[Mircea Pteancu]

Miercuri,23 Iunie,de la 22:04 TLR am efectuat observatii,incepand cu luneta de 60x700mm,de inspiratie australiana,obiectiv ''Bushmaster-Jupiter'' de la Brian Nordstrom,montat in tub de carton,portocular de 0.96 inch,diagonala hibrida.Tubul de carton avand peretii grosi,am observat de fapt cu o luneta de 50x700mm ,deci F/14.Am atasat aceasta luneta ,folosind banda izolanta PVC,direct de tubul mini-telescopului meu Newton de 72x810mm,pe o montura azimutala pe trepied de constructie proprie.Din cauza parasolarului de diametru mai mare ca tubul lunetei,cele doua instrumente au lucrat contra-paralel,fiind montate invers unul fata de celalalt.
Venus la 78x obtinut cu ocular Vixen ortoscopic de 9mm ,a fost in faza de 60-62%,faza bine vizibila.Faza a fost confirmata in reflectorul de 72mm la G=162x,ocular ortoscopic Vixen 5mm.
Dupa ora 23 am incercat sa rezolv Epsilon 1-2 Lyrae.Nici la 78x si nici la 140x (Vixen orto 5mm),luneta nu le-a rezolvat clar.Doar uneori stelele din dubla mai luminoasa si mai deschisa pareau sa ''sara'' in puncte de lumina individuale,pentru fractiuni de secunda doar.Cealalta dubla,mai stransa si mai slab luminoasa,a ramas tot timpul doar un mic segment de lumina nerezolvat.Oare nu mai stiu eu cum arata steaua aceasta multipla?
Intorc telescopul si tintesc obiectul cu reflectorul de 72mm.Avand doar un cautator fara optica, tip ''dioptru'' deci 1x,am folosit ocularul Zeiss Huygens acromatic 42mm pentru cautare,la G=19x.Multipla se descompune in cele patru componente,fara dificultate,atat la 90x (orto 9mm) cat si la 162x (orto 5mm).Bravo lui Csillag Attila care a slefuit oglinjoara in conditii tehnice considerabil mai rudimentare decat orice fabrica de optica ''profesionista''.
Revin in modul ''refractor'' si prin Zeiss HA 42mm G=17x,la Saturn abia se vede inelul si nici un satelit.La 140x,obtinut cu ocularul orto 5mm, limbul discului si inelul se vad frumos desenate in tot campul,pana la iesirea planetei din camp.
La Luna,in jurul orei 23:30 am observat cu ochiul liber un halou lunar asimetric,de 1.5x2 grade cu axa mare pe verticala.Prin luneta imaginea Lunii a fost frumoasa la toate maririle.

Vineri noaptea,de la 2:15 pana la 3:00 a.m. am observat (cu ochiul liber si) cu binoclul Baigish 10x50mm.Am vazut trei dintre satelitii lui Jupiter ,aflati la Vest de discul planetar,cei doi mai luminosi fiind cei mai vestici si apropiati intre ei si unul mai slab stralucitor, intre acestia doi si limb.Cu toate eforturile nu am zarit al patrulea satelit.
Marea Nebuloasa din Andromeda s-a vazut destul de mica din cauza luminii selenare puternice .
Atat cu ochiul liber cat si cu binoclul am observat fenomenul incitant de scintilatie puternica,foarte puternica a lui Arcturus.Alfa Boarului era la o inaltime de 22-25 grade, deasupra orizontului spre Vest, si scintila foarte intens si rapid.Consider ca isi schimba culoarea de moment in medie de 5-6 ori pe secunda,aruncand raze prelungi,in aparenta de cateva minute de arc lungime si de culori extraordinare,de la rosu rubiniu la albastru marin,violet sau chiar si verde!Pentru un sfert de ora,a trecut prin acea parte a cerului o patura subtire de nori,fenomenul de scintilatie amintit fiind foarte putin influentat;am dedus ca agitatia atmosferica ,care genera scintilatia ,trebuie sa se fi produs in atmosfera inalta si la mare distanta de Arad,undeva deasupra Ungariei.Vega,aflata deasupra mea,la doar la cateva grade distanta zenitala avea o lumina calma,lipsita de scintilatie.
Luna era la mica altitudine si oferea o imagina suprarealista.Prin dreptul Lunii treceau nori subtiri si foarte fragmentati dand discului selenar cand un aspect martian, cand jovian,cand de planeta necunoscuta,in combinatie cu relieful selenar, partial vizibil.Cam la un grad deasupra Lunii campul de nori se termina,urmand un golf urias de cer senin in care straluceau stelele iar ici si colo se vedea pata vreunui norisor,cam asa cum trebuie sa se vada insulele unui arhipelag dintr-un balon stratosferic.
Cu aceste imagini superbe in suflet si cu inima preaplina de psalmii slujbei de noapte,m-am dus sa dorm asezat in nadejde.
Mircea

