[dragos.n]

Aceasta discutie mi-a adus aminte de un caz pe care l-am vazut pe un site de astronomie. Nu mai stiu pe care. Un astronom isi slefuia o oglinda de quartz, si a pus-o cam neglijent. A doua zi nu a mai gasit oglinda, ci o gramada de graunte pe jos, ca la un geam securit spart.

Asa ca din punctul meu de vedere, cand e vorba de o oglinda de telescop nu exista conceptul de ''minim necesar''. Ca nu construiesc un telescop in fiecare zi, si nici macar odata pe an. Si consider ca e mai bine sa muncesc la inceput mai mult si mai bine, decat sa imi para rau mai tarziu. Si sa iau masuri suplimentare de protectie, conform intuitiei mele, decat sa imi pun absolut toata increderea intr-un program care simuleaza comportarea unei oglinzi. Mai ales ca sunt unii care contesta valoare acestui program.

Din aceasta cauza am si decis sa schimb modul de sustinere laterala la oglinda mea, cu un gen de inel de apertura, cu extensii in jos, pe aproape toata circumferinta oglinzii. Pana acum, m-am gandit doar la sustinerea in pozitia spre zenit, pentru ca un telescop de marimea asta, isi petrece majoritatea timpului stand depozitat in aceasta pozitie, si cu timpul oglinda se poate deforma in jos. Dar si sustinerea laterala conteaza. De asta vreau sa o fac cu multe puncte de sustinere in lateralele oglinzii, tinand evident cont ca trebuie sa adaug un spatiu pentru dilatare. Si sa vad ce material cat mai apropiat in termen de coeficient de dilatare pot folosi, astfel ca acel spatiu sa fie minim, luand in calcul o marja de variatie a temperaturii de vreo 80 grade Celsius. De la -40 la +40, cu un punct de pornire standard de +20.

[auriga]

Eu folosesc constant un newtonian chinezesc nemodificat, un tub 30cm f/5 ce are un barilet cu 9 puncte si functioneaza perfect.

Mai folosesc si un newtonian construit de astroclubul Mures (Florin Marc) de 25cm f/5 ce are un barilet tot cu 9 puncte iar oglinda se sprijina lateral pe o banda de plastic albastra - "sling" - nici acesta nu are probleme, functioneaza foarte bine. Atasez o fotografie cu el.

Florin Marc a patit o experienta asemanatoare cu cea povestita de Dragos mai sus in timp ce slefuia oglinda telescopului de 38cm. - https://mures.astroclubul.org/Articole/tel38.html

[Mircea Pteancu]

auriga

Multumim pentru poza si detalii !

Asezarea laterala pe o banda/ curea/ centura a fost inventata de John Dobson, era una din caracteristicile telescoapelor sale ''sidewalk''.

Imi place ideea inelului care tine triunghiurile pe pozitie, sa nu se rasuceasca.
Din poza nu-mi dau seama, cum ''floteaza'' triughiurile ?

Apropo de castrofe cu oglinzi, lui Gavril Beches i-a ''explodat'' o oglinda de 25cm gata finisata, in timp ce era asezata pe canapea. In acel caz a fost insa bai cu tensiunile interne, discul fusese turnat ( 5 cm grosime) dar fara detensionare.

Mircea

[auriga]

Sper sa nu deturnam prea mult topicul. Din jurnalul constructiei nu reiese cum a facut Florin dar triunghiurile par a fi sprijinite de un surub lung cu o piulita in partea inferioara poate cu un mic joc. https://mures.astroclubul.org/Articole/jurnal_tel.html
Florin specifica faptul ca s-a inspirat din cartea lui Kriege/Berry.

[Sorin Sfartz]

Eu nu prea inteleg cum functioneaza bariletul din poza pusa de Auriga. Mie imi pare ca triunghiurile acelea sunt rigid fixate de surubul ce trece prin cadru. Nu ar trebui sa pivoteze? Ca altfel nu imi imaginez cum 9 puncte de contact pot fi facute coplanare. Piulitele fluture sunt pentru colimare?

[dragos.n]

Evident ca triunghiurile trebuie sa pivoteze. Poate este o greseala in desen. Pe de alta parte, acum ma gandesc cum as reprezenta eu in desen un surub care pivoteaza, si sincer nu imi dau seama. Poate e ora tarzie

Privind mai bine, pe desen se vede ca scrie "pivot gap". Poate la americani exista alte norme de desen.

[Sorin Sfartz]

Intrebam despre prima poza care pare diferita de desenul din carte. In poza aceea a bariletului facut de Florin Marc, triunghiurile sint sustinute direct de cadrul acela facut din profile si cornier. In carte triunghiurile sint sustinute de o "bara" si bara e sustinuta de un cadru. Cred ca in carte desenul se refera la o montura pe 18 puncte. In carte scrie ca e o sectiune, insa nu e ales bine planul de taiere - pare mai degraba o vedere laterala. M-am mai gandit putin si pare ca "gap-ul" de la triunghiuri arata ca si cum surubul acela cu cap semirotund e fixat ferm intre piulite de bara, insa se lasa un joc intre capul surubului si triunghi astfel ca placa triunghiulara poate sa se miste putin in lungul surubului. Daca gaura din placa e putin mai mare, triunghiul se poate si roti putin. Aceeasi idee pare ca se aplica si la surubul de colimare unde piulitele acelea autoblocante nu ar fi stranse complet.

[Mircea Pteancu]

Cheia este termenul ''pivot gap''. Am inteles, solutia functioneaza fara ''sfere'' si alte complicatii. Tringhiul are gaura mai mare decat diametrul surubului. Aceasta ii permite sa se aseze dupa spatele oglinzii. Triunghiul deci ''floteaza'', nu este prins rigid de surub. Oricum este captiv intre fata piulitei si spatele oglinzii. Inelul care leaga flexibil cele trei triunghiuri elimina inca un grad de libertate. Deci triughiul nu poate decat sa se adapteze dupa spatele oglinzii. Nu este o solutie fitzoasa dar este functionala.

Multumesc lui auriga pentru detalii. Nu am vrut sa deraiem de la subiect ci tocmai sa discutam solutii constructive spre folosul lui Sorin si al viitorilor atm-isti.

Mircea

[Sorin Sfartz]

Pai discutiile au fost foarte bune. Deja am vazut cateva constructii diferite si am inceput sa inteleg si eu cam ce trebuie facut.

In primul rand cred ca ar fi bine sa folosesc un tub. Oglinda nu este asa mare ca sa justifice o structura din aceea fara tub.

Apoi ma atrage o varianta "combinata" de barilet. As face suportul propriu zis cam in stilul lui Dragos, cu 3 balansiere x 2 puncte de sustinere. Tot la Dragos imi place ca placa cu balansierele si cu oglinda pluteste pe placa suport pe arcurile acelea. Apoi as lua jugurile acelea laterale de la Mihai. As pune 3 juguri in ideea ca poate montez tubul pe o montura equatoriala. In bariletul postat de Auriga, banuiesc ca banda aceea de sustinere e cea mai buna varianta de sustinere laterala. Daca imi amintesc bine la masuratorile interferometrice ala oglinzilor mari niste experti recomandau tocmai solutia asta pentru fixarea oglinzii pe suportul de masura (stand). Insa nu cred ca merge la o montura equatoriala.