[zoth]

Recent am primit din partea unui coleg de forum un material care dezbate unele aspecte mai putin cunoscute despre acromatele cu focala mare.
Linkul spre acest material a fost insotit de rugamintea de a-l pune si pe forum pentru o dezbatere libera in ideea ca totusi mai exista printre noi si iubitori ai acestor instrumente.

http://www.cloudynights.com/item.php?item_id=2529

Oricine doreste sa dezbata pe subiect este binevenit

Eu unul as incepe cu o mica observatie:
Tendinta ultimilor ani (de proiectare a instrumentelor) axata foarte mult pe latura comerciala a dus la disparitia in totalitate a acromatelor cu focala lunga, locul lor fiind luat de o noua clasa de instrumente care seamana intrucatva la denumire dar mai deloc la performante, este vorba de acromatele comerciale.
Este firesc in acest context ca cine aude azi cuvantul acromat sa-l asocieze imediat unui sentiment neplacut: acromat=cromatism=instrument slab.
Poate, in discutia care sper sa se infiripe pe acest topic sa reusim macar in mica parte sa punem un instrument de mare finete pe locul care il merita de fapt.
Multumiri.

[dragos.n]

Eu cred ca disparitia aproape in totalitate a acromatelor lungi (mai face Antares parca, un 105 F/15) are la baza trei factori. Pretul mare al monturilor necesare pentru sustinerea unor tuburi lungi, aparitia ED-urilor, si nevoia astrofotografilor de a avea instrumente rapide.

Daca ultimele doua ar putea fi neglijate in cazul observatiilor vizuale, pretul monturilor nu poate fi neglijat.

PS. Si mai sunt doi factori. Inaltimea mare a trepiedelor necesare, si diferenta, de asemeni mare, de inaltime a ocularului intre pozitia la zenit si cea la altitudine mica.

Scuze pentru aceste observatii care tin de practica observatie, si nu de optica instrumentelor.

[Mircea Pteancu]

Intr-o discutie inca in plina desfasurare despre telescoapele planetare o luneta de 15cm la F/10 sau F/12 este numita ''cu focal lung''.Acesta este rezultatul a decenii de comercialism si confuzie.
Lunetele de f/11-f/12 au inceput sa fie favorizate ,in opinia mea,datorita ,si in incercarea de a copia ,succesul lui Zeiss care a produs in masa pentru scoli si pentru amatori luneta Telementor de 63mm F=840mm. Si in ziua de azi ,la vreo 15 ani de la sistarea productiei,nu te poti apropia de un exemplar decat daca poti pune linistit la bataie cam o mie de Euro.

Telementor este o luneta la producerea careia tehnologia clasica a fost impinsa la limitele sale.Majoritatea celorlalte firme doar au relaxat cerintele.
Si astfel luneta,din campioana mondiala la gimnastica a devenit stripteuza iar apoi traseista cartierului.
Imi amintesc foarte bine din Sky&Telescope de prin anii '60-'70, si din care-i traduceam regretatului Gavril Beches ,Dumnezeu sa-l odihneasca,de reclamele lui Jaegers care numeau lunetele de 6inch F/10 drept ''fast''.
Iar luneta de 6 inch F/8 a renumitului descoperitor de comete si observator de stele variabile Leslie Peltier era vazuta mai ales ca un RFT.Cu punctele forte si cele slabe specifice RFT-ului.
Ori acum modul in care sunt intelese,cunoscute si vazute lunetele este foarte deformat.
Mircea

[catalin dumitru]

Din toata prezentarea din link-ul de mai sus , a cam ramas in aer explicatia acestui efect 'Sacek' . Tinand cont de faptul ca razele de lumina se influenteaza reciproc cu atat mai mult cu cat sunt mai aproape de paralelism , poate tocmai asta duce la o distributie diferita a energiei in discul lui Airy, in functie de marimea unghiului solid al tubului luminos. Pare a fi un fenomen sinergic si cumva in contradictie cu logica. Daca pata centrala e mai luminoasa la un obiectiv cu focala lunga , atunci poate ca si 'criteriul Rayleigh' sau 'Sparrow' ar trebui cumva redefinite.

[Mircea Pteancu]

Doar pentru a (ne) cunoaste mai bine,Vladimir Sacek este un membru foarte respectat al comunitatii ATM.
Puteti sa-i vizitati situl aici:

http://www.telescope-optics.net/index.htm

Efectul Sacek este legat nu numai de focala lunga,eu cred ca am inteles ca depinde si de tipul constructiv al lentilei,adica acromat sau ED.

Mircea

[catalin dumitru]

In cazul acesta ar fi interesant de comparat doua acromate de aperturi egale si focale diferite si din sticle identice, in ceea ce priveste distributia energiei in discul Airy.

