[Tavi F.]

Precizez din start ca acest topic se adreseaza in special pasionatilor de instrumente optice si istoria astronomiei.

Am doua categorii de lentile convergente biconvexe simetrice, cite cinci bucati disponibile din fiecare grupa.
Lentilele sint slefuite manual*, au mare precizie optica (fiind de departe delimitate de difractie, pe radiatia verde a spectrului), iar substratul folosit este sticla optica BK7.
* precum in epoca din care provine designul autentic reconstruit in prezent.

1. Lentila D=40mm; F=2400mm - pret: 115 lei + transportul

2. Lentila D=28mm; F=1250mm - pret: 65 lei + transportul

Daca exista intrebari sau neclaritati, voi raspunde cu placere.
Eventualii interesati de aceste obiective refractive simple, destinate lunetelor lungi, non-acromatice, in stilul secolului 17, ma pot contacta in pm ori e-mail: tavi.florian@gmail.com

nota: La pachet includ fisa datelor + fotografia testului Ronchi (cu autocolimatie pe oglinda plana, trecere dubla prin lentila) individualizat.

[Tavi F.]

Eu am discutat, in mai multe subiecte ale forumului, diverse aspecte legate de tema:
http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.ph...;start=120 (pag 9, 10)- fotografii pe film, utililizind un aparat SLR conectat direct la obiectiv. De la pag 12, urmeaza alte imagini obtinute prin metoda afocala si un aparat foto compact digital.

http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.ph...mp;start=0 - fotografii astronomice prin lunete avind obiective simplete (cu mentiunea ca ultimelor filmari nu le-am facut prelucrarea corecta, si s-au pierdut detalii/au devenit "zgomotoase", le-am revizuit zilele trecute)

http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.ph...p;start=15 - alte consideratii si capturi ale discului Airy
===================

Aici repet niste link-uri spre imagini relevante, pe care le consider importante:

1. Luneta D=40mm
http://img844.imageshack.us/img844/5671/st...mcr100.jpg - test pe stea artificiala

Mozaicuri la Luna:
http://www.flickr.com/photos/80804182@N00/...otostream/
http://www.flickr.com/photos/80804182@N00/...otostream/
http://www.astronomy.ro/forum/files/luna_6...pg_198.jpg

Cadre singulare, in modul de fotografiere al aparatului:
http://www.astronomy.ro/forum/files/imagine_703_mod2_ret_177.jpg
http://www.astronomy.ro/forum/files/imagine_071_mod_306.jpg
(mai multe pot fi gasite in topicul de la astrofoto)

1. Luneta D=28mm
http://img809.imageshack.us/img809/1469/st...1md28m.jpg - test pe stea artificiala
http://img577.imageshack.us/img577/6526/pa...d28mmj.jpg - poza terestra

Adaug sub forma de atasamente citeva imagini obtinute prin luneta D40mm, in urma suprapunerii cadrelor unor filme (deci utilizarea aparatului foto in modul de filmare). Fotografiile expuse tocmai le-am reprelucrat zilele astea.

[Tavi F.]

Inca doua poze care prezinta fizic lentilele, sub alte unghiuri. Le scosesem la o aerisire, luna trecuta.
Din punctul meu de vedere, obiectivul D40mm; F2400mm reprezinta solutia optima de compromis intre performanta si manevrabilitate a lunetei.
Asa ca idee, eu o sa-mi mai slefuiesc o lentila D60mm; F5400mm... insa aici deja apar dificultatile practice de exploatare a refractorului- care va fi fara tub, in genul adoptat de Huygens.

L.E.: Cele trei discuri asezate direct pe ziar, nu sint lentile, ci oglinzi secundare pentu sisteme de telescoape cu doua oglinzi (Gregory si Cassegrain). Nu le-am obturat cu nimic, post procesare, dar le omiteti.

[Tavi F.]

Mai voiam sa fac o precizare a ofertei mele:
- daca cineva doreste cite o lentila din ambele tipuri, atunci ofer reducere 10 lei din pretul total.
Deci, pret [lentila D28mm+lentila D40mm]= 170 lei (+transportul, eventual prin posta romana... acela fiind cel mai ieftin).

[Tavi F.]

