[Sorin Sfartz]

Prin proiectele ATM, gen aparate Foucault, e nevoie uneori de cate un surub micrometric.

Cei care nu au un micrometru de stricat, sau nu vor sa dea banii pe unul nou (sau vechi), precum si cei care nu au acces la un strung bun, ar putea gasi interesanta urmatoarea idee.

Pe o bucatica de teava se fixeaza cumva la capetele ei, 2 piulite care trebuie sa aiba pas diferit.
O tija filetata este fixata la un capat si infiletata in una din piulitele amintite. O alta tija filetata trece printr-un ghidaj. Tija are un canal de ghidaj in care intra un surub ce nu permite rotatia acesteia.

Rotind teava, in functie de pasul filetelelor o piulita va trage ansamblul mobil, intr-un sens iar cealalta il va impinge in sens opus. Pasul filetelor fiind diferit, ansamblul se va deplasa doar cu diferenta dintre pasi.

De exemplu daca se foloseste un M8 si un M10 rezulta un "surub" cu pasul de 0,25mm.

In extremis, daca e nevoie de un pas foarte mic se pot confectiona pe un strung 2 filete cu pas apropiat: de exemplu 16 si 17 ganguri / tzol. Rezulta un pas al dispozitivului de 0,093mm. Daca se pune si o rotita cu vreo 50 de gradatii rezulta un avans de 1,86 microni/gradatie.

Iaca si un desen. Scuzati eventualele erori de desenare.

[Erwin]

Este bună ideea, dar ce te faci cu jocul piuliţelor obişnuite, care este destul de mare? Eventual dacă foloseşti piuliţe de alamă de bună calitate şi şuruburi de inox sau imbus, care sunt mai calitative decât şuruburile de oţel. Dacă le faci pe strung, poţi face direct un pas (micro)metric, nu?
Se găsesc la piaţa de vechituri micrometre vechi cu 20-30 lei, eu zic că merită banii.

[Sorin Sfartz]

Mda. Ma gandeam ca, de regula, oricum e nevoie de un arc care sa traga inapoi ceea ce e de miscat, atunci cand surubul face cursa inversa. Arcul acela ar putea compensa jocurile longitudinale din piulitele metrice normale.
Intr-adevar daca trebuie sa faci pe strung filetele normale sau sa ajustezi piulitele pt fixare, mai bine faci direct surubul cu pas fin.
Desigur ca 30 lei e un pret bun pt un micrometru vechi. Insa eu in Onesti nu am o piata de vechituri. La magazinele de scule am gasit cu vreo 70 lei un micrometru absolut derizoriu - o chinezarie cu niste jocuri enorme. Din principiu nu as cumpara asa ceva.

Insa ideea ar putea fi totusi utila atunci cand e nevoie de pas ultra fin, care nu mai poate fi facut pe strung. Atunci ar merita confectionarea pe strung a 2 filete "normale" cu pas apropiat. Daca faci de exemplu filete de 20, 21 ganguri pe tol se poate obtine un "pas" de 0,06mm care la 50 diviziuni da un avans de aproape un micron.

[alderamin59]

so999: ,,...Rotind teava, in functie de pasul filetelelor o piulita va trage ansamblul mobil, intr-un sens iar cealalta il va impinge in sens opus..."
Nu vreau să contrazic pe nimeni, dar fenomenul descris de tine până aici, se petrece doar dacă filetele sunt invers, adică unul pe stânga şi altul pe dreapta, nu ?
Apoi mai este ceva: dacă filetele sunt la fel (dreapta, dreapta) ansamblul mobil, dacă te referi la ţeavă (bucşa) cu cele două piuliţe, la o rotaţie se va va deplasa exact cât este pasul cel mai mare al filetelor, eu aşa cred, nu ?
Ai făcut practic asta ?
alderamin59

[Sorin Sfartz]

Nu cred ca este asa.
De exemplu daca privim de la stanga spre dreapta poza aceea de mai sus, adica ne uitam spre varful "impingatorului" si rotim teava in sens orar, aceasta se va infileta pe surubul fix, deci se va deplasa catre dreapta, tragand odata cu ea si cealalta tija filetata. Insa rotatia aceasta a tevii in sens orar va face totodata ca teava sa se dez-fileteze de pe tija filetata din stanga, adica o va impinge catre stanga (deoarece aceasta tija nu se poate roti datorita boltului de ghidaj).
Deci in timp ce tot ansamblul (teava + tija impingatoare din stanga) merg catre dreapta, doar tija impingatoare se deplaseaza spre stanga. Tija se va misca practic cu diferenta dintre cele 2 deplasari.
Acum daca pasul tijei fixe este mai mare, la aceasta rotatie in sensul orar, rezulta o retragere a tijei impingatoare. Daca pasul tijei fixe e mai mic - va fi o impingere.

