[zoth]

In topicul despre rezolutie se pare ca am nedreptatit telescoapele mari.
Imi pare rau, dar n-am avut ce face... asta e realitatea.
Am sa incerc in cele ce urmeaza sa le repun tot eu in drepturi.
Care e castigul telescoapelor mari?
Raspunsul e simplu, castigul de lumina sau altfel spus castigul in magnitudine stelara.
Despre magnitudinea aparenta nu mai vorbesc, stie toata lumea, deasemeni se stie ca ea este influientata in mod negativ de poluarea luminoasa si de umiditatea atmosferica.
Vom vorbi in cele ce urmeaza doar despre castigul in magnitudine aparenta al unui telescop in raport cu magnitudinea aparenta perceputa de ochi, asadar factorii mai sus amintiti nu vor mai fi un impediment.
Pentru calculul castigului de magnitudine putem folosi relatii mai sofisticate sau mai simple, principalul e sa ajungem la valorile corecte.
Pentru comoditate vom recurge la varianta mai simpla:
Gm = 5lg(Dob/Dp)
unde:
- Gm este castigul in magnitudine aparenta a unui instrument
- Dob este diametrul obiectivului in mm
- Dp este diametrul pupilei ochiului adaptat la intuneric tot in mm
(in toate calculele de mai jos voi folosi valoarea de 6 mm pt pupila ochiului)
Am calculat cateva valori:
Dob=50 mm --> Gm=4.6
Dob=70 mm --> Gm=5.3
Dob=80 mm --> Gm=5.6
Dob=100mm --> Gm=6.1
Dob=200mm --> Gm=7.6
Dob=330mm --> Gm=8.7
Dob=380mm --> Gm=9.0

Ce inseamna aceste valori?
Inseamna ca pe un cer bun cu magnitudinea de 6, cu un binoclu de 50mm apertura vom putea ajunge la o magnitudine aparenta de 6+4.6=10.6
La fel, cu un binoclu de 70mm pe acelasi cer vom putea ajunge la o magnitudine de 6+5.3=11.3, iar cu un telescop de 330mm ajungem la o magnitudine de 6+8.7=14.7.
Aceste valori nu sunt totusi sugestive pentru toata lumea si din cauza asta vom mai face o conversie: vom converti Gm in castigul de stralucire perceput de ochi.
Gb= 2.512^Gm si ajungem la urmatoarele valori:
Dob=50mm -> Gb=69x
Dob=70mm -> Gb=131x
Dob=80mm -> Gb=173x
Dob=100mm ->Gb=275x
Dob=200mm ->Gb=1096x
Dob=330mm ->Gb=3021x
Dob=380mm ->Gb=3982x
Asta inseamna ca printr-un binoclu cu apertura de 50 mm de exemplu, vom accede la obiecte a caror stralucire este de 69x mai slaba decat cea mai slaba stralucire perceputa de ochiul liber.
La fel in cazul unui binoclu de 70 mm vom ajunge la obiecte a caror stralucire este de 131x mai mica decat poate sa perceapa ochiul liber si in sfarsit cu un telescop de 330mm (de la care a pornit marul discordiei) vom ajunge sa percepem obiecte a caror stralucire este de 3012x mai mica decat cea perceputa de ochi.
Vi se mai pare putin?
Cantitatea suplimentara de informatie furnizata de telescoapele mari este intradevar covarsitoare...
Asta este ceea ce domniile voastre vad intr-un telescop mare, si nu e putin deloc!
Cine ma mai contrazice?...

[horatius]

Corect!

[luluvasiliu]

BRAVOS explicatie.
Jos palaria

[Stanescu Octavian]

Rezolutia, puterea de separare a unui telescop este direct proportionala cu diametrul oglinzii (pe cer bun).
Lumina captata adusa adusa la ochi este direct proportionala cu aria oglinzii.
S-a intrebat cineva de ce rezolutia creste odata cu diametrul oglinzii (explicatie ondulatorie, corpusculara) Intrebarea cred ca este in domeniul Abel,Radu.
Un link pentru comparatii si calcule interesante:http://www.stellafane.com/atm/atm_select_scope/atm_scope_calc.htm

[zoth]

[zoth]

La sfarsit as vrea sa mai subliniez odata ceea ce am scris in primul post al acestui topic si in final sa trag niste concluzii (evident personale )
In marea majoritate a cazurilor, cel mai mare si important castig la care avem acces prin folosirea telescoapelor este castigul in magnitudine stelara, iar la acest capitol telescoapele mari sunt clar privilegiate.
Acest castig se face simtit si in cazul obiectelor care dau o perceptie punctiforma dar in special in cazul obiectelor cu intindere mai mare (nebuloase, galaxii, etc) care de cele mai multe ori isi ascund informatiile intr-o magnitudine stelara mare.
Foarte bine a subliniat acest aspect Radu pe un alt topic.
In speranta ca nu se va supara, am sa redau acest citat:

[pcris]

Foarte utile informatii!
In cazul folosirii aparatelor foto cu senzor ccd, pana la ce magnitudine stelara se pot obtine fotografiile in functie de expunere si apertura?

[Teo]

Multumim pentru aceste informatii.
Sunt foarte utile.