Ultima oferta pentru doua lentile, cite una din fiecare tip, este:
Pret [lentila D40mm + lentila D28mm] = 150 lei + transportul

Taxate individual:
- Pret lentila D40mm = 110 lei + transportul
- Pret lentila D28mm = 60 lei + transportul

Daca nu le vrea nimeni, atunci vor ramine la mine... doar sint pasionat de lentile (imi oprisem cite doua din fiecare tip), iar aceste componente optice nu sint consumabile!

[Tavi F.]

Mai vreau sa scriu cite ceva. Eventualii cititori o fac pe raspunderea lor... sper sa nu aud ca as fi plictisit pe cineva cu forta.

Vreau sa-i multumesc, in public, d-lui Mircea Pteancu, pentru amabilitatea, bunavointa si initiativa dinsului de a ma ajuta in promovarea internationala a anuntului meu de aici, de pe astronomy.ro, referitor la obiectivele simplete.

Initial, multi straini s-au aratat interesati de lentilele mele, dintre care trei persoane m-au contactat pe e-mail, numai ca, la aflarea pretului, ei nestiind limba romana, au cam renuntat la idee si s-au "potolit".
La rindul meu, imi dadusem anunt pe cloudynights, in primavara... insa fara rezultate.
Ieri, avalansa de potentiali clienti straini m-a cam luat pe nepregatite... nu mai aveam proaspete in minte toate taxele paypal si bancare (nici nu fusesem lamurit vreodata 100% asupra acestor aspecte, desi formulasem interbari pe softpedia). Am mers si pe la posta romana sa aflu costul transportului (deoarece site-ul lor cred ca are probleme tehnice, in Mozilla, nu e total functional, spre deosebire de Internet Explorer pe care acu' nu-l mai am). Apoi se adauga timpul sensibil mai lung decit cel obisnuit compunerii unui mesaj/raspuns catre cei care ma contactasera, intrucit eu nu stapinesc bine limba engleza- partea scrisa (cu citirea ma descurc usor). In sfirsit, spre seara, am facut doua cutii... si astfel mi-am cam pierdut ziua, sau am consumat-o cu un folos redus. N-am mai avansat deloc la niste oglinzi secundare ce le am in lucru.

In concluzie: Pentru zgircitii de straini, oferta a doua lentile (cite una din fiecare tip) ramine la 35 euro (plus taxe paypal, bancare si transportul) sau 150 lei- pt mine. Daca sint obiusnuiti cu preturile de SShed, plasticurile, sticlele de borcan la lentile, sa se orienteze spre alte variante si sa o omita pe a mea. Deasemenea (aici e valabil pt. toata lumea), in contextul refractoarelor non-acromatice, tipice secolului 17, cine nu percepe o diferenta de fond (in primul rind) intre lentilele prelucrate manual, respectiv cele executate in bloc si slefuite de catre masini, e liber sa-si urmeze conceptiile.

Intimplarile descrise mai sus m-au determinat sa aplic inca o reducere de pret, valabila numai pentru spatiul Romaniei. Asadar:
Pret [lentila D40mm + lentila D28mm] = 130 lei + transportul.
(pe bucati, cele doua obiective D40 si D28mm pot fi asimilate la 20 respectiv 10 euro)
Aceasta oferta e fixa, n-o negociez sub nici o forma. Lentila D40mm n-o pot scadea sub 110 lei, pe cea mica o ofer aproape sub forma de bonus, iar per ansamblu, lentilele sint cam la pretul celor de ochelari (daca nu ma insel, in Bucuresti meniscurile de ochelari sint mai scumpe).

In mesajul anterior spuneam ca lentilele nu-s consumabile... pai sigur ca nu-s, le tii toata viata, le transmiti mostenitorilor! Sa ne gindim la tutun si alcool, acele produse nu doar ca-s consumabile, ci, in plus, mai sint si distructive asupra organismului consumatorilor... Nu mai evaluez costul viciilor mentionate, cumulat in timp.

Cam atit deocamdata, intentionez sa trag niste filmulete + stack la Marte, prin simpletul D40mm; F2400mm, dar la un moment mai apropiat de opozitia acestei planete.

