[Mircea Pteancu]

Bine te-ai mai distrat Iulian ! Excelente observatii ...

Am pe undeva o harta a nebuloasei M42- M 43 din Orion, cu detaliile purtand denumiri. Daca exista interes, o caut si o postez.
Ce parere ai, ce parere aveti, lansam o noua tema ? V-ar interesa sa incercam sa identificam detaliile - cate putem - din acea harta ?

Mircea

[iulian90]

Desigur, ar fi interesant sa observam in detaliu aceasta nebuloasa , sa indentificam vizual detaliile mai ales in zona cea mai luminoasa din jurul Trapezului care prezinta cele mai numeroase detalii intunecate, relativ fine, asa cum am procedat in cazul suprafetei selenare, indentificand vizual prin telescop cratere sau formatiuni. Numai vremea sa ne permita.

[Erwin]

Mircea, Iulian,
Da, am explorat și eu zona anul trecut când Orionul era sus. O hartă "pe hârtie" am în Pocket Sky Atlas dar niciodată nu strică una bună, mai detaliată. Din păcate Stellarium și chiar SkySafari PRO ne arată poze în loc de detalii, nici măcar nu poți identifica stelele din Trapezium acolo... Am făcut săpături pe aici ca să dau de harta cu stelele slabe din Theta Orionis, însă nu le-am putut observa deocamdată cu telescopul Hinds. Poate cu cel de 200mm să fie mai multe sanse. Dar nu-i gata, e un proiect pe stand-by...

[zoth]

[Mircea Pteancu]

Noa, ma bucur ca ideea place comitetului, o facem.

Sheik A' Mir Tcha

Emiratele Arade Unite

[Armand Popa]

Skysafari arata detalii in nebuloase, atasat de ex M42 cu Trapezul

[Mircea Pteancu]

Duminca 15 Decembrie a.c. a aparut , in sfarsit, ocazia sa-mi salvez onoarea observationala si sa desfasor o adevarata sesiune de observatii telescopice.
Am folosit dobsonianul Grond D= 250mm F/ 4.8 cu maririle/ ocularele: 48x/ XCel 25mm + 57x - 171x/ Svbony zoom 7-21mm + 240x/ TMB Planetary 5mm + 300x / TMB Planetary 4mm.

Observatii:

- Am reglat cautatoarele pe Jupiter unde, la 48x, se vedeau doar trei benzi, cei patru sateliti galileeni si o steluta,foarte aproape, la SV de Polul Sud.
NTB parea unita cu intunecarea de la Polul Nord.

- Am parcurs cu succes Lista lui Lockye in care am rezolvat si separat: Mintaka - Rigel- Zeta Ori - Sigma Ori - Lambda Ori - 52 Ori. Mi s-a parut uimitor si incantator sa vad cum ocularul zoom Svbony model 135 a rezolvat dubla 52 Ori.

- 32 Ori si Eta Ori au fost rezolvate si separate si ele de ocularul zoom. Dar la 52 Ori a trebuit sa folosesc ocularele TMB pentru separare.

- In Trapezium / Theta 1 Ori am vazut cu certitudine patru stele. Uneori parca se zarea si E cu vederea periferica dar nu s-a confirmat printr-o imagine stabila, bine vizibila macar cateva secunde.Nu, numai pentru fractiuni de secunda ... ''te prind eu data viitoare''.
Lumina selenara foarte puternica m-a impiedicat sa ma ocup de tema de observatii M42/ Harta Holden.

- Iota Ori a fost rezolvata ca tripla, ce sa mai vorbim de STF 747 si STF 745.

- In NGC 1980 se vedeau doar cateva stele.

- Am rezolvat si separat la 240x si 300x, tripla 7 Tauri cu separatia AB= 0,8''.

- Am revenit, nu mai stiu pentru a cata oara, la fascinanta tripla Keid / 40 Eridani / STF 518 al carei companion B este o pitica alba un pic mai mare ca Pamantul dar cu masa cat jumate din cea a Soarelui. Am rezolvat-o ca tripla la 171x.
Dupa cum a scris Gene Roddenberry, producatorul serialului Star Trek intr-o scrisoare catre revista Sky and Telescope , Iulie 1991, in sistemul lui Keid se afla planeta fictiva Vulcan, patria lui Mr. Spock - vezi Turn Left At Orion, editia IV, pag. 61.