Daca unul dintre filete ar fi invers atunci miscarea ar fi amplificata si tija impingatoare s-ar misca cu suma pasilor.

Teava in sine se va deplasa doar cu pasul filetului fix, in exemplul de mai sus catre dreapta. Daca filetul fix are pasul mai mare (asa cum e si desenat) atunci teava se va deplasa cu acel pas.

Nu am construit efectiv dispozitivul. Totul e in cap deocamdata. Insa tocmai ma apucasem sa improvizez ceva - doar ca un experiment.

[dragos.n]

So999, ar fi bine sa poti sa faci acest dispozitiv (desi eu unul sunt cam sceptic relativ la reusita). Totusi pe viitor, cred ca ar fi mai bine sa pui un astfel de mesaj dupa ce ti-a reusit practic ce vrei sa faci, sau sa le prezinti ca idei pe care le supui dezbaterii, nu ca fiind ceva sigur realizabil.

Oricum, nu piulita ar trebui sa folosesti, ci o filiera la unul din capete. In plus, fiecare surub are un pas si un diametru exterior ca baza de calcul. Chiar daca te gandesti sa folosesti surubur si filiera cu pasi diferiti dar cu acelasi diametru exterior, la interior e foarte posibil ca diametrul sa fie altul, si atunci vei avea un surub cu doua filete diferite incalecate. Ramane si marea problema a fabricarii unei piulite pe care sa mearga respectivul surub, daca ti-ar reusii instalatia.

[catalin dumitru]

so999 are dreptate. Daca filetele au acelasi sens , atunci deplasarea finala va fi , la o rotatie a tubului , egala cu diferenta celor doi pasi ai filetelor .Daca filetele ar fi identice , deplasarea finala ar fi zero.
Pentru a face adunarea pasilor , unul dintre suruburi, nu conteaza care , trebuie sa fie pe invers

[alderamin59]

so999 & Co: după schiţa ta, am înţeles că şurubul din stânga se poate deplasa stânga-dreapta, deci după axa O-X şi nu se poate roti. Cel din dreapta este încastrat (blocat) de cele două piuliţe.
Concluzia mea este următoarea: pasului şurubului fix (încastrat sau articulat, fără deplasare după axa O-X) va impune deplasarea/rotaţie.
Luther când a fost judecat a spus: ,,- Aceasta este poziţia mea Dumezeu să-mi ajute...! Spun şi eu la fel ca Luther.
Avantajul obţinut din ansamblul tău: dacă poţi bloca alternativ fiecare şurub în timp ce celălalt are păstrează deplasarea după axa O-X, atunci poţi obţine deplasări/rotaţie diferite, adică pasul unui şurub şi apoi pasul celuilat şurub.
DONE
alderamin59

[Stanescu Octavian]

Acest sistem nu este chiar o noutate , in lumea mecanicii ultrafine se foloseste de exemplu la reglajul paralelismului oglinzilor la un laser de mare putere , sau la oglinda de referinta de la interferometru ce folosesc eu.
dar e putin diferit adica surubul de reglaj este o teava cu filet exterior dar si interior unde se infileteaza pe alt surub ce are un capat patrat ce culiseaza fin in gaura patrata a unui sasiu comun, unde sunt 3 asemenea sisteme. Probabil ca s-ar putea folosi si la colimarea oglinzii primare sau secundare de Cassegrain ultra precis pentru perfectionisti

[danto1313]

"so999" are dreptate in privinta functionarii sistemului.Problema e de realizare cu acuratete a montajului pentru evitarea jocurilor(vezi canalul din surubul din stanga).Pentru preluarea jocului longitudinal se pot folosi cate doua piulite usor distantate.Pana la urma s-ar putea sa vrea un micrometru .

Am vazut acum mesajul lui Octavian si vreau sa completez cu ideea ca in loc de ghidaj in surubul din stanga,acesta ar putea avea sectiune patrata pe o anumita lungime si sa culiseze intr-un decupaj patrat.Surubul de ghidaj s-ar putea transforma intr-unul de reglaj pentru minimizarea jocurilor.