[Mircea Pteancu]

Urez bafta si succes lui Tavi F in finalizarea acestei actiuni.
Nu sunt tocmai un ingeras (cei care au polemizat cu mine pe teme politice va pot oferi date mai concrete) dar pe mine ma bucura sincer succesul fiecaruia dintre camarazii de hobby,inclusiv ale colegilor cu care s-a intamplat de m-am ciondanit.(Ceea ce nu a fost cazul aici,doar am precizat ceva.)

TaviF a amintit de lunetele secolului XVII dar lentilele executate de el sunt de calitate considerabil mai buna, fiind executate din sticla optica inexistenta pe atunci si folosind tehnici de prelucrare si control moderne.

Inca odata bafta,Mircea

[Tavi F.]

Va multumesc pentru gindurile bune!

Da, asa e, sticla folosita in secolul 17 era mai slaba calitativ decit cea actuala, nici oglinzi plane pentru autocolimatie n-aveau opticienii de atunci.
Eu am vrut sa obtin niste lentile cit mai omogene, transparente, cu abateri de forma cit mai reduse, al caror comportament sa fie delimitat de difractie si de legile si consecintele refractiei prin mediul dat. Cu alte cuvinte: eficienta reala de utilizare a obiectivului simplet sa fie (practic) identica cu cea maxima teoretica a lentilei convergente ideale. Dar, in acelasi timp, sa mentin implicarea crescuta a opticianului in toate etapele realizarii lentilei, incepind cu proiectarea, apoi pregatirea materialelor, slefuire, verificari si corectii.

[Tavi F.]

Zilele trecute, cind decupam imaginile Ronchi ale lentilelor mici (in vederea atasarii acestora in fise), am jonglat cu canalele culorilor primare RGB... iar exercitiul mi se pare interesant de expus pe forum. Contrastul si claritatea liniilor, obtinute post-fotografiere, nu se ridica la nivelul maxim ca in eventualitatea folosirii filtrelor de banda ingusta (la fotografiere), dar sint totusi relevante si bune ca idee. De remarcat decalajul focarelor: rosu e cel mai indepartat, aparind mai multe linii- in cazul de fata al amplasarii intra-focale a retelei Ronchi; urmeaza verdele si, in final, focala albastrului care e cea mai scurta.
Testul fiind cu trecere dubla prin lentile, aberatiile se dubleaza, observindu-se o usoara subcorectie inerenta lentilelor cu suprafete sferice. Chiar si asa dublata, aceasta sfericitate ramine infima, imperceptibila la ocular.

Pe a doua linie a imaginii compuse, am parcurs aceiasi pasi in cazul meniscului de ochelar. La punctul 2 se schimba treaba... atit in privinta sfericitatii inerente profilului menisc, cit si sub aspectul preciziei de prelucrare a suprafetelor.

Sint excitante rezultatele, nu-i asa? Cel putin pentru mine, sint. Sau cum ar zice milogii de americani: "cool stuff"... insa n-ar da nici 5$ pe o lentila!

Al doilea atasament reprezinta graficele teoretice ale lentilei D28mm; F1250mm. Se poate face comparatia intre ponderea teoretica a halourilor cromatice raportate la discul Airy, respectiv cea captata fotografic (poza "test pe stea artificiala").
nota: diametrul discului central al difractiei (Airy) se masoara din punctul de minim, de la mijlocul primului inel intunecat.

In final, repet link-urile testului pe stea artificiala, in cazul lunetelor mici, cu precizarea ca ambele au avut obiectivul stopat la 28mm:
1. Lentila mea biconvexa: http://img171.imageshack.us/img171/6779/im...455pxr.jpg
2. Lentila menisc (a carei verificare Ronchi o vedeti la atasament):
http://img809.imageshack.us/img809/7715/imagine003redjpg.jpg

[Tavi F.]

Azi am impins la extrema amplificarea prin simpletul D40mm. Desi am beneficiat de o buna transparenta atmosferica, cadrele filmuletului au ramas totusi subexpuse. Turbulenta n-am putut-o evalua bine (ar fi trebuit s-o etimez prin instrumente mai mari), cred ca era in jur de 5.

Stiu ca "se poarta" exprimarea grosismentului in fotografia si filmarea prin metoda afocala, ceea ce nu e corect, n-are acuratete deoarece mai intervine, pe de o parte, focala aparatului foto, dar si tot ce tine de rezolutie (marimea fizica a pixelilor, eventuale redimensionari si rezolutia monitoarelor privitorilor). In setup-ul folosit acum, la modul vizual, grosismentul lunetei a fost 192x, adica 4.8*D!