- Pe drumul catre tinta urmatoare din Eridanus am rezolvat dubla 39 Eri/ STF 516 cu separatia de 6,4''.

- Acea tinta urmatoare cautata a fost nebuloasa planetara NGC 1535, recunoscuta deja la 48x. La mariri mai mari, de pana la 300x, a prezentat disc tot mai usor observabil dar conditiile au fost departe de cele ideale, asa ca nu am vazut steaua centrala.

- Urmatoarea nebuloasa planetara a fost IC 418 numita si Spirograph Nebula din Lepus. Cu vedere periferica, la 240x, aici am zarit steaua centrala cu numarul de catalog HD 35914.

- Tot in Lepus, am rezolvat HJ 3752 ca tripla dar AC este dubla optica. Langa aceasta dubla, spre Est am reusit sa vad, la limita observabilitatii, roiul sferic M79.

- In Taurus am revazut roiul deschis NGC 1647.

- Marte se ridicase binisor in altitudine dar la 171x se vedea cu claritate doar calota polara nordica.

- Incercarea de a observa Luna m-a facut sa vad o galaxie de stele verzi, asa ca am renuntat. Se facuse tarziu, dupa ora unu din noapte si se lasase un frig cam ca pe calota martiana observata mai inainte. STOP.

Cer senin, Mircea

[David Marica]

Dle. Mircea, ma bucur foarte mult sa observ un asemenea raport de observatii, mai complex!
Din pacate, eu nu prea am avut sansa de a vedea prea multe obiecte ceresti in aceasta perioada.
Lunile noiembrie si decembrie au fost mult prea noroase si cetoase, prea multe cicloane atlantice si mediteraneene tranverseaza tara noastra, dar sa speram ca din luna Ianuarie, odata cu venirea gerului, sa se insenineze frumos. Zilele trecute am vrut sa observ calota glaciara nordica pentru prima data cu dobsonianul, dar afara era o ceata foarte densa, nici macar stelele cele mai stralucitoare nu se vedeau, era intuneric bezna si am renuntat.
Imi este dor sa vad un cer negru, senin cristal, cu mii de stele deasupra capului, dar totusi azi s-a deschis o mica portita si am reusit sa observ cate ceva.

Azi, 22 decembrie 2024, am observat:
Dimineata (nu mai stiu ora exacta, ~10:00), am observat cu binoclul Lacerta Explorer 10x50, Luna cu cateva cratere interesante la Sud. Luna nu am mai observat-o de mult timp, chiar astept sa o observ si cu telescopul.

Dobsonian 200mm + ocular zoom 8-24mm + 4mm Plossl:
17:30-18:00
- am zarit cu ochiul liber planeta Venus si am decis sa scot telescopul ca sa o admir. Era foarte stralucitoare pe cer si am adus repede ocularele si am inceput observatiile. La observatii a participat si o pisicuta, care a tot daramat accesoriile si capacele ocularelor . Planeta s-a vazut bine la 150 si 300x, fara detalii, dar se vedea bine discul si faza planetei.
- a urmat Jupiter, cu 3 dintre sateliti, abia a rasarit si becul stradal incurca observatiile. Ulterior s-a innorat si mi-am pierdut speranta, mai vroiam sa observ si alte obiecte ceresti.

