[Night]

pe cand mai traia am vb cu seful lunetelor din iasi, a facut aproape infarct cand l-am intrebat despre luneta boierului costache conachi. Sa fi fost prin 2004-2009 , cine stie la ce baron local zace fosta luneta. in curte, sau in casa.

Cei de la iasi sigur stiu despre soarta lunetei, insa toata lumea tace. Hint ul meu este ca Breahna a luat acasa luneta. Apoi vanduta pe olx la fier vechi.

[Mircea Pteancu]

Da, de acest personaj incalificabil al Astronomiei romanesti e vorba. El, indrumat, sprijinit si protejat de ''Cooperativa Ochii si Timpanul'', l-a alungat pe Nadolschi de la Observatorul din Iasi. Apoi ingrasat acolo, pe nemuncite, de pecere si apoi de pesede.
A afirmat aceasta, cu subiect, predicat si dovezi, Virgil Scurtu, alta victima a sinistrului Breahna.
In ce consta ''opera'' lui Breahna ca astronom ? Ce observatii a facut, ce rezultate a obtinut, ce lucrari a publicat ? Televizoarele si radiourile reparate prin cartier nu se pun.
Cu toate acestea, individul este enumerat printre astronomii romani pe situl Institutului Astronomic.
Atunci de ce nu este mentionata si tanti Lenuta, femeia de servici care a adus servicii incomparabil mai valoroase ca individul mentionat ?

Mircea

[Night]

Probabil pentru că Tanti Lenuța, ștergea cu prosopul praful de stele ce se așternea perfid peste biroul plin de observații al distinsului evocat mai sus.

[Mircea Pteancu]

Ziarul ''Drapelul'', 12 Decembrie 1912, recenzie a cartii ''Romanul cerului'' de Victor Anestin.
Hobby-ul astronomic era deja binecunoscut si acceptat social.

Mircea

*************************************

Romanul Ceriului astronomie pentru toti de Victor Anestin. Autorul "Romanului Cerului" e un bun cunoscator al cerului, pe care-l studiaza de ani de zile cu lunete de diferite marimi si la sfarsitul scrierei acesteia da si indicatiuni asupra modului cum poate fi studiata bolta cereasca, cum si asupra amatorilor-astronomi din Romania, al caror numar sporeste mereu.
Pretul 60 bani, de vanzare la libraria editoare Leon Alcalay din Bucuresti.

[Night]

și un articol din Ilustrațiunea Română - anul I, Nr 20 - joi 7 noiembrie 1929

[auriga]

Citatia de pe minorplanetcenter (https://minorplanetcenter.net/db_search/sh..._id=320790) e absenta, alaturi de alte doua (ArpadPal si Alexandrescu). Adrian Sonka vad ca a scris anterior, mie mi-a comunicat Claudiu Tanaselia, cei de la MPC au fost sesizati si se va repara in curand. Citatia originala: "Victor Anestin (1875-1918) was a Romanian journalist who popularized astronomy and sciences. He wrote many press articles and published papers in some foreign journals. He founded the first Romanian astronomical journal Orion in 1907 and the national astronomical society Camille Flammarion in 1908."

[Mircea Pteancu]

E asa, calduta si ''lasa-ma ca sa te las'' aceasta nota. Anestin nu este ''un'' jurnalist. Pentru romani, Anestin este patriarhul, fondatorul Astronomiei de amatori si cel mai de seama popularizator al ei.

Cea mai mare pierdere a literaturii noastre astronomice a fost manuscrisul observational al lui Anestin, un indrumar precum este ''Celestial Objects for Common Telescope'' a lui Webb. Pentru care Webb este divinizat si numit parinte al Astronomiei nu numai de englezi ci de amatorii din lumea larga.
Pentru ca suntem o natie de tampiti care nu stie sa aiba grija de valorile sale iar manuscrisele lui Anestin au fost pierdute, nu inseamna sa-l minimalizam acum pe el ca sa lustruim soclul minuscul al statuilor noastre.
Nu am inteles mai demult si nu cred ca voi intelege vreodata cum s-a putut intampla ca de un om ca Anestin sa nu aiba grija nimeni. A fost bolnav si nimeni nu l-a ajutat, a murit de inanitie. Nu s-a gasit o farfurie de supa pentru el in tot Bucurestiul ? Ma indoiesc ca vice-amiralul Urseanu traia in lipsuri si nu ar fi putut sa-l ajute. Si toata liota de sefi si directorasi de pe la institutii si academii carora le-a placut sa apara la masa de prezidiu alaturi de celebrul popularizator, la conferintele al carui auditoriu venea numai pentru Anestin.
Poate ca vreo femeie si-a amintit de Anestin dar, in timp ce-i ducea farfuria de supa, cineva i-a pus piedica. Sunt absolut sigur ca mefistofelicul Coculescu era prin zona.

Mircea

[Night]

Există câteva indicii, despre ce i s-a întâmplat. Posibil speculațiile vremii, șarlatanii financiare, cărora le-a căzut pradă.

Să nu uităm, el este proletarul cerului. Nu prea simpatiza cu bogații, cred că era un socialist de convingere, poarte chiar marxist. Așa se explică ruptura de amiralul Urseanu.

Nu era un personaj usor digerabil. Le zicea verde in față. Plus că scria totul in gazetă, a deranjat probabil pe mulți. apropo de pauly, figureaza în fondul de după moartea lui. Si da, noua societate.

SAR a fost un fiasco deoarece, la varf erau bogatasii care se puteau vedea doar de doua ori pe an. In rest, .. viata le ocupa tot timpul, vorba lui mircea badea.

SAR a fost o miscare buna, insa cu patroni aflati la cure balneare, vara, iarna, si primavara. (ma refer la tot forul conducator, nu doar la amiral)

pe de alta parte, in topicul anestiana, am dat copy paste, unor activitati sub egida amiralului. Care insa, dorea amatori seriosi, gen verii balanescu, si nu .. coate goale.

Este de inteles.
Anestin era mult mai inclusiv.

Cred că era prea acid pentru epoca respectivă, le zicea verde-n față, greșelile, mai marilor vremii, de care s-a distanțat iremediabil. (nu neapărat certuri directe, ci doar șopârle)

Idealul său însă a fost realizat, și când a fost făcut, a intervenit brusc primul război mondial. Anestin ținea ghidaje în Observatorul Urseanu, în anii 1912-1914, împreuna cu verii Bălanescu, amatori seriosi, chiar super profesioniști (primii realizatori de fotografiii astronomice din România) !!!!

Ideal, ce nu a rezistat anului 1916, ocupației germane, etc. Este si vina lui Anestin că nu a cultivat relatiile sale sociale? Sigur ca da. Insa asa era omul. Decat sa ceara ajutorul, mai bine sărea in neant, ceea ce cred ca a si facut.