[Doru Dragan]

Din cate inteleg eu, Tavi considera realuminizarea secundarei necesara dar nu si suficienta , benefica dar nu chiar foarte-foarte in sensul ca se rezolva o mica parte.

[zoth]

Un lucru nu inteleg din ce spune Octavian.
De ce ia in calcul pierderile prin reflexie pe cele doua oglinzi ale telescopului???
Pai nu toate telescoapele cu acoperiri standard (sau majoritatea celor folosite in mod curent) au doua oglinzi si in consecinta aceleasi pierderi???
Cum ar spune domnul ID, acest lucru e un dat, nici nu mai trebuie luat in calcul.
Problema eu o vad pusa putin altfel: la ce pierderi suplimentare ajunge acest telescop astfel incat imaginea oferita de el este nesatisfacatoare???
In primul rand ar fi pierderile pe meniscul corector care insa nu pot fi mai mari decat cele ale unui alt corector de camp (format din doua lentile) cu care este dotat instrumentul de comparatie.
Si atunci ce mai ramane??? - dupa parerea mea, doar pierderea pe secundara, altceva nu vad... sau poate ca-mi lipseste mie vreo rotita si nu-mi dau seama.

[Doru Dragan]

Tavi s-a referit la pierderile prin reflexie pe cele doua oglinzi ca sa-ti spuna ca sunt procentual mai mari decat pierderea de care vorbesti tu cauzata de proasta acoperire a secundarei.

[zoth]

Vad ca nu ne intelegem deloc, mai bine renunt si voi reveni cu noutati cand va fi cazul.

Nu inteleg insistenta asupra pierderilor prin reflexie pe cele doua oglinzi din moment ce toate telescoapele cu acoperiri standard pleaca de la aceste valori.
Valoarea absoluta a acestor pierderi poate fi oricat, 5% sau 50%, nu conteaza din moment ce linia de start este aceiasi pentru toate.
Eu caut altceva, caut pierderi suplimentare.
Poate nu m-am exprimat suficient de clar pana acum.

[Doru Dragan]

zircoane, n-ai somn Este vorba in aceasta propozitie despre rapoarte si proportii Tavi zice ca toate telescoapele cu acoperiri standard pleaca de la aprox. 22% pierdere (10% pe primara, 10% pe secundara, 2% pe corector). Iar pierderea suplimentara pe care ai calculat-o tu e vreo 1,5% ceea ce raportat la 22% pare sa mai adauge cam putin. Capisci?

[zoth]

[Tavi F.]

Inteleg ca ideea e de a gasi pierderi suplimentare, indiferent de ponderea acestora per total.

Am considerat doua telescoape cu pupila de intrare 110mm, avind obstructii centrale liniare 39%, resp. 37%. Primul instrument mai are si acele brate de sustinere a secundarei, eu le vad destul de groase, aproximindu-le la 4mm, iar lungimea de la 33.5mm majorata la 36 (pt. ca sint curbate).

In urma unui mic calcul, rezulta:
Abr=0.0606*Aog1;
dAobs=0.0152*Aog1.
unde: Abr- aria bratelor secundarei;
dAobs- aria obstructiei centrale suplimentare, in cazul primului tel., cel "problematic";
Aog1- aria oglinzii principale.

Se vede destul de usor ca s-au mai adaugat 7.5% de pierdere, la cele 1.5% existente. Daca imaginea vazuta la oc, e mult mai "palida", la observatii in care reflexiile parazite nu intra in calcul, evaluarea secundarei poate a fost eronata, ori suprafete optice aspre, fie alte premise initiale gresite.

[red giant]

[zoth]

Mersi de idei

[zoth]

Am noutati
Incredibil dar adevarat, azi am primit un raspuns din partea departamentului european al firmei constructoare in legatura cu problema semnalata de mine.
Domnul Norbert Sommer ma anunta ca a transmis aceasta problema spre firma japoneza si are asigurari din partea domnului Takashi Sugimoto ca va da un raspuns concret dupa ce inginerii firmei vor studia din nou gradul de reflectivitate al oglinzii si consecintele ce decurg... bla bla.

Eu ma intreb in ce secol traiesc acesti oameni, din moment ce sunt mai lenti in reactii decat un ardelean neaos???

[zoth]

Dupa mult, foarte mult timp, problema telescopului a fost rezolvata.
Iata si filmul evenimentelor de la ultima interventie si pana in ziua de azi:
Cineva care s-a oferit sa ma ajute, m-a ajutat si am realuminizat oglinda secundara.
Dupa aceasta operatiune rezultatul pe imagine nu mi s-a parut spectaculos insa mi-a permis sa cresc mai mult grosismentul pentru testul stelar.
Am urcat pana la 240x unde am constatat ca ceva nu este in regula.
Analizand problema pe toate fetele am ajuns la concluzia existentei unui decentraj usor al secundarei fata de axa telescopului.
Deoarece secundara nu poate fi repozitionata fata de tub, am miscat tot ansamblul in raport cu baza telescopului pana s-a rezolvat problema.
Dupa recolimare am refacut testul stelar si am vazut ca de data asta iese perfect.
Imaginea s-a imbunatatit mult iar stele ce erau pana acum diluate, apareau pe imagine.
Problema reflexiilor interne a fost rezolvata prin capitonarea tubului de perforatie cu catifea neagra.
Testele pe luna facute cu cateva zile in urma confirma contururi bune, taioase, pana la un grosisment de 200x.
La 230x imaginea incepe sa devina usor soft, contururile se inmoaie, dar cred ca e suficient pentru acest instrument.
Multumesc tuturor celor ce s-au implicat in aceasta discutie si au venit cu idei
Topicul se poate inchide.