[valy]

ASTROFEST 2025 – 24 mai, Parcul Crângași București:

https://stiintasitehnica.com/vin-robotii-u...bucuresti/

[romh]

Daca nu aveti ceva cu AI, eu nu vin...

[valy]

In articol sunt detaliate subiectele evenimentului, pare ca este si ceva despre AI.

[tudor]

Iar eu, dacă aveți ceva cu AI nu mai vin

[valy]

Au corturi militare, impacam pe toata lumea, Alisti sau antiAIisti. Doar azi nu e maine. Veniti cu mici cu mare.

https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/soci...ne-3253927

[romh]

M-ati pierdut la tiktok... Recent am fost nevoit din pacate sa imi fac cont pe facebook si am dat click din greseala la o imagine de astronomie... Din toate partile am fost bombardat de filmulete si reclame despre iluminati si anunaki. A trebuit sa cumpar un abonament de la facebook ca sa scap de reclame, si asta dupa ce contul meu initial a fost raportat de cineva ca fiind neautentic si mi l-au blocat.... Acuma ca am platit, nu pare suspicios... Ma bucur ca investitorii au bani de asa ceva dar nu de creat locuri de munca... Mai ciudat decat mania conspiratorilor, este mania orveliana a puterii, care nu se lasa mai prejos si ma bombardeaza cu stiri de tiktok si pe canalele mass-media care ar trebui sa ma informeze nu sa ma influenteze... Apoi discutii despre investitii in romania. Nup, nu in astronomie, nu in aeronautica - investitii in centre de date pt AI, pt generare Video... oare la ce or sa foloseasca generarile astea de video... ma intreb. Scuzati ca aprind focul discordiei.

Referitor la ce ati spus stiu ca in SUA, marina are activitate in domeniul astronomie prin cataloagele astea USNO. Ma intreb daca marina romana a avut vreodata activitate in domeniul asta. Sa fii marinar si sa stii sa citesti stelele are cumva o legatura... Seara faina, m-ati facut sa rad, dar linkul nu l-am deschis.

[Mircea Pteancu]

Imi povestea un prieten ca la o intrebare de-a lui, AI i-a dat raspuns folosind un text pe care el il scrisese undeva pe internet, cu ani in urma dar semnat sub un user oarecare. Evident, AI nu a precizat sursa si nu stia ca vorbea chiar cu userul care a scris textul.
Apoi tot respectul pentru Monstru, Balaur si Gargantua dar nu sunt ''cele mai mari telescoape din Romania''. Pe ''micul Hubble'' banuiesc ca il cunosc, am fost concubini vreo jumate de an. Nu-i mare da-i strasnic.

Mircea

[Erwin]

Sunt cele mai mari prezente la AstroFest și la multe alte evenimente pentru public. Imaginea din reclamă era de anul trecut.

Hubble terestru nu a fost anul ăsta și nici anul trecut la AstroFest, nu era loc. În schimb a fost la Astro Show cu Cătălin Beldea prin toată țara și la Space Fest. Mircea, îmi pare rău să te dezamăgesc, dar cred că te vei bucura, n-am stricat bunătate de Hinds cu care ai "concubinat" tu ca să-l fac machetă, ar fi fost un sacrilegiu, nu-i așa? E un newtonian de 200 mm primit de la un alt coleg de forum mai demult, care a fost scurtat pentru astrofoto și l-am refăcut pentru vizual cu ocazia asta. L-am și folosit la Astro Show și chiar pe câmp la Fundulea și este destul de bun. Ocazie cu care am umblat și la montura piston de tractor care îl ține binișor deși are 14Kg.

[Mircea Pteancu]

Multumesc Erwin, nu exagerez daca spun ca respir usurat !

Mircea

[romh]

Am gasit pe pagina astro.ro o mica descriere a evenimentului dar si o mentiune a unui proiect interesant numit MOROI. Atasez aici legatura catre lucrarea asociata.

https://www.astro.ro/~roaj/28_1/09-nedelcu_2018.pdf

Doua lucruri mi-au sarit in ochi. Algoritmul de detectie pare sa fie IRAF DAO, asemanator cred cu rutinele de detectie centroizi.

Si al doilea si mai important - se pare ca mai exista niste librarii de astrometrie despre care nu stiam - NOVAS. Create de acelasi USNO care a creat si cataloagele GSC cred, care contin stele "de incredere" si o lista mai mica care sa permita rezolvarea astro fara sa verifici miliarde de combinatii.

Librariile astropy folosesc din cate stiu libraria WCSLIB - o iteratie mai noua a vechiului libwcs, scrisa la fel in C. Libraria mentionata mai sus este noua pt mine, dar se mentioneaza ca anume nu se bazeaza pe conversii unghiulare ci anume pe transformari matriciale... Cred ca s-ar pierde precizie la floating point, altfel nu imi explic, dar pare ca e ceva bine gandit, si daca e folosit de marina romana...pardon... americana, cred ca este ceva bine gandit... Dar - dinc auza ca este scris in C, probabil precizia si performanta primeaza in locul UX. Deci este usor sa calculezi cu precizie mare, dar sa plotezi o harta, necesita alte librarii. Astropy este scris in python dar anume o variatie numita scientific python acolo unde librariile python prin unelte ca pybind apeleaza librarii low level asa cum ar fi WCSLIB scris in C sau rutinele BLAS scris in c/fortran. Asta le permite sa obtina performanta plus toate librariile alea faine de plotare matplotlib, numpy samd deja disponibile in acel ecosistem.

Am mai invatat ceva cu ocazia asta...

Felicitari autorilor si multe descoperiri, daca am avea rezultatele detectiilor disponibile pt publicul larg, sunt sigur ca ar fi doritori sa faca drumetii in locurile unde cad meteoritii...

De fapt WCSLIB este doar pt interactiunea cu standardul fits... nu este acel libwcs vechi care continea si utilitarele pix2world si world2pix... Deci cred ca aici sunt doua librarii foarte importante de astrometrie

* SOFA mentinuta de IAU
* NOVAS mentinuta de USNO

Astropy nu pare ca foloseste nici macar sofa... Foloseste niste librarii proprii care respecta standardul sofa dar cu alte denumiri din considerente de licenta.... Se complica lucrurile ca intotdeauna cand intri in detalii... A meritat sa le mentionez pe astea doua... Ca intotdeaua in software sunt layere peste layere peste layere pana nu mai intelege nimeni ce se intampla si de ce.

[MariusP]

@romh
Cu butonul <img src="https://www.astronomy.ro/forum/templates/subSilver/images/lang_english/icon_edit.gif"> ai posibilitatea să-ți editezi propriile mesaje timp de 24 de ore de la postare, mai ales dacă vrei doar să completezi și nu a mai postat nimeni după tine!

[romh]

Da, insa si aceste edituri se pot abuza. Am adaugat un comentariu nou pt ca a trecut ceva timp dupa ce am scris primul comentariu, dar o sa tin minte pe viitor. In lumea reala nu intotdeauna putem sa luam inapoi ce am spus, si cred ca asta ar trebui sa se pastreze si aici.

Am mai scanat inca odata lucrarea... Cred ca o provocare in determinarea traiectoriei exacte este stabilirea cu precizie mare a timpului inregistrarii. Statiile din ce citesc folosesc protocolul NTP care poate ca are o precizie de cateva zeci de microsecunde... Cum ar influenta o eroare de cateva zeci de microsecunde traiectoria... Au aparut protocoale mai precise gen PTP cu ceasuri atomice, dar poate ca e un supracost si este deja redundant si deja are o precizie mare in arhitectura actuala. Dar e un proiect interesant care atinge multe puncte in domeniul performantei... Iata ca astronomia si programarea se intersecteaza...

[valy]

[romh]

Poate ca lucrurile sunt mai complicate de atat dar incerc sa simplific...

Un calculator are intr-adevar un ceas, si face o poza la un anumit moment de timp... Dar cat de precis este timpul calculatorului este o alta discutie... Calculatorul are un ceas pe placa de baza, modul RTC, format dintr-un disc de cuart sau alt material care oscileaza de cateva miliaone sau miliarde de ori pe secunda(am spus asta odata in discutiile cu dom Iacob...).

Cand calculatorul este deschis, sistemul de operare citeste timpul de la ceasul asta RTC, apoi atata timp cat calculatorul este in priza, ceasul de sistem(al sistemului de operare) este incrementat... de cate ori... pai in functie de frecventa cu care lucreaza modulul asta.. Daca modulul oscilator are o frecventa de 1 Ghz, apoi acesta oscileaza de un miliard de ori pe secunda, adica la fiecare ciclu al acestui disc de cuart, sistemul de operare incrementeaza ceasul de sistem cu inca o nanosecunda.

Si in modul asta, cand programul care face poza, trebuie sa asocieze un timp pozei, pt ca vezi bine, vrea sa raporteze observatia la MCP sau in alta parte, cere de la sistemul de operare timpul... Sistemul de operare raporteaza timpul de sistem, adica timpul RTC cand a fost aprins calculatorul plus cate miliarde de cicluri au trecut de atunci.

Problema apare pt ca nu intotdeauna modulul oscileaza cu exact 1 Ghz... Sistemele de operare au diferite nivele de consum energetic, poate ca ati observat la linux sau windows sunt politicile de consum energetic, Battery Saver, Balanced si Performance... Aceste nivele de consum energetic sunt asociate cu anumite stari ale procesorului (cstates).

Asta inseamna ca modulul oscilator o sa aiba o frecventa mai mica si timpul o sa fie mai imprecis. Ai putea desigur sa obligi procesoarele statiilor sa lucreze in starea C0 pt precizie mai mare, apoi odata la 3 ani sa le schimbi procesoarele pt ca se uzeaza, sau sa asociezi anumite prioritati de sistem si parametri de sistem pt anumite procese dar tot s-ar aduna in timp decalaje.

La asta folosesc protocoalele astea NTP care apeleaza periodic un server-ceas prin internet si sincronizeaza ceasul de sistem cu acel server. In mod normal sunt cateva milisecunde diferenta dar poate ca schimband anumiti parametri, adica interogand periodic odata la 10 secudne se pot obtine si cateva zeci de microsecunde daca nu trage lumea torente sau nu vizualizeaza tiktok si dezbateri electorale... Nu am verificat asiduu...

Deci eu ma intreb cat de precisa este traiectoria meteoritului, adica daca renclod si quasar vor sa caute acest meteorit, ce suprafata trebuie sa acopere ei - sute de metri sau kilometri patrati? ma gandesc ca in functie de erorile de masurare asta se poate estima...

Deci ai avea cel putin doua statii care fac doua masuratori independente cu o eroare proprie, pe baza carora trebuie sa reconstruiesti o traiectorie... Statiile sunt sincronizate prin protocol NTP cu un server-ceas si sa zicem ca sunt destul de precise, cateva zeci de microsecunde. ma gandesc ca o alta sursa de eroare poate fi rezolutia camerei. Citesc ca se folosesc CCD de 1.2 Mp ... ok... poate ca NTP este suficient. Banuiesc ca in funcie de frame-rateul camerei, un meteorit nu travrseaza o distanta mare in 20 microsecunde...

Ah, vad acuma ca e 30 fps ... deci acuratetea timpului nu ar ajuta precizia in acest caz... NTP este mai mult decat suficient...

In orice caz sincronizarea(timpului) statiilor intr-un cluster este o problema majora si bine stiuta. Daca aceasta problema nu conteaza aici este doar pt ca alte lucruri o fac redundanta la care autorii probabil s-au gandit....

Ma gandesc ca si o camera CMOS de rezolutie mare si fps mare ar fi tot utila aici... Vad multe modele de camere cmos cu fps mare si nu inteleg cine le utilizeaza si unde/

Dar asta sunt doar niste ganduri, am simplificat multe lucruri si posibil sa fif acut niste greseli.

[valy]

Ma gandesc ca meteoritul in sine poate fi folosit ca si punct de sinronizare: aparitia lui, durata cat e vizibil, diverse momente (explozii, divizari etc) pot adauga precizie suplimentara sincronizarii dintre camere.
GPS mai e o referinta buna de timp.
La clustere de calculatoare e alta problema ca acolo nu au toate sub observatie un fenomen comun, aici cerul, meteoritul si alte obiecte sclipitoare de pe cer (luminile avioanelor, starlink etc) sunt direct observate de toate/o parte din nodurile din cluster.