Din cite imi dau seama, pata rosie tocmai iesise din cadru (spre stinga in imagine).

L.E.: Mi-ar fi prins bine o filmare cu frecventa mai mare de 10fps, sa zic la 20..30fps, astfel incit sa fi obtinut ~3000 cadre pentru stacuire si sa fi compensat subexpunerea.
L.E.2: Am reprelucrat poza stacuita, cu o alta granulatie la unsharp mask... acum s-au mai contrastat benzile. Odata cu cresterea amplificarii se schimba si reteta de procesare (cu atit mai mult din cauza subexpunerii).

[Tavi F.]

Inca un Jupiter din seara asta. Atmosfera a fost mai "proasta" si n-am mai putut folosi aceeasi amplificare foarte mare ca data trecuta.
O sa mai afisez imagini, din cind in cind... pentru a tine topicul in viata. De fapt, nici nu ma mai regasesc in sectiunile astrofoto.

[Tavi F.]

Mi-am facut inca un adaptor pentru sustinerea aparatului foto la ocularul telescopului, de fapt, inca un batiu avind cote de ansamblu identice cu primul, urmind ca suportul culisant al aparatului sa-l pot muta usor dintr-o parte in alta.
Atasez cele patru imagini obtinute ieri (prin luneta simplet si prin telescopul din observator), in aceeasi fotografie, in scopul unei reperari mai bune a detaliilor. Instrumentul mare e plafonat mai serios de conditiile atmosferice, fata de luneta mica. Oricum, din prelucrarile imaginilor n-am tras prea tare, in cazul niciunei poze.

Daca cumva se va spulbera plafonul de nori si ceata, pina deseara, o sa incerc captarea lui Venus, desi astrul inca subintinde un unghi mic si e jos pe cer. In schimb, e singura planeta suficient de luminoasa si care nu ridica probleme legate de o eventuala subexpunere la amplificarile mari din astrografia planetara. Acum a iesit soarele. In caz ca obtin ceva, o sa editez actualul mesaj.

[Tavi F.]

Ieri nu s-a mai putut, dar azi am indreptat luneta spre Venus. Intentionam sa-l prind din timpul zilei, de pe la 16:30, insa m-au impiedicat perdelele de nori. Abia in amurg am reusit observarea planetei prin luneta D40mm. Turbulenta era groaznica la inceput, dar parca s-a mai calmat spre sfirsit, existind momente in care discul imi aparea frumos conturat, la G=192x. Iata si rezultatul la atasament, astrul se afla la doar ~14 grade deasupra orizontului (situatie in care, evident, intervine dispersia atmosferica). Am fost nevoit sa maresc excesiv amplificarea fotografica (rezultind un Nech=Fech/D=111!), deoarece primul filmulet imi parea supraexpus (n-am alte setari de control a expunerii).

L.E.: Desi nu-s amator de manipulari digitale, am jonglat cu diverse prelucrari... sa vad ce iese. Reatasez o noua poza care contine si varianta initiala de procesare "blinda".

[Tavi F.]

Desi imi dau seama ca, cel putin pe moment, Venus nu prezinta interes amatorilor de astrografie, eu am mai facut azi o captura, rezultind imaginea de mai jos.
O sa mai incerc peste vreo luna fotografierea acestei planete.

[Tavi F.]

Tot aseara l-am filmat pe Jupiter (nu-l mai articulez intrucit mi s-a facut observatie ca gresesc, desi imi pare cidat, il tratez de parca ar fi fiinta). Iata si rezultatele la atasamente. Din pacate, la amplificare mai mare de Fech/D= 55.7, imaginea planetei ramine subexpusa si zgomotoasa, insa abia astept opozitia lui Marte. Marte are luminozitate mai mare decit Jupiter, pe unitatea de suprafata, si cred ca amplificarile superioare vor da rezultatele scontate.
La G=96x am distins vizual umbra satelitului.

Am impresia ca am mers cu ocularul un pic cam mult in extrafocal, spre rosu (favorizind detaliile fine, dar intensificind ceata albastra, contrastul general scazind usor)...oricum, o sa mai fac ajustari/teste.