[neox]

Frumos!
Aveti talent de scriitor.

[julliano]

Impresionanta descrierea!

Cat despre Epsilon 1-2 Lyrae, am observat ca o pot rezolva usor in cele 4 elemente ale ei pe la un 200x cu refractorul 120 f8.3, lasand spatiu negru intre partile dificile, insa nu pot spune acelasi lucru si despre dobsonurile comerciale; nici unul nu a reusit sa le sparga cum trebuie nici macar la grosismente mai mari. Curios.

[Mircea Pteancu]

neox
multumes pentru apreciere
julliano
in domeniul rezolutiei detaliilor fine refractorul este ''top predator'' .Cat despre dobsonienele comerciale,am mai spus-o si o repet:pentru lipsa de performanta ''divina'' sunt proprietarii lor.Au vrut telescop ieftin,l-au primit.Oare toti si-au colimat telescopul cu meticulozitatea lui Marcel Jinca?
Au studiat si aplicat ''cele 10 porunci pentru optimizarea reflectorului'' date de Dick Suiter?
Revenind la reflectoarele ieftine si nu prea performante,cred ca cea mai mare gresala care se face este urmatoarea:avem aici pe forum opticieni capabili sa corecteze oglinzile la o calitate de vis dar amatorii romani nu apeleaza la ei.Restul telescopului,mecanica si accesoriile,cu plusuri si minusuri,se pot utiliza.
Ca sa inchei off-topicul:nu-mi vine sa cred ca micul meu reflector de 72mm reuseste ceea ce instrumente comerciale mai mari nu pot.Dar mi s-a mai intamplat.Am imprumutat ocularele mele Ramsden de constructie proprie la niste star-party-uri (vorba ceea,se strica -imi fac altele) si acolo au facut de rusine niste Plossl-uri de firma .Mircea

[marcel jinca]