[Erwin]

În loc de ţeavă se poate folosi o bară hexagonală din alamă, găurită pe toată lungimea (pe strung) şi filetată pe 3/4 lungime cu filetul cel mare şi pe 1/4 cu filetul mic. Fiind mai multe spire în contact jocul va fi mai mic, iar filetele nu se taie şi cu tarodul nr.3 ci numai cu nr.1 şi 2. O filieră n-ar da un rezultat bun în timp, pentru că va tăia mereu în filetul şurubului iar jocul va deveni din ce în ce mai mare. Sistemul propus este realizabil şi există pe net un model de barn door care foloseşte acest principiu pentru mişcarea de urmărire, dar nu mai ţin minte pe unde l-am văzut.

[Sorin Sfartz]

Ok. Iata si improvizatia. Mi-a rapit vreo 3 ore toata (man)"opera".
Desigur ca am incercat asa ceva nu ca sa testez principiul, care imi era clar ca este corect, ci mai mult ca sa vad cat de grave pot fi jocurile si descentrarile.
Doresc sa va zic ca functioneaza neasteptat de bine.



Am fixat toata creatura pe o bucata de parchet (o mostra). Piesele folosite sunt rudimentare:
-2 suruburi cu piulitele si saibele aferente - M10 si M8;
-o bucata de teava;
-o bucata de cornier;
-o bucata de lemn de fag;
-cateva holsuruburi.

Piulitele le-am lipit pur si simplu cu adeziv epoxidic pe capetele tevii.



Centrarea piulitelor pe axul tevii am facut-o printr-o metoda rudimentara care nu este foarte buna, insa pentru o improvizatie e suficienta.
Surubului "impingator" din stanga i-am facut un canal de ghidaj cu un polidisc.



Canalul nu e foarte drept, dar nici nu introduce cine stie ce erori daca se rasuceste cateva grade. Partea de ghidare a tijei am facut-o prin gaurirea bucatii de lemn cu o freza de 10mm. Am folosit o bormasina si un dispozitiv improvizat pentru a da gaura perpendicular pe lemn. "Boltul" de ghidaj e tot un holsurub infiletat in lemn pana cand varful lui intra in canalul tijei.
Atat piesa din lemn, cat si cornierul sunt fixate deocamdata intr-un singur holsurub; prin rotirea usoara a lor le-am aliniat rezonabil de bine.

Dispozitivul functioneaza remarcabil de bine. Chiar am si masurat avansul. Asa cum rezulta si teoretic (pas M10=1,75 - pas M8=1,5 = 0,25 mm) la 4 ture = 1 mm, 8 ture = 2 mm, ... La 14 ture = 3,5 mm. Am masurat cu sublerul cursele si nu am gasit erori semnificative care sa se acumuleze - ceea ce inseamna ca filetele suruburilor nu sunt chiar rele.


Cursa totala e mica - vreo 4,5 mm. Asta inseamna ca pentru curse mai mari e nevoie de teava lunga si filete la fel. Dispozitivul e lung. Solutia mentionata de Octavian Stanescu este evident mai compacta.

Jocurile.
Jocul longitudinal este mic. Asa cum am presupus, daca tin presata tija impingatoare catre inapoi, acest joc nu deranjeaza.

Jocul din ghidaj, e mic. Am impins surubul de ghidaj pana cand a atins aproape ambele laturi ale canalului si astfel jocul e aproape complet scos.

Singura problema suparatoare e datorata lipirii excentrice a piulitelor pe teava. La rotirea tevii apare o mica miscare de balans a varfului tijei - neobservabila la varf, insa perceptibila la capatul dinspre teava a tijei, unde este amplificata.
Cat m-am jucat pana acum cu improvizatia asta am putut sa deduc ca daca piulitele sunt centrate bine pe teava, dispozitivul are sanse sa mearga foarte bine. Probabil ca cel mai bine este ca piulitele sa fie strunjite pe diametrul interior al tevii.

[Sorin Sfartz]

M-am sincronizat cu Erwin si nu am observat mesajul lui.
Ideea prezentata de Erwin e si mai buna pentru ca daca se da o gaura prin bara aceea si se fileteaza apoi, nu mai apar problemele de descentrare a piulitelor.

[Erwin]

Pentru un alt proiect mai demult, am încercat să găuresc la mână o bucată de bară de alamă de vreo 20mm lungime, a ieşit oblică faţă de axă. Am dat la strungar să-mi facă astfel de piuliţe lungi, şi tot au ieşit un pic excentrice. Cred că ţeava cu filet interior/exterior făcută pe strung la o singură prindere iese mult mai bine centrată şi deci e utilizabilă pentru precizie mai mare.

[catalin dumitru]

Marfa ! Niste filete cu bile mai lipseau. Felicitari pentru perseverenta.