[zoth]

Este vorba despre un proiect mai vechi de-al meu, terminat cu aproximativ doi ani in urma, nu stiu sa va spun mai exact pentru ca am omis la vremea respectiva sa-l notez in agenda de lucru.
Am evitat o vreme sa pun pe forum acest proiect din cauza disputelor legate de siguranta lui in exploatare.
Ma risc totusi avand in vedere ca interesul pentru observatii solare pare sa fi crescut in ultimul timp si cred ca un stimul in plus nu are ce strica.
Trebuie sa spun de la inceput ca ideea construirii acestui helioscop s-a nascut in urma parcurgerii unor materiale si schite semnate de Jean Dragesco.
Ca model constructiv mai apropiat de disponibilitatile astronomului amator am ales sa ma inspir dupa constructia prismei solare comercializata de firma Baader.
Iata mai jos imaginea de la care am plecat:
Din pacate, materialele semnate de Dragesco le-am ratacit intre timp.

[UFO]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[horatius]

Sunt tot felul de preconceptii false raspandite pe net cu privire la aceste prisme herschel, si care sunt reproduse si aici, nu pentru prima data. Prisma herschel nu are contraindicatii, nu se adreseaza 'avansatilor', ci se este pentru cei care vor doar cele mai bune imagini posibile in lumina alba. Folosita corect, conform instructiunilor, produce cele mai bune imagini. Am facut si eu teste cu ED80 si ED120 si prisma herschel produce constant detalii mai bune, mai multe, mai bine vizibile decat folia Baader si decat filtrele solare de sticla de geam. Doar cu o prisma Herschel am putut vedea detalii clare in petele solare pana acum. Trebuie vazut cu ochiul pentru a realiza ce poate arata o asemenea prisma.

Pe de alta parte, nu pot decat sa transmit felicitari celor isi construiesc dispozitivul, in siguranta! Astept(am) cu interes imagini detaliate.

[zoth]

Dispozitivul de mai sus apartine firmei Baader dupa cum indica si titlul pozei si este destinat observatiilor solare pentru toti cei interesati de acest subiect, nu doar avansatilor.
Da, este un accesoriu scump iar ideea construirii lui este tocmai aceea de a-l obtine la un pret mai accesibil fara a face insa niciun rabat de la calitate.
Componenta centrala a helioscopului este o lama wedge (numita si prisma Herschel) care este in esenta o prisma cu fete active neparalele.
Pusa in lumina sub un unghi de 45 grade aceasta prisma reflecta cam 4% din spotul incident iar restul de 96% este refractat si apoi evacuat din sistem.
In linii mari functionarea acestei prisme se poate vedea in imaginea de mai jos:
De retinut ca helioscopul sau prisma Herschel este un accesoriu care se foloseste montat doar pe lunete (refractoare).

[mflorian]

[MariusP]

4% din lumina initiala e inca mult prea mult. Un filtru ND5 reduce lumina pana la 0.001%, daca am calculat corect. Cu ce atenuezi in continuare pana la ocular?

[zoth]

Da, in principiu se poate folosi orice luneta, insa e bine ca cele care au in constructie componente de plastic sa nu fie tinute mult timp in lumina soarelui deoarece se pot deforma. Nu toate plasticurile folosite in constructia lunetelor sunt termoreactive.

Marius, asa este, 4% din lumina incidenta este inca mult (prea mult). Daca ai putina rabdare o sa ajungem si acolo dar pana atunci mai avem cateva aspecte de clarificat.

[cmatei]

[zoth]

Matei, o evaluare cantitativa este greu de facut deoarece fiecare sticla optica are un raspuns propriu.
Este bine de stiut insa ca radiatiile UV sunt mult atenuate la trecerea printr-un obiectiv refractiv, majoritatea materialelor optice au o cadere brusca a transmitantei pentru lungimi de unda mai mici de 400 nm. Exista chiar unele sorturi de flint din cele cu densitate mare care atenueaza lumina incepand de la radiatia albastra in sus, imprimand imaginii o tenta usor galbuie.
In principiu atenuarea in UV depinde de compozitia sticlei (prezenta elementelor grele) precum si de grosimea ei, o sticla cu grosimea mai mare muta automat graficul transmitantei spre lungimi de unda mai mari.
Pentru edificare pun mai jos graficul transmitantei pentru sticla BK7 cu grosime specificata.
Din acest punct de vedere ar fi avantajate lunetele mai mari care au si lentile proportional mai groase decat cele mici.
Ceea ce ar mai ramane pe domeniul UV care sa treaca de obiectiv ar urma sa fie atenuat suplimentar de grupul filtrant din componenta helioscopului iar in final de lentilele ocularului.
Practic nu se poate demonstra ca la nivelul ochiului mai ajunge un nivel detectabil de radiatie UV.

Cu radiatia din domeniul IR apropiat fenomenele sunt asemanatoare cu cele din domeniul vizibil.
IR apropiat trece prin obiectiv ca prin branza dar este refractat tot in proportie de 96% de lama wedge si in final evacuat din sistem.
Rezidualul ramas este atenuat de grupul filtrant al helioscopului si ajunge la un nivel nesemnificativ la ochi.

Domeniul IR indepartat (termal) deja nu mai intra in sistem fiind reflectat aproape in totalitate de catre obiectivul refractiv.
In concluzie nu stiu de unde s-au nascut aceste temeri ...

[zoth]

O imagine de completare la ceea ce spuneam mai sus:

[cmatei]

Multumesc pentru explicatii.

[zoth]

Ai intrebat si despre comportamentul telescoapelor cu oglinzi.
Cele deschise in fata de genul newtonienelor, cassurilor clasice sau DK nu au mijloace de atenuare a radiatiilor UV, IR indepartat si in consecinta acestea vor fi concentrate pe grupul filtrant al helioscopului.
Nu stiu daca acesta din urma are resurse suficiente pentru atenuarea acestor radiatii si in concluzie riscul este mare, eu unul nu as incerca asa ceva.
Telescoapele de tip MN, SC, Mak, ar trebui sa se comporte oarecum similar cu refractoarele din cauza meniscului sau a placii corectoare care pot filtra suplimentar radiatiile nedorite, numai ca la telescoapele cu oglinzi, fie ele deschise in fata sau nu, apare o problema suplimentara, toata radiatia captata de primara este concentrata pe oglinda secundara si duce la incalzirea acesteia.
Mai departe rationamentul este simplu, o oglinda incalzita se deformeaza necontrolat si duce la deteriorarea frontului de unda. La telescoapele de tip cass, DK, Mak ori SC fenomenul deteriorarii frontului de unda este mult accentuat deoarece oglinzile secundare ale acestor instrumente au amplificare proprie comportandu-se ca adevarate barlowuri.
Dupa parerea mea, aspectele aratate mai sus nu fac compatibila combinatia dintre un telescop cu oglinzi si un helioscop Herschel.

[Stanescu Octavian]

Nu cred ca sunt probleme de siguranta (radiatii nocive) cu lumina reflectata de sticla cei aprox 4% indiferent ca primeste de la refractor sau reflector . problema e ca la sisteme Cass- schmidt-mak daca privesti pe marginea soarelui va fi iluminata caloric din plin palaria apartoare din jurul secundarei.
Daca se face un calcul energetic oglinda de 250 mm nu capteaza mai mult de 30-40W de energie .
secundara cu 90% reflexie absoarbe 10% deci 3-4W. ramane de vazut influenta acestor 3-4W pe sticla secundarei dar cei 30w pe palaria inegrita
a gasit cineva o diagrama spectro cu refexia de pe sticla functie de unghi??

[zoth]

E posibil sa nu fie probleme cu cei 4% din lumina reflectata, pentru siguranta insa ar trebui gasita diagrama de care spui, altfel e prea riscant.
Pe partea cealalta 3-4W pe secundara mi se pare foarte mult, e deformare sigura si mai rau ca acei wati nu se disipa usor si nici repede.

[zoth]

Sa revin insa la constructia helioscopului: la vremea cand eram hotarat sa-l construiesc aveam un acces foarte limitat la servicii de prelucrari mecanice asa incat am hotarat sa ma descurc pe cat posibil cu ce am la indemana si numai in caz de forta majora sa apelez la prelucrari.
Zis si facut, am decis sa folosesc pentru helioscop corpul unei oglinzi diagonale pe 2".
Pentru ca aveam doua diagonale, am sacrificat una si am scos de pe ea capacul din spate, oglinda, barelul si portocularul. Pe cele doua din urma componente le-am pus de o parte pentru a analiza mai tarziu daca mai au nevoie de ceva prelucrari sau le pot folosi asa cum sunt.
In imaginea de mai jos vedeti corpul diagonalei ce va adaposti aceasta constructie.
Sub imagine, un desen sumar in care se poate vedea asezarea viitoare a lamei wedge (figurata in desen cu rosu).