[Mircea Pteancu]

Iulian

Ai de ce sa fii multumit, ai facut tu multe observatii si pana acum dar cu reflectorul ''Gigant'' ... observatia ''merge ca pe roate''.
Din pacate cerul acela frumos si curat nu a ajuns si la Arad.

Aseara, Marti 2 Aprilie, cerul aradean era innorat dar se vedeau prin nori stelele foarte luminoase precum Capella si Regulus. In preajma zenitului se zareau stelele principale din Ursa Mare.
Ce ma costa, mi-am zis eu, sa incerc sa vad niste duble luminoase decat sa ma prostesc si mai tare pe internet !?

- Am pus in statie dobsonianul Toleascop D= 200mm si am rezolvat niste duble de abecedar: Castor, vizibil ca tripla, Cor Caroli, Algieba.
Desi subtirica tare, doza de lumina stelara m-a incantat iar cerul a devenit treptat mai cooperant, fara ca pacla sa dispara vreodata de tot.

- In Gemenii am mai rezolvat, langa Pollux, dubla de 7'', Kappa Gem cu Delta m > 6.

Delta Gem/ Wasat/ STF 1066 cu separatia sa de 5,5'' dar companionul cu 4,6 clase mai slab.

Este notabil faptul ca in asterismul de la Est de Wasat am vazut, in ciuda paclei , nebuloasa planetara NGC 2392/ EskimoNebula, ca un obiect fantomatic, in care se zarea, cu vederea periferica si steaua sa centrala.

Zeta Gem / Mekbuda / SHJ 77 - o tripla lejera dar foarte frumusica si de care am cam uitat in ultimii ani.
Lambda Gem / STF 1061, formeaza asterism triunghiular cu Wasat si Mekbuda. Seamana oarecum cu Wasat dar are separatia de 9,6''.

Aflate nu departe, fiecare la aproximativ doua grade si jumatate de Lambda Gem, sunt dublele STF 1090 cu separatia de 50'' ( aici mi-a scapat atentiei companionul C ) si STF 1094, o dubla sexy cu separatia de 2,5''.
Am incheiat in Gemenii cu o revedere a roiului M35: slab luminos si sarac in stele din cauza paclei. Muvon !

- In Bootes am rezolvat Epsilon Boo/ Izar, frumoasa clasei / STF 1877, culoarea azurie a companionului s-a topit intr-un fel de gri.

Delta Boo / STFA 27, este rezolvabila chiar si cu un binoclu 10x pe trepied. Jim Kaler spune , pe de o parte, ca Delta Boo nu are nume propriu. Aflu din alta parte insa ca , uneori, Delta Boo este numita ''Princeps'', nume de origine astrologica. Acelasi Jim Kaler, profund cunoscator al stelelor, ne spune ca pe cerul companionului B al lui Delta Boo, primara ar straluci cu lumina de 2,5x cea a Lunii Pline.

Alkalurops/ Mu Boo/ STF 1938 , tripla cu BC separate prin 2,2'', imagine foarte frumoasa.

- In Ursa Mare am rezolvat superb Alula Australis si atunci am vazut ( sau mi s-a parut sau am sperat ca vad ) o imbunatatire a transparentei cerului.

Daca-i Aprilie, e vremea galaxiilor. Ce as reusi sa vad eu oare ?

Pai, nu prea multe...

De inceput, Messier 51+ NGC 5194 ca doua obiecte cetoase distincte, de dimensiuni diferite.

NGC 4490/ Cocoon Galaxy este atat de usor de gasit langa Beta CVn ... daca memorezi asterismul triunghiular langa care se afla si pe care trebuie sa-l cauti intai.

Pomii inca nu au infrunzit ca lumea, nu am gasit un coltisor suficient de ferit , de unde sa plonjez spre Lantul Markarian. Ca si alta data, am gasit rapid Vindemiatrix- STF 1689 si galaxiile de la Vest de ea.
NGC 4762 a fost direct vizibila cu grosismentul de cautare 49x/ XCel 25mm,se mai numeste ''Paper Kite'' adica ''Zmeul de hartie'' ( ... ehei, am construit din ziare sau hartie creponata, cel putin o suta de zmee in fericita mea copilarie; de toate formele, hexagonali, dreptunghiulari, rombici ... ). Cealalta galaxie, NGC 4754, desi are aceeasi stralucire de suprafata, fiind foarte mica, a pretins 176x/ TS 7mm / UWA.

Apoi, din ''Calea lui Consolmagno'' am apucat sa identific M60 si M59. Si vad atunci un zid de nepatruns de nori venind dinspre Apus. Nu mai aveam timp sa ajung la Lantul Markarian.

Am indreptat telescopul spre Mel 111. Langa steaua dubla 17 Com am gasit imediat galaxia NGC 4494, aflata langa o steluta de 8mv.

Am tintit apoi ''fix'' la jumatatea distantei dintre 17 Com si steaua HIP 62073 de 6,6mv ... et voila ... fara nici un efort, galaxia ''Acul / Needle'' /NGC 4465, lunga si subtire, tolanita in ocular.

Dar norii m-au ajuns din urma. Indrept cu disperare telescopul spre Rasarit unde, la mica inaltime, se vedeau cateva din stelele marelui Heracle. Desi vazut printre ramuri de pomi, roiul dadea semne de rezolvare in haloul stelar, la marirea de 200x/ Radian 6mm.

Norii au ajuns insa si aici, mormaind pe tacute '' go home, non-yankee ''. Ceea ce am si facut.

In poza atasata, Toleascopul este in mijloc, intre dobul de 203mm al lui Armand si luneta zoth 90x600mm.


Cer senin, Mircea

[iulian90]

Revin cu noi observatii efectuate aseara cu Gigantul 245/1280mm. Desi ieri pe timpul zilei au fost nori mai ales in a doua parte a zilei, aseara pe la ora 23 cerul s-a curatat complet de nori, asa ca nu am ezitat sa ies la observatii , desi cam tarziu, dar a meritat pe deplin ,caci cerul a fost bun si am observat multe obiecte de cer profund.

