fugitiv peste subiecte fara lamuriri ajutatoare.

[Andi]

Rezolutia ochiului este in medie de 1' (un minut de arc sexagesimal); dar 0,75 mm la ce distanta?

[MiroJenu]

Rezolutia ochiului normal este 0.1----0.075mm la distanta vederii distincte de 20--25 cm( mai sus am trecut valoarea de 0.75 mm deci am gresit trebuie sa fie 0.075mm!!!).

[Erwin]

Totuşi, dacă priveşti o oglindă ochiul poate detecta o zgârietură fină cu lăţimea de un micron. Asta este rezoluţia maximă despre care ştiam eu.

[MiroJenu]

1)Puterea de rezolutie a ochiului normal este de 1'(un minut sexagesimal).(este o valoare aproximativa medie)(poate fi si de 20" 20secunde!!!)
"In cazul iluminarii de zi, ochiul distinge cel maimare numar de detalii daca obiectul se gaseste la o distanta putin mai mare decat punctul proximum( de obicei aceasta distanta se ia de 25 cm si se numeste distanta vederii optime").
Daca calculam triunghiul cu unghi de 1' si 2 laturi de 25 cm iese aproximativ 0.1---0.0075mm.
2)Se pot vedea repere mai mici de 1'( firele de praf in fascicul luminos intr-o camera intunecata, sau stelele de pe cer, in aceste cazuri vedem primul ordin de difractie care e mai mare decat obiectele, deci vedem petele de difractie si nu detalii).

[MiroJenu]

Vedem obiecte mai mici de 0.1mm datorita difractiei si difuziei luminii adica detectam prezenta acelor obiecte dar cred nu vedem detalii , ceea ce se foloseste in microscopia in fond intunecat si ultramicroscopie.
Probabil ca rezolutia maxima a ochiului se refera la a distinge separat 2 obiecte( deci distanta minima dintre doua obiecte care se mai pot vedea separat si asta ar fi de 0.1mm---0.07mm).
Ceea ce am spus aici am gasit in niste carti de fizica insa nu sunt multumit pentru ca problema nu este aprofundata si explicata mai clar cu mici calcule si exemple clare. Sunt de asteptat lamuriri si clarificari de la forumisti tinand seama ca de rezolutiei ochiului si a aparatelor optice tine priceperea de a utiliza optim aparatele optice si de a intelege ce si cum.
Ar fi ideal o carte de optica in care sa fie prezentate in afara calculelor si experimente ce sa clarifice;
totusi pe forum se poat gasi multe de stiut fiind practic o "carte vie".

[Mircea Pteancu]

Conteaza foarte mult si contrastul imaginii si forma obiectului.Cablurile de curent se vad foarte bine pe fondul unui cer noros de la distante foarte mari.Sau cablurile de ancorare ale macaralei de la Combinatul Chimic din Vladimirescu (fostul) le vedeam de la aprox 1- 1.5 km desi ele nu puteau avea mai mult de 5 cm diametru.Aceasta inseamna o putere de rezolutie de ordinul catorva secunde de arc.
Sau diviziunea Cassini din inelul lui Saturn,nu ar trebui sa se vada in telescoapele mici dupa ''regula minutului de arc''.
Sunt intru totul de acord cu MiroJenu ca subiectul este considerat prea elementar de ''marii savanti'' si este fuserit in doua -trei vorbe in manuale.

Mircea

[Erwin]

Conform Wikipedia: