[zoth]

Cu ceva timp in urma am primit o intrebare din partea lui Tavi 79 in legatura cu dimensiunile prismelor la un binoclu porro.
Nu am stiut atunci raspunsul concret dar intrebarea se pare ca a ramas inregistrata undeva ca nerezolvata.
Aseara s-a aprins
Mi-am pus urmatoarea problema : putem oare determina dimensiunile prismelor FARA sa desfacem binoclul?
Raspunsul se pare ca este afirmativ si consta in masurarea distantei (notata cu P) dintre axa optica a obiectivului si axa optica a ocularului (primul desen).
Cel mai simplu mi se pare masurarea acestei distante in momentul in care cele patru axe optice (ale ocularelor si ale obiectivelor) se afla in acelasi plan.
Pentru a le aduce in acelasi plan e suficient sa jonglam din distanta interpupilara a binoclului.
Dupa indeplinirea acestei conditii masuram distanta inter obiective si distanta inter oculare prin procedeul din desenul doi, facem apoi diferenta dintre ele, impartim la 2 si am aflat P.
In functie de P (distanta masurata exterior) putem calcula dimensiunile prismelor (ca in desenul doi dreapta).
In cel de-al doilea desen este facuta o "radiografie" a binoclului in trei ipostaze: cu deschidere maxima, cu axele ocularelor si obiectivelor in acelasi plan si cu deschidere minima.
Sper sa nu fi gresit la calcule pentru ca le-am facut pe modul "repede" si mai sper ca aceasta metoda sa-l multumeasca pe Tavi 79.

nota: de cele mai multe ori in practica, latimea prismei notata cu L, este mai mica decat rezulta din calcul dar Li si Lc se respecta obligatoriu.

[Tavi F.]

Logica schemei e buna si dupa gindirea mea (cu unele observatii), am facut si o verificare in cazul a doua binocluri:

1. Binoclu rusesc Sotem 20x50
Acea inaltime (geometrica) teoretica a rezultat: L=22.98mm, fata de marimea reala care e de 22.4mm.
2. Binoclu nemtesc CP Goerz 6x30
Teoretic L=21.53mm, iar inaltimea reala e de 20mm.

Metoda de calcul returneaza in mod cert rezultate corecte pentru valorile P si dp, marimea din urma reprezentind distanta intre axa optica, la intrarea/iesirea din prisma.

[Andi]

Deoarece fluxul de lumină este conic (cu baza pe obiectiv), prismele dinspre obiective pot fi mai mari decât prismele dinspre oculare: bazele şi grosimile mai mari (decât cele dinspre oculare) pentru a prelua fluxul de lumină. Eu aşa le-am gasit, deoarece am desfăcut binoclurile!

[zoth]

De curiozitate, la ce binocluri ai intalnit prismele de marimi diferite?
Era diferita si dimensiunea Li?
Cam cat erau in general diferentele dintre prisme?

[Andi]

Diferenţele dintre prisme nu sunt mari:
catete 33mm, 36mm
grosimi 19mm, 22mm
Ultimul, pe care l-am "făcut ţăndări", este o "orezărie" de la care aveam nevoie de prisme, un 7x50.

[tamasflex]

Prizme prizme.


1. Cit ar fi deplasarea planuli de imagine in cazul punerea a unui sis. Porro intre obiectiv si ocular (f1 si prizme la libera alegere)??
Mentionez ca prizmele modifica distanta s'2 (distanta intre ultimul suprafata a obiectivului si puntul focar).

2. Oare grosismentul si luminozitatea obiectivului se modifica??
Este un caz interesant.

Ceva idei concrete??

[zoth]

[tamasflex]

[zoth]

Cine este s'2-F' ?
Dati-mi un reper (desen) sa vad despre ce este vorba...

PS. Aveti dreptate domnule Tamas, m-am pripit cu raspunsul.
Prin introducerea unei prisme intr-un spot convergent de lumina are loc doar deplasarea planului focal si nu modificarea distantei focale.
Exista totusi instinctiv senzatia de a spune ca se modifica si distanta focala
M-am lamurit complet asupra acestui aspect in urma unei conversatii pe care am avut-o zilele astea cu un coleg optician cu 30 de ani de experienta. E foarte placut cand ai cu cine discuta astfel de aspecte
In rest ce sa mai spun, aceste teste sunt bune, ne mai scot din amorteala...

[Tavi F.]

[tamasflex]

Va rog sa ma scuzati de intrebare.
Aceasta intrebare am prinit de la un profesor universitar din Budpesta de la BME (Universitatea de Tehnica din Budapesta) in 1988 cu ocazia vizitei mele la dinsu.
Aratam dinsului o carte in curs de scriere despre "Sisteme optice pentru amatori" Care pina la urma nu s-a publicat din cauza evenimentelor din 89.
Aveam 250 pagina aprobata la editura Kriterion din Bucurest, dupa revolutie insa ar fi trebuit sa platesc editia si nu aveam cum sa platesc. Asta e.
Revenind la tema, profesorul se uita la desene si la ecuati, odata ma intreaba, esti sigur ca planul focal este acolo und ai desenat?
Ce zici, s-a modificat distanta frontifocala din cauza prizmelor, grosismentul se modifica?
Am ramas perplex.
Pina la urma profesorul cu calm mi a tinut o teorie rapida si am inteles unde am gresit.
Mi a venit in minte si din cauza asta mi am permis intrebarea.
Sicer, nu am vrut sa va testez.
Va cunosc si stiu ca sinteti pregaiti.
Nu am fost atent _dl zircon a dat raspunsul corect intrun alt topic
http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=1805. No Comment!!

[Tavi F.]

In conditiile unei pupile de intrare date, si a aceluiasi unghi la virf al conului focal (cu/fara prisme), se poate vorbi de o modificare a distantei focale a obiectivului

Aseara am facut totusi un programel, urmat de un desen (la scara pt n2=1.5) in care spre deosebire de cel din topicul alaturat recomandat, am trasat un fascicul inclinat fata de axa, pentru a vedea clar ce se intimpla cu imaginea.



Deductiile nu le mai scriu, rationamentul pleaca de la legea fundamentala a refractiei.
Am considerat o situatie limita (pt. simplificare) in care lentila e "lipita" de mediul n2. La o focala de 600mm si y=20mm, a rezultat y'=19.979 mm (probabil datorita aproximarilor programului), in cazul in care fasciculul parcurge 300mm prin mediul n2.
Distanta OFech e de 700.6mm, ar fi gresit sa pretindem ca y'=23.352mm.

Si calculul ma face sa afirm ca: ipotezei "mutarii punctului focal" (datorita trecerii fasciculului printr-un mediu cu n supraunitar), ii este eronat asociata amplificarea.
Daca am gresit eu, sa ma corecteze cineva cu argumente.

[Tavi F.]

PS.: La o privire mai atenta, afirmatia mea instinctiva:

[Stanescu Octavian]

Focarul unei oglinzi sau obiectiv din lentile nu se modifica in niciun caz la trecerea fascicului conic prin prisme.

[Andi]

Sistemele inversoare alcătuite din prisme ( nu şi din oglinzi ) modifică drumul optic ( suma produselor dintre distanţe şi indicii de refracţie ai materialelor optice folosite pentru prisme ). Deci se modifică distanţa focală a obiectivului, în sensul scurtării ei.