[zoth]

Dragos, in opinia mea specia asta a astronomilor amatori poate fi impartita in 2 sau 3 grupuri, cei care practica predominant observatia vizuala, cei care practica predominant fotografia astro si cei care le fac pe amandoua in aceeasi masura.
Cred ca refractoarele acromate cu focala mare se adreseaza in primul rand celor ce fac observatii vizuale si poate intr-o masura mai mica si celor ce se ocupa de fotografie planetara.
Daca prima categorie mentionata nu a disparut de tot chiar nu-mi explic extinctia acromatului cu focala lunga.
Monturi mari si grele inca se mai gasesc si nu dau semne ca ar fi si ele pe cale de disparitie, firesc pentru ca in ziua de azi exista multe telescoape mari ce trebuie sustinute corespunzator.
Aparitia ED-urilor iar nu explica in totalitate acest fenomen, articolul dat in linkul de mai sus vrea sa sustina cumva superioritatea clara a acromatului cu focala lunga in fata ED-urilor.
Punctarile legate de practica de observatie sunt binevenite si chiar ma pun pe ganduri.

[nobody]

Raza de lumina este un flux continuu de fotoni. Fotonii interfereaza in locul in care se intalnesc dar nu se influenteaza deoarece fotonii pot ocupa acelasi spatiu in acelasi timp si nu au nici sarcina si nici masa de repaus. Interferenta este un efect observabil doar in acel loc si acel timp.

Ideea de baza la acel efect este faptul ca un acromat cu focala lunga are o usoara dipersie cromatica pe axa optica (cromatism longitudinal) care "ajuta" interferenta sa fie (mai) constructiva. Daca ar fi focalizat mai "strans", ca la apocromate, atunci poate rezulta o interferenta (mai) distructiva intre culori diferite. Noutatea abordarii este PSF-ul policromatic. De obicei acesta se face monocromatic.

Un (d)efect asemanator este influenta obstructiei centrale, in anumite cazuri, asupra transferului de contrast la detalii fine. Cred ca se pot numi defecte constructive.

[zoth]

Mircea, ar fi foarte multe de comentat pe postul tau.
Am vazut si eu discutia si mi-am dat seama (la fel ca si tine) ca perceptia in ziua de azi in privinta acromatelor cu focala lunga este denaturata iremediabil.
Eu unul as putea considera ca apartinatoare ale acestei clase Telementorul 63/840, Vixenul 80/1200, Zeiss-ul de 85/1600 etc, etc.
Hai sa incercam sa definim notiunea de acromat cu focala lunga pentru a intelege toata lumea despre ce vorbim.
Exista in acest sens vreo definire larg acceptata a acestui termen?
Ne poti ajuta in privinta asta?

[nobody]

Nu se refera mai degraba la raport focal mare ?

[catalin dumitru]

Cate diametre trebuie minim sa cuprinda focala unui astfel de acromat? 9-10-15 ?

[zoth]

Nu musai.
Cromatismul creste foarte rapid cu deschiderea obiectivului dar scade mult mai lent cu lungirea focalei lui.
Cu alte cuvinte nu se poate decreta ca orice obiectiv cu f/15 de exemplu este un acromat cu focala lunga.
Pentru un obiectiv cu deschiderea de 50mm un raport de f/15 este aproape nejustificat de mare pe cand altul cu deschiderea de 200mm are nevoie de mai mult pentru a furniza o imagine de calitate comparabila.

[catalin dumitru]

Ma roade urmatoarea problema : SA zicem ca vreau sa compar cromatismul a doua obiective cu diametre diferite dar cu focala egala si facute din materiale identice. Obiectivul mai larg sa fie vignetat exact la apertura celui mai mic in diametru. Instinctul ma face sa cred ca obiectivul vignetat va avea cromatism axial mai redus. Sferocromatism de asemenea. Daca e asa , asta se datoreaza diferentei de drum optic mai mica, prin sticlele obiectivului vignetat sau mai e si altceva? Se poate face o simulare computerizata?Suprafata nevignetata va avea curburi mai mici ?

[zoth]

Daca te roade problema, o rezolvam, sigur ca se poate face o simulare in conditiile spuse de tine.
Prin vignetare intelegi diafragmarea obiectivului mare la diametrul celui mic?
Nu inteleg in totalitate afirmatia:

[catalin dumitru]

Vreau sa spun ca obiectivul diafragmat are in dreptul diafragmei o grosime mai mare a sticlei decat ar avea la margine celalalt obiectiv , mai mic in diametru. Deci si diferenta dintre grosimea maxima si cea minima , a sticlelor , ar fi mai mica la obiectivul diafragmat.