Aseara, in jurul orei 23:20 telescopul GSO 200/1200 era aclimatizat, proaspat colimat si gata pentru observatii.
Situat intr-o zona nu prea buna din punct de vedere al poluarii luminoase, am vrut sa fac un test al calitatii imaginilor, focalizand pe stele, cu diferite oculare PL25 mm, PL17 mm si PL10 mm si lentila Barlow 2x, obtinand grosismentele: 48-96; 71-142 si 120-240.
Pana ce Luna a rasarit si s-a ridicat si peste stratul de nori de la orizontul estic, am zabovit ceva timp in compania catorva stele duble in ciuda fatului ca turbulenta era de un nivel 7 (Pickering).
Prima tinta, epsilon Bootes (Izar). Abia separata la x140 si-a dezvaluit si companionul la x240. Contrast frumos portocaliu-alb.
A urmat pi Bootes, usor rezolvata la x71. Contrast (alb-albastru)-alb. Utlima dubla observata a fost zeta Corona Borealis (alb-alb).
Tot in aceasta zona a boltii ceresti mi-am indreptat atentia asupra roiurilor globulare M3 Canes Venatici si M53 Corona Borealis usor rezolvate si bogate in stele, dar si asupra galaxei M64 (Blackeye Galaxy) Corona Borealis, ceva superb.
Trecut bine de miezul noptii, am indreptat telescopul spre Lady Luna. La doar 15° deasupra orizontului marginile discului "fierbeau" de-a binelea, iar un val subtire de nori persista pe aproape 50° de cer, pe directia E-SE. Am inceput observatia asupra Lunii, intai vizual (am incercat si cateva cadre ceva mai tarziu, dar nici stratul de nori si nici amaratul de digital - Samsung S730, nu au lasat sa obtin o fotografie cat de cat buna). Nu sunt un impatimit al fotografiei astronomice, dar un shoot pentru recunoasterea reliefului, e ok.
Pe platoul craterului Janssen se puteau observa cele trei mici cratere Janssen H (11 km), Janssen K (16 km) si Janssen L (12 km).
Pe intinderea Marii Fecunditatii, foarte aproape de terminator, o unda subtire a Dorsei Geike, abia se percepea.
Intreg platoul Marii Crizelor era cufundat in noaptea lunara, ramanand in lumina doar un arc al muntilor ce-o inconjoara.
Spre nord, craterul De La Rue statea in balansul noapte-zi, fiind strabatul la jumatatea sa, de terminatorul lunar.

Am incheiat seria scurta de observatii pe la ora 1:30, multumit fiind de ce am putut observa, dar nu in ultimul rand de calitatea si claritatea obiectelor privite, multumindu-mi eu, mie, pentru colimarea foarte buna care da satisfactie privirii.

Cer senin tuturor!

[Erwin]

Data stelară: 4 iulie 2010
Quadrant: Lipova-Arad
Ora locală: 00.00-01.40

Am început sesiunea de observaţii cu ochiul liber încercând să imi dau seama dacă e suficient de curat cerul, am consultat apoi pe SAT24.com imaginea infraroşu din satelit, nebulozitatea prezentă nu era prea încurajatoare, totuşi adia vântul dinspre N aşa că m-am hotărât să scot la aer refractorul Fraunhofer 80x900 din dotare, cu ocularul de 24mm Baader Hyperion. Am privit întâi câmpuri stelare din zona Lyra-Deneb şi apoi m-am concentrat atenţia spre a găsi M27 Dumbbell Nebula. Turbulenţa atmosferică a fost destul de pronunţată şi seeing-ul slăbuţ aşa că nu am putut distinge forma caracteristică a nebuloasei ci mai degrabă o pată difuză. Am studiat-o şi cu ocularul Meade de 40mm în care s-a văzut aproape la fel. Am probat un ocular Super de 10mm primit recent. Câmpul acestui ocular este mult mai îngust şi calitatea imaginii mult mai slabă decât a celorlalte oculare prin care m-am mai uitat până acum. Sper să-l pot folosi la luneta mică cu obiectiv de copiator, însă n-am luat-o cu mine ca să-l pot proba...

Am trecut mai departe la observarea faimosului M13 la care nucleul era luminos, fără a putea separa vreo stea. L-am privit prin ocularul de 24mm. Apoi am încercat să găsesc M51 Whirpool Galaxy, dar cerul în direcţia Câinilor de Vânătoare nu era prea curat şi nu s-a putut observa. Am poposit puţin pe la Arcturus şi m-am jucat cu focalizarea, la extra-focal am putut distinge inelele de difracţie concentrice, ceea ce mi-a înlăturat teama că s-ar putea să fie decolimat din cauză că a apărut un mic joc între celulă şi tub datorită sutelor de kilometri de plimbare adunaţi. Am trecut la Lyra, prea târziu că deja era la zenit, o poziţie destul de dificil de aliniat dar totuşi am găsit M57 care la 37,5x se vede ca o micuţă stea nefocalizată, până am învăţat cum arată o treceam mereu cu vederea. N-am putut localiza Epsilon Lyrae din cauza poziţiei verticale a tubului şi-am renunţat în favoarea exporării unor câmpuri stelare dintr-o zonă mai joasă.