19:15-19:40 (s-a inseninat temporar, pe la ora 20 iarasi s-a innorat inspre Vest, se pare ca asa va fi toata noaptea)
Telescopul a ramas afara, aclimatizat si vazand cerul senin si instelat, am decis sa ies sa mai observ cate ceva.
- Am reusit sa reobserv planeta Jupiter, care s-a vazut clar, minunat. Si tatal meu s-a bucurat cand a vazut planeta cu o asemenea claritate. Se vedea detalii destul de fine pe la 150x. Am vazut 3 benzi, 3 luni la est de planeta, iar la vest de planeta, Callisto si steaua HD 30588 conform Stellarium. Mara pata rosie nu era prezenta.
- Am mai observat cateva stele: Capella(stralucitor, galbuie), Aldebaran(portocaliu) si Mel25, M45 Pleiadele, se vedea fiecare stea individual frumos, albastrui, Mel 20 cu Mirfak/Beta Persei/Algol. Si cam atat, am mai facut poza cu telefonul, unde am observat fotografic M31 si slabut M33, probabil se vedeau si cu telescopul din gradina, dar venea repede o alta patura de nori si nu am mai carat telescopul in gradina.
Sa speram ca va urma si saptamani senine, imi doresc foarte mult sa fac observatii mai complexe, mai ales cu binoclul, de exemplu la stele variabile, obiecte dso de iarna si mai ales planeta Marte, cu calota glaciara.
Am mai observat ca vara, cand noaptea e scurta, nu ploua si e senin, iar acum cand noaptea e lunga si frumoasa, sunt multi nori, precipitatii si ceata sau praf saharian.

Actualizare: In noaptea aceasta(23.12.2024) intre ora ~12:15-12:40 am iesit din nou afara la observatii, dupa ce initial doream sa ma culc, dar am observat ca cerul este partial senin/cetos si am zis sa incerc din nou sa observ planeta Marte, indiferent de conditiile atmosferice.
Am observat:
- Planeta Marte, care se vedea mai mare decat acum cateva luni si ma bucur foarte mult ca am reusit sa observ calota glaciara nordica a planetei, atat la 150x, cat si la 300x, iar la sud cred ca se mai vedea ceva mai slab.
- M42-43 - se vede slabut, mai difuz; am mers pana la 300x ca sa admir stelele din trapez.
- Planeta Jupiter si cei 4 sateliti - m-am reintors a 3-a oara in aceasta noapte la planeta aceasta, care se vedea extraordinar de clar, cred ca a fost vedeta noptii impreuna cu Marte. Benzile se vedeau clar si am reusit in sfarsit sa observ si Marea Pata Rosie, la 150x si 300x.

Cer senin, David

[Mircea Pteancu]

Bravo David , astea da progrese !
In aceeasi seara de observatii ai reusit premiere precum calota polara nordica a lui Marte si Marea Pata Rosie. Plus celelalte obiecte ca bonus.

In general, amatorii evita observarea stelelor individuale precum Capella sau Aldebaran.
Desi asemenea observatii sunt foarte interesante daca faci comparatii de culori si incerci sa intelegi ce vezi.

Culorile nu sunt o proprietate intamplatoare ci sunt un indiciu extrem de pretios cu privire la tipul, starea si istoria fiecarei stele. Aldebaran este o giganta rosie ceea ce inseamna ca si-a epuizat hidrogenul din nucleu si a parasit secventa principala.
Masa stelei este doar ceva mai mare ca cea a Soarelui.
Prin ce mecanism lumineaza Aldebaran ?
Fuzioneaza hidrogenul in invelisul exterior si are nucleul degenerat ?
Fuzioneaza in nucleu heliul in carbon si oxigen ?
Aldebaran nu-i o stea tinerica. Varsta ei este de peste un miliard de ani. Se indreapta oare spre brutalul fenomen numit helium flash ?
Helium flash este un eveniment catastrofic in care steaua va degaja energii ca o supernova dar toata energia aceea va fi absorbita de interiorul stelei. Helium flash nu este observabil pe cale optica.
Dar daca a avut loc un helium flash si vei avea rabdare 10.000 de ani, vei vedea steaua redusa la o raza si luminozitate de 50 de ori mai mica decat cea actuala. Ceea ce, dupa socoteala mea, va duce la scaderea de luminozitate a lui Aldebaran de la magnitudinea vizuala de acum de 0,85mv la aproximativ 5mv. Va fi abia vizibila cu ochiul liber. ( Presupunand ca vor exista supravietuitori peste 10.000 de ani si ca vor fi interesati de Astronomie).

Povestea lui Capella este diferita de cea a lui Aldebaran dar au si multe in comun. Capella este o stea multipla avand in centru o dubla formata din doua gigante tip G. Care gigante G se indreapta incet-incetut spre starea de giganta rosie. Deci acum vedem pe Capella de culoare alba sau galben-pai foarte luminos dar in viitor va deveni oranj sau rosie.

Ce lucruri interesante ascund stelele dar Astrofizica ne invata cum sa le patrundem.
Iata de ce, ma incanta sa observ si stelele singuratice. Cum este Fomalhaut din poza atasata, insasi Steaua Singuratatii.
O fi stea singuratica, dar cate ganduri starneste, cate intrebari ...

Mircea

[David Marica]

Multumesc dl.Mircea! Este foarte interesanta si observarea stelelor principale/individuale si mai ales culorile acestor stele si misterele lor. Este foarte interesanta povestea lui Aldebaran si Capella. M-am gandit sa citesc niste carti sau sa vizionezi ceva documentare interesante despre astrofizica.

Azi, 26.12.2024, intre ora 18:30 si 19:20, am iesit cu instrumentele astronomice la observatii, cerul fiind in mare parte senin si Venus / Luceafarul stralucea minunat pe cer, spre apusul ei. La observatii a participat putin si tatal meu, care a admirat prin telescop planetele, Pleiadele si cerul instelat cu binoclul.
Cu Dobsonianul de 200mm + ocular zoom, am observat:
- planeta Venus / Luceafarul, era foarte stralucitor si in ocular si se vedea faza planetei ca a unei Luni.
- Saturn si inelele sale - nu am mai observat-o de mult si ma bucur ca am revazut aceasta frumusete de planeta.
- Jupiter si cei 4 sateliti galileeni, 2 de o parte si 2 de cealalta parte a planetei. Pe jupiter am reusit sa observ benzile si cateva detalii mai fine si mai ales Marea Pata Rosie.
- M45 (Pleiadele / Closca cu pui) - stralucitor si frumos, nu a incaput in intreg camp vizual al ocularului 24mm.
- Roiul Dublu din Perseu, NGC 884 si 869 - excelent, cu multe stelute rezolvate si luminoase.
- M31, M32 si M110 s-au vazut foarte bine, dar putin cam greu la zenit.

Cu luneta de 70 mm am observat deocamdata doar M45 / Pleiadele, care nu erau asa luminoase ca in dob, dar am observat ca au incaput in intreg campul vizual al ocularului zoom de 24mm si am numarat peste 40 de stele.

Cu binoclul Lacerta Explorer 10x50 am facut cateva observatii rapide:
Venus, Saturn, Jupiter, M45, Mel25, Mel 20, asterismul Kemble's Cascade, Capella, roiul Bufnita NGC 457, Roiul Dublu din Perseu, Stock 2 si am admirat si triunghiul de vara, care spre mirarea mea se mai poate observa si la final de decembrie, cu triunghiul de vara ( stelele: Deneb, Sadr, Eps.Cyg., Delta Cyg., Albireo si Vega), M29, M39, M31 si zeci de stele in Lebada si Cassiopea.
Telescoapele sunt inca afara acliamtizate, probabil ma voi reintoarce sa mai fac observatii daca inca este senin, daca nu, voi strange instrumentele. Poate voi observa mai tarziu si cateva stele variabile, Algol si Betelgeuse cu binoclul, dupa 10 star tutorial chart - AAVSO.
Poate voi creea si un cont AAVSO daca se poate, ca sa raportez si acolo observatiile de stele variabile.

P.S. Pentru stabilizarea binoclului m-am gandit sa-mi construiesc o montura paralelograma sau o parghie binoculara, dar nu stiu ce accesorii sa-mi cumpar (dimensiunea scandurilor, suruburi, teflon, contragreutate etc.), cu trepiedul se rezolva, fac rost. Poate voi scrie la DIY/ATM/Reparatii. Daca voi reusi sa-mi construiesc o asemenea montura, ma gandesc sa-mi cumpar si un binoclu mai mare, poate un 20x80, ca sa fie ceva intre binoclu si telescop, un fel de RFT.

Cer senin si sarbatori fericite!

[iulian90]

Felicitari pentru observatii David.