Majoritatea obiectelor observate au fost din constelatia Ursa Major si unul singur din constelatia Fecioara, acestea fiind urmatoarele:

1.NGC 3998 Ursa Major. Foarte bine vizibila, foarte mica, de forma eliptica ,cu centru luminos cu aspect cvasi-stelar.
2.NGC 3982 Ursa Major. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, de forma eliptica, foarte mica, difuza.
3.NGC 3898 Ursa Major. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, mica, de forma eliptica, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
4.NGC 3610 Ursa Major. Bine vizibila, luminoasa, mica, de forma eliptica, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
5.NGC 3613 Ursa Major. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, foarte mica, de forma eliptica, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
6.NGC 3619 Ursa Major. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, foarte mica, de forma eliptica, cu centru cu aspect difuz.
7.NGC 3945 Ursa Major. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, mica, de forma eliptica, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
8.NGC 4102 Ursa Major. Relativ bine vizibila, relativ slab luminoasa, foarte mica, de forma eliptica, cu centru cu aspect difuz.
9.NGC 3953 Ursa Major. Relativ vizibila, relativ slab luminoasa, mica, de forma eliptica, difuza.
10.NGC 4088 Ursa Major. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, relativ mare, de forma eliptic-alungita, difuza.
11.NGC 4085 Ursa Major. Greu vizibila, foarte slab luminoasa, mica, de forma rotunda, difuza.
12.NGC 3949 Ursa Major. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, mica, de forma eliptica, cu centru cu aspect difuz.
13.NGC 3877 Ursa Major. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, relativ mica, de forma eliptic-alungita, difuza.
14.NGC 3983 Ursa Major. Relativ bine vizibila, relativ slab luminoasa, relativ mica, de forma rotunda, difuza.
15.NGC 3729 Ursa Major. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, mica, de forma eliptic-alungita, difuza. Se vede o stea slab luminoasa foarte aproape galaxie.
16.NGC 3310 Ursa Major. Foarte bine vizibila, luminoasa, mica, de forma usor eliptica, cu centru luminos dar cu aspect relativ difuz.
17.NGC 3079 Ursa Major. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, relativ mare, de forma eliptic-alungita subtire, relativ difuza.
18.NGC 2950 Ursa Major. Foarte bine vizibila, luminoasa, foarte mica, de forma eliptica ,cu centru luminos cu aspect cvasi-stelar.
19.NGC 2768 Ursa Major. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, mica, de forma eliptica, cu centru cu aspect relativ difuz.
20.NGC 2742 Ursa Major. Foarte greu vizibila, foarte slab luminoasa, mica, de forma rotunda, difuza.
21.NGC 2841 Ursa Major. Foarte bine vizibila, foarte luminoasa, relativ mica, de forma eliptica ,cu centru luminos cu aspect cvasi-stelar.
22.NGC 2681 Ursa Major. Bine vizibila, foarte luminoasa, foarte mica, de forma eliptica, cu centru luminos cu aspect cvasi-stelar.
23.NGC 3675 Ursa Major. Relativ bine vizibila, relativ slab luminoasa, relativ mica, de forma eliptica, difuza.
24.NGC 3184 Ursa Major. Foarte greu vizibila, foarte slab luminoasa, mica, de forma eliptica, difuza.
25.NGC 3665 Ursa Major. Relativ bine vizibila, relativ slab luminoasa, mica, de forma rotunda, difuza.
26.NGC 3813 Ursa Major. Relativ vizibila, slab luminoasa, mica, de forma eliptica, difuza.
27.NGC 3941 Ursa Major. Foarte bine vizibila, foarte luminoasa, foarte mica, de forma eliptica ,cu centru luminos cu aspect cvasi-stelar.
28.M 104 Fecioara. Reobservata. Foarte bine vizibila, foarte luminoasa, relativ mare, de forma eliptica ,cu centru luminos cu aspect cvasi-stelar pe langa care se observa cu mare dificultate si un brau intunecat ce taie asimetric in doua forma eliptica luminoasa si difuza a galaxiei.

Dupa cum se poate vedea mai sus, au fost nu mai putin de 27 obiecte in Ursa Major, toate galaxii si o galaxie in Fecioara, M 104 Sobrero, la care nu m-am putut abtine sa nu mai observ inca odata, la cat de faina se vede prin telescopul de 245mm, cu toate ca era 2 noaptea cand am terminat cu observatiile.

In trei seri, pe 30 martie, 2 si 5 aprilie am observat toate obiectele DSO notate cu asteric din constelatia Ursa Major, in Atlasul Deepsky Hunter, obiecte observabile cu telescoape mici si medii. Acestea sunt in numar de 41, din care 40 sunt galaxii si unul o nebuloasa planetara (M 97), aici fiind incluse si obiectele Messier. Si chiar galaxiile din constelatia Leul, in numar de 26, le-am observat pe toate care au fost accesibile cu telescopul de 245mm ,atat Messier cat si NGC in doua seri, la sfarsitul lunii martie.

Dar, dupa cum am constatat si in anii trecuti ,am observat si obiecte care nu sunt notate cu asteric in atlas, cu telescopul de 150mm si chiar cu cel de 114/900mm ,printre ele cateva roiuri deschise, unul globular si o galaxie din constelatia Pegas, pe la magnitudinea 11 care in mod normal nu ar fi trebuit sa fie vizibila in telescaope mai mici de 8". Deci surprize vor mai fi ,cu atat mai numeroase cu noul telescop de 10" asa ca nu ma voi rezuma doar la obiectele notate cu asteric in atlas si voi incerca si celelalte obiecte, in special galaxii, sa le observ.

[Mircea Pteancu]

Unii autori inca nu s-au invatat minte sa se abtina de la a se da mari si atoatecunoscatori.
Un astronom amator din California, membru in SF Sidewalk Astronomers ( nu-mi amintesc numele decat ca in tinerete a fost astronaut si a zburat in Cosmos ) a observat intreaga Lista Herschel 400 cu o luneta de 55mm. Pentru asta a mers in desert si in niste locatii de la munte ( Glacier Point parca ), cu cer foarte negru.

In loc de a da cu zarurile, mie mi se pare mult mai corecta abordarea lui Texereau care in ''Revue des constellationes'' a indicat la obiecte observatiile cu adevarat efectuate. Dupa caz, a dat si cate o mica descriere, apertura, grosismentul folosit, numele prescurat al observatorului.

Pe noi ce ne impiedica altceva decat lenea ( sau lipsa dorintei de colaborare ) sa intocmim o lista a tuturor obiectelor observate de membrii astronomy.ro ?

Atasez un extras din ''Revue des constellationes'' referitor tocmai la Ursa Mare.
La inceput, Texereau arata ca, pe langa observatiile celor citati prescurtat, fiecare obiect a fost reverificat de catre G. Gauthier cu un reflector de 200mm, diafragmat la 152mm, la marirea de 82x.
Cititi va rog descrierea lui M101 alias NGC 4547. Spre deosebire de intepaturile ( mai mult sau mai putin veninoase ) la moda pe acest forum ( si pe altele), vedem cum amatorii francezi si-au unit eforturile in observatii. Gasim la M101, atat observatii cu binocluri ( J50x10, 80x14), cu lunete ( L55, L95x45) dar si fotografice ( f=210).

Asa da, deci se poate, iata un excelent exemplu de urmat!