Când să adun instrumentele am zărit-o pe Moon Lady sub coroana nucului bătrân al vecinului, aflată la ultimul pătrar. Am observat-o prin toate cele 3 oculare menţionate şi apoi cu ocularul Hyperion de 8mm. Turbulenţa atmosferică pronunţată la altitudinea joasă făcea să danseze craterele ca bulele într-o oală cu mămăligă la foc mic. Chiar şi culoarea galben-roşiatică aducea cu o "mandră" cum se mai zice prin Banat. Am studiat o serie de forme de relief: un crater mai nou, cred, cu material ejectat în formă de picătură, cratere mici în cratere mari şi bazine, o zonă întunecată în apropierea terminatorului, una în apropierea marginii discului, încă n-am consultat atlasul lunar... Am încheiat sesiunea din cauză că Luna a urcat printre frunzele de nuc. După ce-am adunat instrumentele şi am mai aruncat o privire de bun rămas lui Moon Lady a răsărit şi Jupiter, roşiatic şi turbulent de parcă era Marte pus pe răzbel...

[Mircea Pteancu]

Avem un apel de la domnul Virgil Scurtu, ar avea nevoie de observatii/desene ale lui Venus pentru studierea efectului Scroeter.Eu am pana acum,si am sa-i trimit,trei observatii din aceasta fereastra de vizibilitate.Colegii care fac asemenea observatii vizuale si care vor sa-si trimita observatiile,sunt rugati sa ma contacteze pentru adresa unde sa le trimitem.

Marcel
daca am inteles bine,Izar este rezolvata abia la 140x?
Ai de ce sa te feliciti,colimarea telescoapelor este foarte importanta.Materialul tau excelent ref. colimare merita pus la wiki cum a propus nobody.
Laurentiu,zoth
propun sa se puna la vedere ,si ca ''sticky'', materialul lui Marcel despre colimare.Fie aici,fie la ''Lunete si telescoape'',fie la ''Optica''.Se poate?
Erwin
a fost interesanta sesiunea de observatii,chiar daca vremea n-a fost excelenta,nu-i asa?Sunt foarte curios ce vei vedea daca vei observa cu puteri mai mari la M13 ,M57 si Epsilon 1-2 Lyrae,ca toate suporta mariri de 150x sau chiar mai mult.Astept cu interes continuarea.
Mircea

[Mircea Pteancu]