Pentru binoclu o montura tip parghie binoculara este mai usor si mai simplu de construit, doar o scandura ceva mai ingusta dar mai lunga si destul de groasa, cateva fitinguri metalice pe 2 toli printre care un teu, o mufa cu filet interior pe 2 toli si unul sau doua nipluri si eventual o teava pe 2 toli cu un capat filetat montata pe trepied pe care sa vina restul ansamblului,pe care il mai inalta daca trepiedul e prea scund, dar poate si sa lipseasca daca acesta poate fi facut destul de inalt prin extinderea picioarelor.
Pentru miscari cat mai line pe azimut si altitudine trebuie facuta lepuirea filetelor la teu si nipluri, respectiv filetul tevii ,practic se ung filetele cu oxid rosu de fier (se gaseste pe la magazine de constructii/bricolaj sub forma de praf rosu ) amestecat cu putina apa (ca un fel pasta) si se infileteaza-desfileteaza in mod repetat de mai multe ori pentru a elimina asperitatile si imperfectiunile de pe filete (care duc uneori la miscari sacadate cu gripari) pana cand se simte la mana o miscare cat mai lina, apoi se curata filetele si se ung cu putina vaselina.
Pentru stablilizare si diminuarea vibratiilor am folosit o sticla cu apa agatata de trepied ca in poza de mai jos, iar ca contragreutate merge orice, magneti ,discuri de gantere etc (in cazul meu am folosit doua balasturi de neon ), ideea este sa fie cat mai potrivite pentru o echilibrare cat mai buna a parghiei.

https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=200450#200450

Vremea aici in Braila e tare urata de cateva zile iar prognoza nu arata prea bine nici in urmatoarele zile.

[David Marica]

Multumesc foarte mult @iulian90!
Imi place proiectul tau cu parghia binoculara! Mi-as construi si eu ceva asemanator, ori parghie binoculara, care ii mai usor, ori montura paralelograma. Ideea ar fi sa pot sta pe spate, pe sezlong / scaun zero-G si sa pot pune si un binoclu mai greu, 20x80 sau mai mare si sa fie cat mai stabil. Multumesc inca o data pentru idee, sa vedem ce va iesi!

Cer senin!
David

[mihaig]

Poti incerca si asa ceva.L-am folosit de pe sezlong/scaun,

https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.p...highlight=

[David Marica]

Multumesc de sugestie @mihaig! La asa ceva m-am gandit si eu, dar din lemn, dar nu stiu cat de usor e de construit, trebuie sa ma mai gandesc!

Aseara, 27.12.2024, dupa ce am terminat sesiunea de observatii cu binoclul, am decis sa fac observatii cu Dobsonianul de 200mm si ocularele zoom 8-24, plossl 4mm, intre ora 23 si 00:00. Era ger si imi inghetau mainile tot cu manusi, dar am vrut obligatoriu sa admir si cu telescopul obiecte ceresti inainte de culcare. Si in acest moment cand scriu vremea este excelenta, senin si insorit, sa speram ca va fi si la noapte asa.

Am observat:
- Planeta Marte, cu polul nord vizibil, albui si cateva regiuni mai intunecate. A trebuit sa ma concentrez bine ca sa vad aceste detalii, poate din cauza ocularului cu zoom sau de la ochii obositi de ecranele astea digitale;
- Pollux si Castor s-au vazut excelent, iar la Castor m-am dus pana la 150x si am aflat ca este o dubla frumoasa.
- Am admirat si Riga, care la magnificatii mari, de peste 150x, se vedea de parca avea lipit un companion, poate Beta Orionis B sau HD 33948. Dar Stellarium arata ca Beta Orionis B se afla la Sud de Rigel, iar cum dobsonianul intoarce imaginea de la oglinda, eu am vazut lipit in sus, deci cred ca am reusit sa observ acest companion.
Am admirat si stelele Alnilam, Alnitak si Mintaka, Saiph, Betelgeuse, Bellatrix si culorile frumoase ale acestora, alte stele duble nu am zarit.
Aldebaran portocaliu si stralucitor, iar Jupiter s-a vazut excelent, luminos si cu detalii fine, benzile sale, Marea Pata Rosie si cei 4 sateliti galieeni.
- M43 s-a vazut ca o nebulozitate foarte difuza, redusa cu o steluta in centru si parca se vedea si nebuloasa 'Running man' difuz, iar M42 s-a vazut excelent, luminos, alb-albastrui parca, cu trapezul in inima nebulaosei si un sir de stele langa trapez si am reusit sa observ si cateva detalii mai intunecoase, probabil Pons Schroteri si Sinus Lamontii, Occiput sau Sinus Gentilii.