Vin si eu cu o intrebare pentru domnul Zoth :

Care ar fi diametrul ideal al unui obiectiv de telescop pentru observatii vizuale strict planetare ?

La ce diametru obtinem maximul de rezolutie la planete ? ( ma refer pe un cer foarte bun si strict la vizual, nu foto. Presupunem ca atmosfera nu fierbe deloc si avem o imagine apoape statica, excelenta calitativ ).

Daca nu exista un raspuns exact, macar compromisul pe unde s-ar situa ca diametru ?

Un obiectiv de 120 mm - 150 mm ? 200 -300 mm ? Peste ? Cam in ce interval s-ar incadra ?

Este o intrebare pe care mi-am pus-o adesea ( evident presupunand ca am niste oculare bune, obiectivul de calitate foarte buna si un cer excelent de la munte fara turbulente ).

Intrebarea mea face abstractie de obstructia centrala data de oglinzile secundare si implicit de scaderea contrastului imaginilor.

Multumesc.

[Stanescu Octavian]

Teo cred ca sti raspunsul ... cu 300mm si peste vei vedea cel mai bine la planete mai ales cand ai seeing bun.(dar pentru detalii e bine sa bagi si grosisment peste 250x ) cand sunt turbulente nu are rost sa te uiti la planete nici cu 100mm. delecteaza-te cu deep sky pana atunci

[Doru Dragan]

Trecand la limita cele spuse de zoth, diametrul ideal pentru observatii vizuale planetare este ... 0 (zero) La diametru 0 se obtine cel mai bun randament al rezolutiei. Nu te lasa pacalit de faptul ca un telescop cu diametrul de 30 cm iti va arata niste detalii naucitoare. Este doar o iluzie optica Din cauza ca instrumentele cu diametru 0 sunt destul de dificil de facut rost iti recomand o luneta sau binoclu cu diametrul lentilei de 10 ... mm (bine-nteles). Telescoapele cu diametrul oglinzii de 10 mm nu sunt recomandate pentru ca secundara va acoperi complet campul
Sper ca v-a mai ramas ceva simt al umorului dupa campania asta cu referendumul

[valy]

Ca o gluma (sau nu ), mi-a placut un comentariu de pe CN, nu-l mai gasesc, originalul era mai savuros, dar zicea cam asa: ..si eu care credeam ca printr-un acromat de 60mm vezi toate obiectele din univers..

[sternchen]

Cred ca si marirea folosita e importanta,nu doar marimea telescopului .
As zice caci sub 110 la DSO si 250 planetare,eventual 300 pt luna,detaliile nu sunt prea relevante pt a vedea ceva astronomie adevarata.Pana la aceste valori detaliile exista,iar imaginile sunt frumoase sau f frumoase.Dar pt astronomie adevarata telescopul folosit ar trebui sa poata putin mai mult..

[Teo]

Va multumesc pentru raspunsuri.

In ceea ce priveste grosismentul sigur ca este important , dar atat timp cat ai un telescop cu optica buna si diametru corespunzator te poti "juca " cu o gama mare de mariri in functie de conditiile atmosferice pana obtii maximul de rezolutie la planete ( ma refer vizual, la ocular ).

De aici am tras concluzia ca un telescop cu un obiectiv de aproximativ 300 mm diametru, cu optica buna da rezultate frumoase la planete utilizand un grosisment de minim 250 X. Evident ca nu putem mari excesiv ( probabil nu mai mult de 450-600 X si asta in conditii de atmosfera foarte buna ) deoarece, oricat ar fi aerul de calm exista limite date de turbulente .

Daca mai sunt si alte pareri le astept.

Cu scuzele de rigoare deoarece nu doresc sa abat discutia doar spre domeniul observarii planetelor ( de care eu sunt cel mai atasat ) .

[ursamajor]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[zoth]

In legatura cu subiectul abordat in discutia de fata am spus in posturile anterioare cam tot ceea ce mi s-a parut a fi relevant.
Daca cei care au intervenit in discutie nu au avut rabdare sa citeasca sau sa inteleaga ce am spus, asta nu mai depinde de mine, lucrurile se pot interpreta in maniera personala intr-o paleta foarte larga de intelesuri.
Pentru Teo in mod special, pe care il stiu un mare pasionat de observatii planetare, am sa incerc o mica detaliere:
In special la observatiile care te intereseaza (planetare) nu putem merge pe presupuneri, oricat de buna ar fi atmosfera ea impune o limitare a rezolutiei. Acesta este aspectul principal care raspunde la intrebarea: la ce diametru obtinem maximul de rezolutie la planete?
Concret, daca atmosfera intr-o anumita locatie spune 0,8 secunde de arc nu va exista niciun telescop care sa vada o rezolutie mai mare in conditiile date.
Limitarea atmosferica, oricat ar fi ea de controversata, a dus la necesitatea construirii telescoapelor spatiale si la aparitia opticii adaptive, alte comentarii cred ca sunt inutile.
Si inca un aspect care mi se pare important: se face confuzie intre luminozitatea unei tinte si nivelul de detaliu prezentat de aceasta. Pentru a contracara acest aspect este nevoie de multa practica la ocular, de antrenarea ochiului, nu degeaba spunea Mircea ca telescopul nu este televizor, exista o diferenta enorma intre a privi si a observa.
Fiecare este liber sa-si urmeze calea.