Vineri 2 Iulie,de la 22:00 ,am efectuat observatii cu luneta Csillag de 60x900mm si o luneta ''Omegon'' ,recent achizitionata aici pe forum,cu obiectiv ''Bushmaster Jupiter''60x700mm.
Am inceput la Venus,100x,ocular ortoscopic Vixen,bine observabila o faza de 55-58%.Am incercat si ocularul SR4mm ,primit odata cu obiectivul ''Bushmaster'' de la Brian Nordstrom.Prin SR4mm aberatia cromatica este intensa dar in spatele ''curcubeului'' se vede binisor faza cyntiana.
Am observat Saturn prin Omegon 60x700mm,G=18x,ocular Kellner nazist si G=78x,ortoscopic Vixen 9mm.Limbul si inelul bine definite,in momentele de calm se zarea si umbra inelului.Ceea ce m-a intrigat a fost ca la G=18x,printr-un Kellner fara acoperiri AR,cam la trei diametre de inel se vedea bine un satelit saturnian.Iar cu un ocular ortoscopic japonez ,evident cu AR,la 78x,satelitul era greu de detectat !Ce-i drept in drumul optic mai exista si o oglinda zenitala.
Am incercat apoi sa rezolv in ambele lunete Epsilon/Izar si Pi Bootis .Am folosit 78x si 140x pe luneta ''Omegon/Bushmaster'' 60x700mm si 100x si 180x pe luneta Csillag 60x900mm (Vixen orto 9mm si 5mm).Am obtinut un enervant rezultat negativ!Voi mai insista,ambele lunete prezinta oportunitati de optimizare.
Prin luneta 60x700mm,M57-Nebuloasa ''Ring'' din Lyra,s-a vazut bine atat la 78x cat si la 140x.Am distins forma generala circulara,cu privire indirecta se zarea ca periferia este mai luminosa ca centrul.Spre Est de nebuloasa planetara se afla o stea de magnitudinea 10-11mv si care este foarte utila la focalizare cand veti schimba cu un ocular mai puternic.M57 fiind cea mai luminoasa nebuloasa planetara,avand asa cum zice si Erwin dimensiuni unghiulare totusi mici,suporta grosismente mari ''intr-o veselie'' deoarece stralucirea de suprafata este mare.Sunt sigur ca multi amatori vad pe M57 in binocluri ca pe o steluta palida dar nu o recunosc.
La Epsilon 1-2 luneta 60x700mm rezolva (precum cea 60x900mm) doar dubla mai deschisa la 140x,cealalta dubla ''este ceva acolo'' dar nu-i dubla rezolvata si nici stea singulara punctiforma.Intre cele doua duble se vede o steluta palida ,spre Est de multipla si mai apropiata de dubla mai stralucitoare si pe care am rezolvat-o.
Gamma Delfinul a fost rezolvata la 78x.La 140x steaua principala imi apare ca fiind alba cu o foarte usoara nuanta de galben iar companionul este alb cenusiu.
Albireo este un adevarat festival de culori si rezolvat chiar si de ocularul ''nazi'' la 18x.La M11 in Scutum ,foarte usor de gasit la 18x,la 78x si mai ales la 140x,inafara de steaua suprapusa peste roiul deschis,si de steaua dubla aflata la Sud,am vazut cu privire directa trei stele in roi.Iar cu privire indirecta am zarit cel putin sapte stele rezolvate in masa roiului,intreaga suprafata a acestuia aparand a fi granulata,cum se zice pe la noi ''grizoasa''.
In Cygnus am observat la 78x pe M29 cel ''patratic'' iar intre Sadi si Chi Cygni am vazut un ''asterism'' ,o configuratie stelara care se aseamana foarte tare cu o Corona Borealis in miniatura.
Iar despre cum arata Calea Lactee in Cygnus,atunci cand becurile iluminatului stradal sunt stinse,n-am cuvinte.Chiar si in binoclul IOR 8X30 spectacolul sideral este sublim!
Mircea

[mak]

Am iesit si eu aseara pe la 22.30, avand ca principal scop cateva verificari la telescop.
Dupa ce mi-am aliniat cautatorul pe Venus, m-am plimbat putin fara tinta prin Lebada si apoi am trecut la Saturn. Nu s-a vazut prea bine, fiind destul de jos. Am mai observat M51 care s-a vazut relativ bine pentru un 5", reusind sa recunosc fara sa ma uit in atlas care e NGC5194 si care e NGC5195. N-am vazut diferenta intre Panoptic-ul de 24mm si Plossl-ul de 25mm, cu toate ca Panoptic-ul are doua elemente in plus.
Amintindu-mi ca pe aici lumea se bate cu Izar, am zis sa imi incerc si eu norocul. Am incercat intai la 238X, apoi am coborat la 190X. Am incercat si 127X (1D) si Izar B era separat complet, chiar daca foarte apropiat de Izar A. Mai jos nu am incercat, fiind convins de ceea ce am vazut ca o sa incep sa vad deja arahide. Chiar daca nu se ridica la nivelul lui Albireo sau Almach, e totusi foarte frumoasa.
Dupa asta a trebuit sa predau armele din cauza norilor si transparentei din ce in ce mai reduse.