Cer senin,
David

[Mircea Pteancu]

Aseara, Vineri 3 Ianuarie 2025 am efectuat prima mea observatie astronomica din noul an. Inca din a doua zi de Craciun, o raceala/gripa ce-o fi fost, m-a obligat sa schimb paharelul traditional de palinka cu antibiotice +++. ( Da' sa nu se bucure dujmanci ca-mi revin ... numai ce m-am dres cu niste visinata ! ).
Am pierdut asa cel putin trei sau patru seri qvazi- senine. Aseara a fost un cer foarte bun pentru observatii dar inca nu-s pregatit sa ''ies in spatiu''. Dar pe aceasta n-am mai fost dispus sa o pierd. Asa ca ( iar o sa urle p'aici Stapanul Gramaticelor de pe forum ) nu doar ca m-am limitat la observatii cu binoclul dar si pe acelea le-am facut prin termopanul uneia din ferestrele de la mansarda.
Instrumentele folosite au fost binoclul Swarovski Habicht 7x42mm si luneta terestra Hensoldt Wetzlar 25x56mm, tinuta in mana.
Zona din cer accesibila a fost cea din apropierea Zenitului. Mi-am tras un fotoliu sub fereastra si '' i-am dat bataie''. Observatia din pozitia semiculcata ajuta la o mai buna stabilitate a binoclului iar la folosirea lunetei HW 25x56mm a fost o binecuvantare ca am putut sa-mi reazem ceafa de spatar.

Observatii cu Habicht 7x42mm:

- M103, abia vizibil, foarte mic si slab, insignifiant. Daca nu stiam ca-i acolo, treceam ''peste'' ...

- NGC 663 a fost vizibil , dupa o focalizare migaloasa, cu vederea periferica / VP.

- Roiul Dublu din Perseu: bine vizibil, cu o stea, respectiv doua, vizibile in fiecare si ceata luminoasa. In orice caz, s-a vazut mult mai bine decat m-as fi asteptat si asta mi-a dat un imbold sa continui.

- Roiul Alfa Per / Cr 39 a fost foarte bine vizibil

- M34 a fost slab luminos dar vizibil cu vedere directa/ VD.

- M37 si M36 au fost slab luminoase dar vizibile cu VD iar M38 numai cu VP.

- Jupiter avea doi sateliti la Est : Ganymede si Callisto.

- M31 s-a vazut foarte bine cu VD, o elipsa de ceata, mica dar luminoasa

- In Pleiade/M45 am numarat intre 17 si 19 stele. Numai Asterope aparea ca stea dubla.

- Alta stea dubla observata a fost 56 And, stele oranj separate prin mai mult de trei minute de arc.

Am reobservat fiecare obiect cu luneta Hensoldt Wetzlar 25x56mm. Cresterea aperturii se face imediat simtita, fiecare obiect a fost mai luminos, mai bine vizibil in lunteta , fata de binoclu. Obiectele precum NGC 663 si M38 s-au vazut bine, cu vedere directa, desi slab luminoase in continuare.
Iar la Roiul Dublu din Perseu, M34 si M36, s-au vazut si cateva stelute slabe, rezolvate.
Dubla 56 And a format un asterism in L, culcat pe latura lunga in directia N-S cu vreo cinci stelute. La Est si in interiorul ''elului'' se mai vedeau cam tot atatea stelute vizibile dar mai degraba cu VP. Acesta a fost roiul NGC 752 din Andromeda.

Sincer va spun ca nu ma asteptam la asa ceva. E adevarat ca geamul nu-i perfect curat, or mai fi fost si picaturi de condens. Ce sa mai vorbim de absorbtia prin stratul dublu de sticla. Deci conditii foarte departe de cele ideale. Dar toate cele de mai sus, s-au vazut asa cum le-am descris.
Nu stiu la voi cum se numeste asa ceva dar, pe ulita mea, se numeste ''o mica si reusita sesiune de observatii''. Consider ca am intrat cu dreptul in 2025 !

Cer senin, Mircea