[Mircea Pteancu]

Duminica,4 Iulie de la 22:00 am continuat observatiile asupra lui Venus cu luneta Omegon /Bushmaster 60x700mm, la marire de 78x,ocular ortoscopic Vixen 9mm.Am vazut foarte clar faza,rotunjirea zonei de zi de catre ''coarnele'' zonei de noapte a fost mai putin evidenta decat la celelalte observatii.Am facut o schita care va fi trimisa lui Virgil Scurtu.
Am observat Saturn la 28x/Huygens IOR 25mm;31x/Ramsden constructie proprie 22.5mm;78x/ortoscopic Vixen 9mm.S-a distins bine discul planetar,inelul,umbra inelului si un satelit la Est.Am observat Saturn si la 56x,62x si 156x obtinute prin dublarea grosismentelor de mai sus cu ajutorul unei lentile Barlow japoneze 2x.
Pi Bootis a fost rezolvata ,de data aceasta, cu luneta 60x700mm la marirea de 56x obtinuta cu un Huygens IOR25mm plus lentila Barlow 2x.Steaua principala,mai luminoasa,este de culoare alb-sidefie iar companionul ,mai slab luminos,de culoare alba cu o foarte slaba nuanta albastra se afla la aprox. PA=90 grade.
Roiul stelar sferic M71 din Sagitta a fost gasit intai cu mini-reflectorul de 72x810mm (oglinda principala Csillag si o prisma Zeiss de 15mm ca secundara) la 20x obtinut cu un ocular Kellner Bushmaster de 40mm de a carui calitate m-am convins.Am observat apoi M71 cu micul reflector la 65x obtinut cu un ocularul Ramsden ''Aristotel'' de 22.5mm plus lentila Barlow de constructie proprie 1.8x,roiul slab luminos ocupand cam un sfert din campul vizual ;apoi prin luneta 60x700mm la 140x,ocular ortoscopic Vixen 5mm,am studiat roiul cu aspect slab granulat,fara condensare centrala evidenta si care mi-a aparut ca fiind asimetric,adica alungit pe directia N-S si usor mai luminos in partea sa vestica.Roiul se afla in mijlocul unui triunghi stelar format dintr-o stea la Sud-Vest si doua stele spre Nord-Est.
Observand un obiect precum M71,roi globular situat la 12.000 de ani-lumina incep sa aud in inima cantarea marilor departari.Dar pe care inca le mai pot intelege.In noaptea de exact acum 12.000 de ani ,cand lumina acestui roi stelar s-a raspandit in spatiul Galaxiei ,si pe care eu am vazut-o in acea noapte de Duminica,prin savana din jur pasteau mamutul imperial ,bizonul si vana fiorosul smilodon.Poluare luminoasa nu exista ce-i drept,de pana si Calea Lactee face sa luceasca taisul securii de silex ,dar ,totusi,n-am ce cauta acolo,ma intorc in secolul XXI.E simplu,sting cautatorul ''red-dot'', incui luneta in garaj si dau celor doua pisici ultimul pumn de granule ''Friskies'' ,rasplata ca mi-au fost astronomi-asistenti .Si dorm apoi linistit,fara frica de smilodon.Si totusi...
Mircea

[Doru Dragan]

[Erwin]

Star-Party la SILAGIU-Jud.Timiş. Au participat mai mulţi membrii ai astrocluburilor timişorene Antares şi Altair. Am profitat de noaptea senină de la apusul soarelui până aproape de răsărit. Trec pe scurt în revistă principalele observaţii personale, ceilalţi participanţi poate îşi vor prezenta realizările personale (Tavi Stănescu a publicat deja câteva imagini realizate cu această ocazie):
- am început sesiunea cu refractorul 80/900 şi ocularele Hyperion de 5 şi 8 mm la Venus care a putut fi observat în condiţii bune, turbulenţă redusă, în faza, ceva mai mult de 50%. Am trecut la Saturn până ce astrofotografii încercau să-şi pună monturile ecuatoriale în pol, cerul fiind încă puternic luminat şi nu se vedeau încă stelele necesare din Ursa Mică. Au urmat Marte şi alternativ, Venus, Saturn cu diferite oculare. Am probat un ocular pe 2" care vine cu mak-ul de 127 Skywatcher, câmpul de 50grade, prezintă o imagine curată în centru, dar cu ceva abateri în margine. Am montat apoi micul maksutov MTO11CA şi am repetat aceleaşi observaţii la planete cu ocularul kelner de 20mm (aprox) recuperat de la binoclu, cu ocularul MEADE de 40mm şi cu Hyperionul de 24mm la DSO-uri. Mak-ul s-a prezentat bine, am putut profita din plin de seeing-ul excelent şi umiditatea redusă, nici ţânţarii nu prea ne-au deranjat;
- am observat în premieră o serie de obiecte din catalogul Messier cum ar fi: Lagoon, Triffid, Omega, M110 Andromeda, o serie de alte roiuri şi nebuloase pe care încă nu le-am învăţat. Marea galaxie M33 s-a desfăşurat în întreg câmpul ocularului Hyperion de 24mm dar nu am putut distinge braţele spirale. Între timp am studiat cerul îndelung prin binoclul 8x30, am urmărit trecerea ISS puţin înainte de ora 23 care s-a văzut în binoclu ca o pată aproximativ rotundă, fără detalii, mai luminoasă ca Venus;
- am observat în condiţii mai bune M33 din Triunghi, M81+M82 din Ursa Mare, M51 Whirpool+companionul, M13, M57, roiul dublu din Perseu şi spre dimineaţă Pleiadele. Cerul a fost atât de curat încât se vedeau braţele Căii Lactee desfăşurate ca un voal deasupra noastră, cu zone mai intense şi detalii ale braţelor iar nucleul din Săgetător era vizibil mai luminos;
- o mulţime de sateliţi au apărut fie vizual, fie în câmpul binoclului sau al instrumentelor mergând în toate direcţiile
- un meteor frumos, cu dâră luminoasă, dar scurt, în partea dinspre Perseu a constelaţiei Cassiopeea, alţi meteori aleatoriu în diferite alte zone;
- am pus din nou refractorul (încă nu este gata noua montură alt-azimutală care să ţină amândouă instrumentele) şi am refăcut observaţiile la obiectele văzute prin mak, diferenţa mică de luminozitate şi construcţia diferită nu permite o detaşare clară între cele două instrumente. Probabil că mak-ul va primi cândva un trepied mai uşor şi va fi cărat peste tot, un "car accessory";
- am observat Jupiter care răsărise între timp, au fost vizibili 3 sateliţi şi o singură bandă la 112x prin ocularul de 8mm;
- am trecut şi pe la colegi, ajutându-l pe Tavi S. să alinieze laserul căutător al telescopului său Schmitt-Cassegrain cu ieşire laterală, schimbând impresii şi informaţii cu toţi ceilalţi;
- Spre dimineaţă am observat Jupiter prin telescopul lui Laurenţiu care nu se mai dezlipea de la ocular să plecăm acasă, am putut observa un "răsărit" de Io de după discul Jupiterian, benzi distincte, banda ecuatorială mai pronunţată avea şi ceva detalii fine. Ocularul ortoscopic japonez şi-a spus cuvântul. Doar că nici telescopul lui Dorin nu s-a lăsat mai prejos, arătând o imagine asemănătoare!
- Lady Luna şi-a făcut apariţia printre copacii de pe vârful dealului dinspre NE chiar înainte de răsărit, aveam deja instrumentele strânse aşa că am privit-o doar prin mak-ul Skywatcher al lui Cosmin, era o seceră foarte subţire, cum n-am mai avut ocazia să văd prin telescop;
- am uitat acasă scaunul pliant şi camera foto, aşa că am ajuns acasă cu o durere de spate şi arsuri la tălpi dupa aproape 9 ore de plimbat printre stele, cu mici pauze de maxim 10-15 min, încântat şi mulţumit, o noapte de neuitat!

[Mircea Pteancu]

Erwin
Impresionant,o mare diversitate de obiecte,de instrumente si de accesorii.Regret ca nu am participat si eu

Joi,8 Iulie 2010,am observat cu luneta 60x700mm steaua dubla Alfa Herculis,numita si ''Rasalgheti''.La inceput,la un grosisment de 70x,ocular Plossl Astroscopic ''Galileo'',dubla mi-a aparut a fi la limita rezolutiei,ca un opt format din doua discuri alipite.Am trecut la grosisment de 140x,ocular ortoscopic Vixen 5mm,si Rasalgheti a fost complet rezolvata intr-o stea principala de culoare galben-deschis si un companion ,mai slab luminos,de culoare gri-galbuie,un galben ''murdar''.Am revenit la marirea de 70x,dupa un timp ,si am constatat ca atmosfera s-a mai linistit si Alfa Her aparea rezolvata si la acest grosisment.Nu am determinat PA.
Am trecut apoi la dublele din Draco.Dubla 16-17 Draconis o cunosteam deja de la observatiile cu binoclul.M-am gandit sa observ, totusi, si cu luneta aceasta dubla si...surprizele nu au asteptat sa apara.Am folosit aceleasi oculare,adica Plossl/10mm si ortoscopic /5mm si am constatat ca steaua dubla 16-17 Draconis este de fapt o frumoasa tripla,una din stelele stralucitoare avand un companion slab luminos.Nu am facut determinari de culoare,separatie si PA.De revenit!
Mircea

[Erwin]

Hotărârea am luat-o abia în dupăamiaza zilei de vineri, dacă ştiam mai din timp, vă anunţam! Pe săptămâna viitoare, dacă este timp frumos, poate facem un alt Star-Party, vă aşteptăm cu plăcere.

Se pare că şi la Silagiu autorităţile s-au străduit să lumineze satul a giorno, dar de sus de pe deal n-a fost foarte deranjant. În Socolari/CS unde am fost acum 2 luni cerul a fost mai negru, dar n-am stat eu toată noaptea.

[RobertG]

Ieri, dupa ce vremea a fost putin instabila, seara cerul s-a facut limpede cum rar se poate vedea, Calea Lactee se vedea in toata splendoarea ei. Am scos 76-le meu si am inceput sa observ in special braul galactic. ne avand planificata o observatie pt. ieri seara, nu am avut un obiectiv precis, si cum sunt incepator in "deep-sky" am indreptat telescopul spre constelatia Lira, unde stiam ca e M57, pe care am observat-o ca o mica sfera difuza. Am observat-o cu ocularele de 20 si 25mm. Am explorat cerul de mai multe ori si am revenit de mai multe ori la pozitia nebuloasei ca sa ma familiarizez cu pozitia ei. Tot explorand la intamplare braul galactic care arata superb prin telescop, am dat peste un roi deschis (in coltul constelatiei Cepheus, spre Calea Lactee) care ulterior l-am localizat pe Stellarium ca fiind NGC 7261 identificarea am facut-o pe baza stelelor cele mai stralucitoare vizibile prin telescopul meu asezate in forma de triunghi ascutit. Cred ca nu am gresit cu identificarea. Apoi a urmat o sesiune de observatii cu binoclul 10x50, campul larg, si numarul de stele vazut, m-a lasat "mut" in fata vastitatii si frumusetii universului in care traim...