Mircea

[iulian90]

Eu deja am inceput sa scriu si sa salvez rapoartele de observatii cu noul telescop de 245mm pe pc. In viitorul apropiat voi intocmi o lista cu obiectele observate cu telescopul de 245mm,aranjate pe pe categorii. Anterior am facut o lista pe caiet cu toate obiectele DSO observate in anii trecuti cu telescoapele de 114mm si 150mm insa trebuie sa o rescriu si pe pc in format txt.

In ultimele doua seri am mai iesit la observatii cu Gigantul de 245mm, de data asta observand obiectele DSO din constelatiile Canes Venatici si Coma Berenices, acestea fiind:

- 07 aprilie 2024:

1.M 51 Canes Venatici Bine vizibila, relativ luminoasa, centru inconjurat de un halo ce cuprinde si NGC 5195 din imediata apropiere a sa.
2.NGC 5195 Canes Venatici. Relativ bine vizibila, mai mica decat M 51, relativ slab luminoasa, inconjurata de halo-ul galaxiei M 51.
3.M 94 Canes Venatici. Foarte bine vizibila ,relativ mare, cu centru foarte luminos inconjurat de un halo de forma circulara, avand parca aspectul cometei 12P/Pons-Brooks, dar fara coada si la culoare mai stearsa.
4.NGC 4618 Canes Venatici. Greu vizibila, foarte slab luminoasa, mica, de forma eliptica.
5.NGC 4485 Canes Venatici. Bine vizibila, relativ mare, de forma eliptic-alungita, relativ luminoasa, cu centru difuz de forma eliptica.
6.NGC 4449 Canes Venatici. Foarte bine vizibila, relativ mica, luminoasa, de forma eliptic-alungita, cu centru de asemenea eliptic-alungit ,luminos dar mai difuz.
7.M 63 Canes Venatici. Bine vizibila, relativ slab luminoasa, relativ mare, de forma eliptica, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
8.NGC 4800 Canes Venatici. Relativ bine vizibila, foarte mica, relativ slab luminoasa, de forma eliptica, difuza.
9.NGC 5005 Canes Venatici. Bine vizibila, foarte mica, de forma eliptic-alungita, foarte luminoasa, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
10.NGC 5035 Canes Venatici. Relativ bine vizibila, foarte mica, relativ luminoasa, de forma eliptic-alungita, cu centru cu aspect cvasi-stelar de forma eliptica.
11.NGC 4631 Whale Canes Venatici. Greu vizibila, foarte slab luminoasa, mare, de forma alungita si subtire, foarte fain se vede in ciuda luminozitatii foarte scazute .
12.NGC 4656 Crowbar Canes Venatici. Asemeni galaxiei Whale si aceasta galaxie se vede la fel de alungita si subtire,avand cam aceeasi marime, dar mai greu vizibila.
13.NGC 4111 Canes Venatici. Foarte bine vizibila,mica, de forma eliptic-alungita, foarte luminoasa, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
14.NGC 4138 Canes Venatici. Relativ bine vizibila, foarte mica, relativ slab luminoasa, de forma eliptica, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
15.NGC 4151 Canes Venatici. Relativ bine vizibila, mica, relativ luminoasa, de forma eliptica, cu centru cu aspect foarte stelar. La aceasta galaxie se pare ca ar fi defapt o stea de magnitudinea 11,4 ce apartine Caii Lactee, ce se proiecteaza fix peste centrul galaxiei NGC 4151, conform Stellarium. Probabil ca centrul acestei galaxii nu ar fi foarte luminos pe cat pare datorita acestei stele suprapuse, daca aceasta nu ar fi fost fix pe centrul galaxiei in cauza.
16.NGC 4244 Silver Needle Canes Venatici. Foarte greu vizibila, mare, foarte slab luminoasa, de forma alungita si subtire, se vede la fel de faina ca si galaxiile Whale si Crowbar.
17.NGC 4214 Canes Venatici. Relativ bine vizibila, mica, relativ slab luminoasa, de forma eliptica, difuza.
18.NGC 4203 Canes Venatici. Relativ bine vizibila, foarte mica, relativ luminoasa, de forma eliptica, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
19.NGC 5353 (Hickson Gr.) Canes Venatici. Bine vizibila, mica, relativ luminoasa, de forma eliptica,difuza.
20.NGC 5354 (Hickson Gr.) Canes Venatici. Foarte aproape de precedenta, aceasta galaxie este relativ bine vizibila, foarte mica, relativ luminoasa, de forma eliptica,difuza.
21.NGC 5350 (Hickson Gr.) Canes Venatici. Foarte greu vizibila,desi in realitate este o galaxie mare se vede numai centrul mic si foarte slab luminos.
22.NGC 5355 (Hickson Gr.) Canes Venatici. Greu vizibila, foarte mica, foarte slab luminoasa, de forma rotunda, difuza.
23.NGC 5371 (Hickson Gr.) Canes Venatici. Greu vizibila, mica, slab luminoasa, de forma eliptica, cu centru cu aspect relativ difuz.
24.NGC 5337 (Hickson Gr.) Canes Venatici. Foarte greu vizibila, mica, foarte slab luminoasa, de forma eliptica.
25.NGC 5326 (Hickson Gr.) Canes Venatici. Relativ bine vizibila, foarte mica, relativ luminoasa, de forma eliptica,difuza.
26.M 106 Canes Venatici. Bine vizibila, mare, relativ luminoasa, de forma eliptica,cu centru de forma eliptica ,relativ cvasi-stelar, inconjurat de un halo difuz de forma eliptica.
27.NGC 4346 Canes Venatici. Bine vizibila, foarte mica, de forma eliptic-alungita, luminoasa, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
28.NGC 4217 Canes Venatici. Greu vizibila, mica, foarte slab luminoasa, de forma eliptic-alingita, foarte aprpape de o stea.

- 08 aprilie 2024 (aseara):

1.NGC 4414 Coma Berenices. Relativ bine vizibila, mica, relativ luminoasa, de forma eliptica, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
2.NGC 4214 Coma Berenices. Relativ greu vizibila, slab luminoasa,foarte mica, de forma eliptica, relativ difuza.
3.NGC 4274 Coma Berenices. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, mica, de forma eliptica, difuza.
4.NGC 4245 Coma Berenices. Greu vizibila, slab luminoasa,foarte mica, de forma eliptica, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
5.NGC 4278 Coma Berenices. Bine vizibila, foarte mica, relativ luminoasa, de forma circulara usor eliptica,cu centru cu aspect cvasi-stelar.
6.NGC 4283 Coma Berenices. Nu departe de galaxia NGC 4278 se zareste si aceasta galaxie, fiind relativ greu vizibila, slab luminoasa,foarte mica, de forma rotunda, cu centru cu aspect cvasi-stelar.
7.NGC 4251 Coma Berenices. Bine vizibila, foarte mica, relativ luminoasa, de forma circulara usor eliptica,cu centru cu aspect cvasi-stelar.
8.NGC 4448 Coma Berenices. Relativ bine vizibila, mica, relativ slab luminoasa, de forma eliptica, difuza.
9.NGC 4494 Coma Berenices. Relativ bine vizibila, mica, luminoasa, de forma eliptica, cu centru cu aspect relativ cvasi-stelar.
10.NGC 4565 Needle Coma Berenices. Relativ bine vizibila, mare, relativ slab luminoasa, de forma eliptic-alungita subtire. La aceasta galaxie se observa mai mult zona centrala cu vedere directa iar cu vedere indirecta se vede si forma foarte subtire a galaxiei.
11.NGC 4559 Coma Berenices. Foarte greu vizibila, foarte slab luminoasa, relativ mare, foarte difuza, in apropiere de 3 stele.
12.NGC 4889 (Abell 1656 Gr.) Coma Berenices. Greu vizibila, foarte mica, slab luminoasa, de forma eliptica.
13.NGC 4874 (Abell 1656 Gr.) Coma Berenices. Foarte greu vizibila, foarte mica, foarte slab luminoasa.
14.NGC 4841 (Abell 1656 Gr.) Coma Berenices. Foarte greu vizibila, foarte mica, foarte slab luminoasa.
15.NGC 4725 Coma Berenices. Bine vizibila, mica, relativ luminoasa, de forma eliptica,cu centru cu aspect cvasi-stelar.
16.M 64 Coma Berenices.Foarte bine vizibila, mare, luminoasa, de forma eliptica,cu centru cu aspect cvasi-stelar inconjurat de o mica zona intunecata in forma de arc greu de distins.
17.M 85 Coma Berenices. Bine vizibila, relativ mica, luminoasa, de forma eliptica,cu centru luminos cu aspect cvasi-stelar.
18.NGC 4394 Coma Berenices. In apropiere de M 85 se zareste si aceasta galaxie , relativ greu vizibila, foarte mica, slab luminoasa, de forma eliptica.
19.NGC 4293 Coma Berenices. Greu vizibila, relativ mica, slab luminoasa, de forma eliptic-alungita subtire, difuza.

Cele mai faine obiecte au fost galaxiile Whale, Crowbar si Silver Needle din Canes Venatici, precum si galaxiile din grupul Hickson din care doua se vedeau una langa cealalta (NGC 5353 si NGC 5354) celelalte se vedeau prin apropierea celor doua sau ceva mai rasfirate, dar si galaxiile de prin Coma Berenices, in special Needle (NGC 4565), M 64 si galaxiile din grupul Abell 1656.

Daca in Canes Venatici am observat toate galaxiile vizibile prin telescopul de 245mm ,in Coma Berenices nu am terminat inca, mai am galaxiile din apropiere de constelatia Virgo de observat in aceasta seara care se anunta la fel de faina, cu cer senin curat.

[iulian90]

Revin cu inca o sesiune bogata de observatii de aseara.

Mai intai am terminat cu obiectele ramase din constelatia Coma Berenices, din partea sudica a acesteia, la granita cu constelatia Fecioara (Virgo), apoi am intrat si in aceasta constelatie, in zona Lantului lui Markarian, incepand dinspre stelele Rho si 27 Vir si observand urmatoarele obiecte:

1.NGC 4153 Coma Berenices. Roi globular.Relativ bine vizibil, relativ luminos, mic, cu 2-3 stele rezolvate pe margine.
2.NGC 4450 Coma Berenices. Relativ greu vizibila, slab luminoasa,relativ mica, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
3.NGC 4350 Coma Berenices. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, mica, de forma eliptica.
4.NGC 4340 Coma Berenices. Relativ greu vizibila, slab luminoasa,foarte mica, de forma eliptica.
5.M 100 Coma Berenices. Relativ greu vizibila, foarte slab luminoasa,de forma eliptica,difuza, relativ mare dar cu centru mic, relativ slab luminos.
6.M 88 Coma Berenices. Relativ vizibila,relativ slab luminoasa,relativ mica, de forma eliptica difuza, cu centru cvasi-stelar.
7.M 98 Coma Berenices. Greu vizibila, foarte slab luminoasa, mica, de forma eliptic-alungita, cu centru cvasi-stelar.
8.M 99 Coma Berenices. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, mica, de forma eliptica, difuza.
9.M 91 Coma Berenices. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, mica, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
10.NGC 4419 Coma Berenices. Relativ bine vizibila, relativ slab luminoasa, mica, de forma eliptic-alungita, cu centru cvasi-stelar.
11.NGC 4596 Fecioara. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa,foarte mica, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
12.NGC 4660 Fecioara. Foarte bine vizibila, luminoasa,foarte mica, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
13.M 60 Fecioara. Foarte bine vizibila,foarte luminoasa,relativ mare, de forma eliptica, cu centru relativ difuz.
14.NGC 4647 Fecioara. In apropiere de M 60, aceasta galaxie este greu vizibila, foarte slab luminoasa si mica.
15.M 59 Fecioara. Bine vizibila,foarte luminoasa,relativ mica, de forma usor eliptica, cu centru relativ cvasi-stelar.
16.NGC 4637/4638 Fecioara. Aceste galaxii foarte aproape una de cealalta si nu departe de M 59 si M 60, se observa ca o singura galaxie, bine vizibile, luminoase,foarte mici, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar luminos.
17.M 58 Fecioara. Relativ bine vizibila,relativ luminoasa,relativ mica, de forma eliptica, cu centru luminos cvasi-stelar.
18.NGC 4564 Fecioara. Bine vizibila, foarte luminoasa,foarte mica, de forma eliptica, cu centru luminos cvasi-stelar. Se afla putin mai la sud de M 58 langa un asterim de 7 stele de forma cifrei 9. Printre stelele acestui asterim, o stea mai aproape de galaxia NGC 4564 este o veritabila dubla cu separatie foarte mica intre componente (in jur de 1-2") si cu componente de aceleasi magnitudini. Merita observata aceasta stea atunci cand defilam cu telescopul prin zona, pe langa M 58 si NGC 4564.
19.NGC 4567 Fecioara. Nu departe de precedenta, aceasta galaxie este foarte greu vizibila, foarte slab luminoasa, mica, de forma eliptica.
20.NGC 4568 Fecioara. Langa NGC 4567 se afla si aceasta galaxie, cu care dealtfel si interactionaza fizic fiind in coliziune cu NGC 4567. Este si mai greu vizibila decat precedenta, foarte foarte slab luminoasa, mica, de forma eliptic-alungita.
21.NGC 4550 Fecioara. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, mica, de forma eliptica.
22.NGC 4551 Fecioara. Langa galaxia precedenta se afla si aceasta galaxie, greu vizibila, slab luminoasa, foarte mica, de forma usor eliptica.
23.M 89 Fecioara. Foarte bine vizibila, luminoasa,relativ mica, de forma rotunda, cu centru cvasi-stelar.
24.M 90 Fecioara. Relativ vizibila, slab luminoasa,relativ mare, de forma eliptica, cu centru cu aspect stelar.
25.M 87 Fecioara. Foarte bine vizibila, luminoasa,relativ mare, de forma rotunda, usor eliptica, cu centru luminos dar difuz.
26.NGC 4478 Fecioara. Relativ bine vizibila,relativ luminoasa,foarte mica, de forma rotunda, cu centru relativ cvasi-stelar.
27.NGC 4476 Fecioara. Relativ greu vizibila,foarte mica, slab luminoasa, de forma eliptica.
28.NGC 4440 Fecioara. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, foarte mica.
29.M 84 Fecioara. Foarte bine vizibila, luminoasa,relativ mica, de forma rotunda, cu centru cvasi-stelar.
30.M 86 Fecioara. Bine vizibila, luminoasa, relativ mare, de forma usor eliptica, cu centru cvasi-stelar.
31.NGC 4387 Fecioara. Greu vizibila, slab luminoasa, foarte mica, de forma rotunda.
32.NGC 4388 Fecioara. Greu vizibila, slab luminoasa, relativ mica, de forma eliptic-alungita subtire.
33.NGC 4435 Fecioara. Bine vizibila, relativ luminoasa, mica, de forma usor eliptica, cu centru cvasi-stelar.
34.NGC 4438 Fecioara. Relativ bine vizibila, relativ slab luminoasa, relativ mica, de forma eliptica, relativ difuza.
35.NGC 4461 Fecioara. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, foarte mica, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
36.NGC 4458 Fecioara. Greu vizibila, slab luminoasa, foarte mica, de forma rotunda.
37.NGC 4473 Fecioara. Bine vizibila, luminoasa, mica, de forma rotunda, usor eliptica, cu centru relativ cvasi-stelar.
38.NGC 4477 Fecioara. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, mica, de forma eliptica, cu centru relativ luminos difuz.
39.NGC 4479 Fecioara. Foarte greu vizibila, la limita vizibilitatii.
40.NGC 4459 Fecioara. Relativ bine vizibila, relativ slab luminoasa, relativ mare, de forma eliptica, cu centru difuz eliptic relativ luminos.
41.NGC 4429 Fecioara. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, relativ mica, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
42.NGC 4371 Fecioara. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, foarte mica, de forma eliptica, cu centru relativ cvasi-stelar.

Deci am observat nu mai putin de 42 obiecte aseara, adica 41 de galaxii si un roi globular, intr-un interval de timp nu prea lung (22:30-1:00) cu telescopul de 245mm.

Am facut o socoteala la cate obiecte ,in special galaxii ,am observat de cand am finalizat telescopul Gigant si rezultatul este unul fantastic; 181 de galaxii in numai o luna (defapt sunt mai putine zile de observatii, cel mult 10-12 zile imprastiate pe un interval de o luna, caci nu mereu a fost senin), din care 37 galaxii sunt noi, observate pentru prima data si daca mai adun si celelalte tipuri de obiecte DSO observate cred ca am depasit 200 cu siguranta in acest interval de timp.

[iulian90]

Salutare tuturor.

Revin cu noi observatii cu Gigantul 245/1286mm ,dupa doua saptamani si ceva de de vreme capricioasa, cu praf saharian, ploi, nori si Luna pe cer. Aseara a fost prima seara cu cer senin ,fara Luna (care a rasarit aproape de miezul noptii) asa ca am profitat si am scos Gigantul la aer dupa saptamani in care a stat cuminte in casa.

Am vizat zona constelatiei Fecioara (Virgo) unde mai aveam de observat o multime de galaxii, dar am mai observat obiecte si din alte constelatii, in numar de 35 obiecte in total, acestea fiind urmatoarele:

1.NGC 4526. Fecioara. Este bine vizibila, relativ mica, de forma eliptica, luminoasa, cu centru relativ luminos difuz.
2.NGC 4535. Fecioara. Foarte greu vizibila.
3.NGC 4570. Fecioara. Este relativ bine vizibila, mica, relativ luminoasa, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
4.M 49. Fecioara. Foarte bine vizibila, relativ mare, de forma circulara, foarte luminoasa, cu centru cvasi-stelar. Este vizibila o stea in apropoerea galaxieie ,la veste de aceasta
5.NGC 4365. Fecioara. Bine vizibila, mica, luminoasa, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
6.NGC 4339. Fecioara. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, de forma eliptica.
7.NGC 4261. Fecioara. Este relativ bine vizibila, mica, relativ slab luminoasa, de forma eliptica, cu centru relativ cvasi-stelar.
8.NGC 4281. Fecioara. Este relativ bine vizibila, relativ luminoasa, foarte mica, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
9.NGC 4273. Fecioara. Relativ greu vizibila, foarte slab luminoasa, mica, de forma eliptica, difuza.
10.M 61. Fecioara. Relativ greu vizibila, slab luminoasa,relativ mare, de forma circulara, cu centru cvasistelar dar slab luminos.
11.NGC 4536. Fecioara. Foarte greu vizibila.
12.NGC 4527. Fecioara. Greu vizibila, slab luminoasa, relativ mica ,de forma eliptic-alungita.
13.NGC 4179. Fecioara. Relativ bine vizibila, foarte mica, luminoasa, de forma circulara, cu centru cvasi-stelar. Se afla in apropierea a 7 stele dispuse in sirag, la nord-vest de steaua Zaniah/ Eta Vir.
14.NGC 4030. Fecioara. Relativ vizibila, relativ mica, relativ slab luminoasa, de forma eliptica, difuza, fiind incadrata intre doua stele, la vest de steaua Zaniah.
15.NGC 4665. Fecioara. Este relativ bine vizibila, mica, relativ luminoasa, de forma eliptica, cu centru luminos dar difuz.
16.NGC 4636. Fecioara. Relativ bine vizibila, relativ mica, relativ luminoasa, de forma usor eliptica, cu centru luminos relativ difuz.
17.NGC 4900. Fecioara. Este greu vizibila, foarte slab luminoasa, mica ,de forma eliptica difuza, avand o stea fix in centru (sau poate centrul galaxiei are aspect foarte stelar).
18.NGC 4666. Fecioara. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, relativ mica, de forma eliptic-alungita, cu centru relativ cvasi-stelar.
19.NGC 4753. Fecioara. Bine vizibila, relativ mica, relativ luminoasa, de forma eliptica difuza, cu centru relativ luminos dar difuz.
20.NGC 4643. Fecioara. Bine vizibila, mica, luminoasa, de forma usor eliptica, cu centru cvasi-stelar.
21.NGC 4697. Fecioara. Foarte bine vizibila, relativ mica, foarte luminoasa, de forma eliptica difuza, cu centru luminos cvasi-stelar.
22.NGC 4546. Fecioara. Foarte bine vizibila, mica, foarte luminoasa, de forma eliptica, cu centru luminos cvasi-stelar.
23.NGC 4699. Fecioara. Foarte bine vizibila, mica, foarte luminoasa, de forma circulara, cu centru foarte luminos cvasi-stelar.
24.NGC 4995. Fecioara. Foarte greu vizibila.
25.NGC 4958. Fecioara. Bine vizibila, foarte mica, relativ luminoasa, de forma usor eliptica, cu centru cvasi-stelar.
26.NGC 5746. Fecioara. Greu vizibila, slab luminoasa, mica ,de forma eliptica.
27.NGC 5566. Fecioara. Relativ bine vizibila, foarte mica,relativ luminoasa, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
28.NGC 5576. Fecioara. Este relativ bine vizibila, foarte mica,relativ slab Relativ bine vizibila, foarte mica,relativ luminoasa, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
29.NGC 5848. Fecioara. Relativ greu vizibila, foarte mica,slab luminoasa, de forma eliptica.
30.NGC 5363. Fecioara. Este bine vizibila, relativ mica, relativ luminoasa, de forma eliptica difuza, cu centru relativ luminos, cvasi-stelar.
31.NGC 6503. Draco. Relativ greu vizibila, relativ mare, slab luminoasa, de forma eliptic-alungita difuza.
32.NGC 6552 / Cat's Eye. Draco. Foarte bine vizibila aceasta nebuloasa planetara, relativ mica, foarte luminoasa, de culoare verzuie bine distinsa la grosismentele de 64x si 128x, are o forma de romb, cu margini clare si cu o stea in centru ,ce aduce aminte de ochiul unei pisici, de aici si numele de Cat's Eye. Steaua centrala se observa cel mai bine la 128x, la grosisment mai mare parca se distinge mai greu.
33.M 13. Hercules. Reobservat. Are o multime de stele usor rezolvabile de la margine pana in centru.
34.M 3. Canes Venatici. Reobservat. Asemeni lui M 13,se rezolva pana in centru, doar ca stelele sunt mai dese si mai fine.
35.M 5. Serpens Caput. Reobservat. Acest roi se vede ca-n imaginile astrofoto stack prelucrate, avand pe langa stele care se rezolva din margine pana-n centru si o multime de stele mai dispersate ce inconjoara roiul.

Deci din totalul de obiecte observate ,30 sunt din constelatia Virgo, doua din Draco, unul din Hercules, unul din Canes Venatici si unul in Serpens Caput.
Daca adun cele 30 galaxii din Virgo cu cele 31 pe care le-am observat pe 10 aprilie se fac in total 61 de galaxii observate in Virgo si inca nu s-au terminat, mai am pe acelea mai dificile pe care le voi "tinti" cu WikiSky in functe de magnitudinea lor dar si de stralucirea de suprafata. Si nu neaparat numai in Virgo, ci si in Bootes, Serpens Caput, Coma Berenices, Ursa Major etc.
In prezent am ajuns la 211 galaxii observate cu Gigantul in decurs de doua luni, numar ce l-am atins in trecut abia in doi-trei ani cu celelalte instrumente mai mici (telescopul de 150mm si cel de 114mm).

[tudor]

Felicitari Mircea! Deci diferenta de apertura se poate masura si in luni nu doar in centimetrii

[Mircea Pteancu]

Multumesc Tudor, asa este !

Sambata 25 Mai am observat cu dobsonianul Toleascop D= 200mm F/ 6,16.
Am folosit grosismentele si ocularele acestea : 49x/ XCel 25mm + 246x/ TMB 5mm + 308x / TMB 4mm + 385x / TS 3,2mm + 492x / TMB 2,5mm + 410x / Radian 3mm.
Cerul era napadit de pacla si se vedeau si nori razleti. M-am multumit asadar cu doar cateva reobservari.

Observatii:

- Messier 3, roi sferic, a fost gasit direct la 246x cu ocularul TMB 5mm. Deja la aceasta marire, roiul prezenta un mare numar de stele rezolvate. Prea multe pentru rabdarea mea, pentru a sta si a piguli stea cu stea intr-o numaratoare condamnata din start a fi imprecisa in absenta unei harti foarte detaliate a roiului.
La 308x si la 385x se vedeau tot mai multe stelute, majoritatea foarte slab luminoase, fara ca centrul sa fie complet rezolvat.
In centru s-a vazut tot timpul o ceata de lumina laptoasa, semn al stelelor nerezolvate. 410x nu a adus informatii in plus, eram deja dincolo de limita acceptata de turbulenta.
Am devenit curios in privinta magnitudinii vizuale atinse. Cum sa o determin ? Am remarcat doua perechi de stele, sa le zicem ''duble'', datorita apropierii aparente mici. O asemenea dubla se vedea in haloul roiului, ''exact'' la Est si am numit-o ''b''. Iar alta ''dubla'', se vedea ceva mai apropiata de centrul roiului ca cea estica, dar la SE si pe care am numit-o ''a''.
Din pacate webda nu contine date despre M3 deoarece este roi sferic, nu deschis.
Am apelat atunci la Aladin Lite unde, intr-o imagine SDSS9 am reusit sa identific doar ''dubla b''.
Atasez imaginea lui M3 din SDSS9 si ''dubla b'' dimpreuna cu datele despre cele doua stele, notate cu ''b1'' = NGC 5272 1363 si ''b2'' = NGC 5272 1360. Din aceste date rezulta ca * b1 are magnitudinea 14,32 iar b2 = magnitudinea 13,69.
De retinut insa ca in ocular se vedeau la 385x zeci sau poate sute de stele inca si mai slabe.
Acest rezultat este important pentru mine deoarece mi-a demonstrat ca pot sa folosesc dobsonianul ''Toleascop'' pentru observarea variabilelor cu minimul ''inner sanctum'' adica dincolo de magnitudinea 14mv.
In atasamente vedem schita lui M3 din jurnalul de observatii, apoi schita rotita pentru asezarea corecta a punctelor cardinale, imaginea lui M3 in SDSS9 cu stelele din ''dubla b'' adnotate si datele stelelor b1 si b2.

-Am reobservat apoi, fara sa insist, M13 rezolvat si el in foarte multe stelute. Despre acesta am notat ca parea mai sarac in stele decat M3 si mai rarefiat. Poate o fi fost asa din cauza paclei sau vreunui nor razlet.

- M92 a fost si el rezolvat intr-o puzderie de stelute. Ceea ce am remarcat de aceasta data la acest roi era aspectul asimetric si anume roiul parea a fi mai bogat in jumatatea sudica - asa am notat.
In imaginea SDSS9 a lui M92 insa, acesta se vede ''tuflit'' adica aplatizat spre Nord-Vest.
Camille Flammarion il citeaza pe Bode drept descoperitor al cestui roi. Apoi reproduce notitele lui John Herschel, Smyth, Schonfeld, D' Arrest, Schulz si Engelhardt. Dar nici unul dintre ei nu pomeneste despre vreo asimetrie aparenta a roiului sferic M92. Voi cum il vedeti ?

Alte observatii :

- Am rezolvat si separat din nou Eta CrB. Deja la 246x se vedeau excelent discurile Airy ale stelelor A si B, formand aspect de cifra''8''. La 308x era inca negociabil daca se vedea uneori puntita de separatie intre stele dar la 385x si 410x , aceasta se vedea incontestabil.
Ceva ciudat insa trebuie sa semnalez. Valoarea PA= 40 grade este de mult ''vechitura''. Mie mi s-a parut ca PA este aprox 5- 10 grade, deci companionul aflandu-se in cadranul I. StelleDoppie arata insa pentru 2024 un PA = 351 grade, deci companion in cadran IV si ca abia in 2026 va trece ''granita'' in cadranul I.

- Am rezolvat si separat apoi STT 235 din Ursa Mare. Am sondat starea atmosferei in acea directie deoarece as fi vrut sa incerc rezolvarea lui Dubhe / Burnham 1077. Dar abia, abia am dovedit-o pe STT 235. Deci nici o sansa ...

- Zeta Her a fost frumos rezolvata cu TMB 4mm si TS 3,2mm si se zarea culoarea galben-palida a companionului.

- Vega mi-a permis sa vad companionul ei H 5 39 si pe cel cu care formeaza STFB 9AE

- Am incheiat la Epsilon Lyr unde am vazut stelele A,B,C,D, E, I si F cu usurinta.
Companionul G s-a vazut doar cu dificultate si numai la 385x.

Cer senin, Mircea

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Pe 7 iunie dar si aseara am reluat observatiile la obiecte de cer profund, cu Gigantul de 245/1286mm si cu noile oculare WO Super Planetary 3mm si TS UWA de 4mm, alaturi de trei din ocularele vechi, cel Plossl de 40mm de la Celestron, 20mm RK si 9mm TS Plossl, dar folosite impreuna cu barlow 2x , plus filtrul UHC.

Pe 7 iunie am observat cele mai multe obiecte, in numar de 38 si anume:

Reobservate:
-M 60-foarte bine vizibila si insotitorul obscur NGC 4647-foarte greu vizibil,
-M 59 -bine vizibila, NGC 4638 -relativ bine vizibila,
-M 58- bine vizibila, NGC 4564 -relativ bine vizibila, steaua dubla din apropierea galaxiei-usor rezolvabila desi are o separatie de 1-1,5 arc-sec., observata si cu ocularul WO SPL 3mm.
-NGC 4567 si NGC 4568- prima foarte greu vizibila, cealalta greu vizibila,
-M 89 - foarte bine vizibila, NGC 4550- relativ bine vizibila ,
-NGC 4551- relativ greu vizibila, M 87- foarte bine vizibila si luminoasa, NGC 4478- relativ bine vizibila,
-NGC 4476- greu vizibila, NGC 4440 -greu vizibila,
-M 84- foarte bine vizibila,luminoasa, M 86- bine vizibila,
-NGC 4387- greu vizibila si NGC 4388- foarte greu vizibila, din apropierea galaxiilor M 84 si M 86,
-NGC 4435-bine vizibila - cu centru cvasi-stelar, NGC 4438-bine vizibila, mai difuza,
-NGC 4461- relativ greu vizibila si NGC 4458- greu vizibila ,
apoi in constelatia vecina Coma Berenices
-NGC 4473 -bine vizibila- luminoasa, NGC 4477- relativ bine vizibila, NGC 4479- foarte greu vizibila si NGC 4459-bine vizibila.

In afara de acestea am mai observat si:

-M 5, roi globular din constelatia Serpens Caput. Super fain se vede acest roi in noul ocular TS UWA de 4mm cu campul aparent de 82 grade, roiul umpland aproape intreg campul la grosismentul de 321x.
-M 10, roi globular din constelatia Ophiucus. Relativ luminos, bine vizibil, rezolvabil in stele pana in centru.
-M 12, roi globular din constelatia Ophiucus. Mai slab luminos si mai dispersat decat M 10, si acest roi se rezolva pana in centru, parca avand stele mai distincte in centru si mai usor rezolvabile.
-M 107, roi globular din constelatia Ophiucus. Greu vizibil, slab luminos, mic partial rezolvabil in stele.
-M 4, roi globular din constelatia Scorpionul. Relativ bine vizibil pe un fond ceresc cam luminos, dar bine rezolvabil in stele pana in centru. Are o forma neregulata si o formatiune de 10-15 stele mai liniara (aspect de sirag) orientata pe axa N-S.
-M 80, roi globular din constelatia Scorpionul. Bine vizibil, luminos, dar mic si nerezolvabil in stele.
-M 9, roi globular din constelatia Ophiucus. Relativ bine vizibil, relativ luminos ,dar partial rezolvabil pe margine in stele.
-NGC 6356, roi globular din constelatia Ophiucus. Relativ bine vizibil, mai mic si mai putin luminos decat M 9, dar nerezolvabil in stele.

Iar aseara am observat mai putine obiecte dar mai interesante:

-NGC 5682 , galaxie din constelatia Bootes. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, de forma eliptica.
-NGC 5557 , galaxie din constelatia Bootes. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, de forma rotunda, cu centru cvasi-stelar.
-NGC 5653 , galaxie din constelatia Bootes. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, mica si rotunda, difuza.
-NGC 5642 , galaxie din constelatia Bootes. Relativ bine vizibila, relativ slab luminoasa, de forma eliptic-alungita, avand o stea slaba in apropiere de centru.
-NGC 5646 , galaxie din constelatia Bootes. Greu vizibila, foarte slab luminoasa, relativ mica, de forma eliptica si difuza.
-NGC 5689 , galaxie din constelatia Bootes. Bine vizibila, luminoasa, foarte mica, de forma rotunda, cu centru cvasi-stelar luminos.
-NGC 5970 , galaxie din constelatia Serpens Caput. Greu spre foarte greu vizibila, foarte slab luminoasa, de forma eliptica, difuza.
-NGC 5962 , galaxie din constelatia Serpens Caput. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, de forma eliptica.
-M 71, roi globular din constelatia Sagitta. Este mai bine vizibil si mai luminos decat in telescoapele de 150mm sau 114mm, se rezolva usor in zeci de stele fine, avand o forma neregulata.
-M 27, nebuloasa planetara din constelatia Vulpecula. Se vedea super fain cu Gigantul aceasta nebuloasa, mult mai luminoasa decat in celelalte telescoape ale mele, aspectul de haltera mai bine definit plus ceva zone periferice foarte slab luminoase , cu filtrul UHC pus pe ocularul de 40mm + barlow2x, iar fara barlow dar cu filtru UHC prin ocularul de 40mm se distingea parca si un pic de culoare verzuie. La grosismente mai mari, cu ocularul de 20mm si cel de 9mm cu barlow 2x am mai zarit si 3 stele in interiorul nebuloasei, una mai la periferie ,mai usor vizibila, si doua in zona centrala mai luminoasa, greu vizibile, mai ales cu ocularul de 9mm + barlow 2x sau cu ocularul TS UWA de 4mm fara barlow.
-Veil Nebula din constelatia Cygnus. Cand am indreptat Gigantul in zona nebuloasei Veil si am pus ocularul de 40mm si filtrul UHC (fara barlow- la grosismentul de 32x) mi-a sarit in ochi un arc slab luminos suprapus peste fondul stelar dens, acela era compus din nebuloasele NGC 6992+6995, avand o zona putin mai luminoasa in NGC 6995. Super fain se vedea acel arc, desi greu vizibil aparea mult mai evident decat aparea in telescopul de 150mm, si inca nu a fost o seara cu cer prea limpede. Cand voi prinde o seara cu cer foarte limpede probabil nebuloasa Veil se va vedea si mai bine cu Gigantul. In afara de arcul format din NGC 6992+6995 am mai zarit si o parte din NGC 6960, in apropiere de steaua 52 Cyg, la fel, greu vizibila dar mai evidenta pe fondul stelar.

Si cireasa de pe tort de aseara a fost roiul deschis M 11 din Scutum, care m-a dat pe spate la cat de fain si luminos se vedea cu Gigantul, mai ales la grosismente mari, cu ocularele de 9mm si TS UWA de 4mm. Cel putin cu ocularul TS UWA 4mm privelistea era foarte minunata, roiul umpland o mare parte din campul urias al ocularului, la 321x si prezentand un centru cu densitate stelara mare, format din numeroase stele relativ luminoase si dese,cu luminozitati aproape egale intre ele, printre stelele dese aparand si o stea mai luminoasa.

Cu acest minunat roi am incheiat aseara observatiile pe la 1 noaptea.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Strasnice observatii de cer profund !
Spor la observatii !

Marti 10 Iunie am facut observatii cu dobsonianul Toleascop D= 200mm F/ 6,16, folosind ocularele XCel 25mm + TS 7mm UWA + Radian 5mm + zoom Svbony 7 -21mm.
Cerul a fost paclos, cu nori grosi la orizont si nori subtiri de mare altitudine in preajma Zenitului.

- Am rezolvat si separat urmatoarele stele duble : STF 1689 - STF 1785 - STF 1793 - Eta CrB - Zeta Her - Porrima - Izar - Beta Sco - Nu Sco dar numai dubla MTL 2 CD (perechea mai slab luminoasa cu separatie de 2,4'').

- Eta CrB a prezentat discurile Airy tangente deja la 205x in ocularul Radian 5mm. ( Nu stiu ce se intampla cu steaua asta dar incepe sa aiba un comportament public tot mai indecent si face strip-tease aproape in fata oricarui telescop sau ocular ... ).

https://www.youtube.com/watch?v=hfgwrdYUQ2A

Daca o tine tot asa va fi iar ca pe vremea lui William Herschel cand era suficient un telescop de sase toli ca sa o rezolvi !
La 240x, discurile Airy ale stelelor componente ale lui Eta CrB se vedeau mult mai bine si parca, parca uneori se zarea, nesigura, o puntita efemera de cer negru.

- Zeta Her a fost, in mod paradoxal, mai greu de rezolvat iar culoarea galbena a companionului nu a fost observabila.

- Izar / Eps Boo a fost separata minunat si se zarea culoarea azurie a companionului.
La fel, Porrima a oferit iar un spectacol ceresc superb.

- STF 1785 este ''vecina'' cu roiul M3 , mai apropiata iar STF 1793, ceva mai departata. Nu foarte ...

- Toleascopul a spart in sute de stele roiurile M3, M2, M10 si M12 dar in centrul acestora se zarea, la toate, lumina laptoasa de stele inca nerezolvate.
La roiul M4 s-au vazut numai vreo 20 -30 de stelute, indeosebi raul acela stelar care il strabate diametral.
M107 a ramas nerezolvat si, fiind jos, spre orizontul sudic, abia se zareau stelutele care formeaza asterismul in forma de cruce care incadreaza roiul.

- Un moment deosebit a fost cel in care ocularul zoom Svbony 7 -21mm a prezentat mult mai bine galaxiile NGC 4754, NGC 4762, M60 si M59 decat ocularele XCel 25mm si TS 7mm UWA. Care nu sunt nici pe departe oculare de lepadat.
Dar nu insist asupra detaliilor, oricum ocularele zoom Svbony nu sunt vandute de dealerii de la noi.
Si n-as vrea ca vreun confrate daco-roman cu vederi inguste sa ma banuiasca de propaganda comerciala.
Eu le-am obtinut cu greutate si numai cu ajutorul si rabdarea lui Armand caruia-i multumesc si aici.
Asteptare a fost lunga dar acum sunt rasplatit, a meritat cu varf si indesat.

Si scriu aici si despre observatiile de stele variabile cu care am incheiat aseara. Ca nu ma incanta deloc sa-mi vad numele prin tot forumul care doarme ca o gradina de legume.
Azi-noapte am observat cu binoclul Aculon 10x50mm variabilele : bet Lyr - R Lyr - gam Cas - alf Her - R CrB - R Sct - eta Aql.

Cer senin, Mircea

[mmarin]

[nobody]

Las'ca fac eu reclama ... sunt pe stoc la Amazon... la preturile afisate se mai aplica 15% reducere (voucherul e de la comerciant, promotie), altfel nu stiu cat de bune sunt preturile si daca le livreaza in Romania (mai au restrictii). Dar ziceti ca merg OK ?

[mmarin]

N-am probat decât 3-8, și nici p-ăla prea mult, că s-a terminat rația de cer senin dar e bun. Bine corectat, se descurcă binișor chiar și la f/3.5 iar controlul luminii parazite e excelent. Eye-relief-ul mic nu împiedică cuprinderea întregului câmp dar lentila de ochi nu rămâne mult timp curată - e ca la ortoscopicele mici, tre' să-l cureți tot timpul.
Dacă prind o noapte cu seeing bun îi scriu un review.

[iulian90]

[Mircea Pteancu]

mmarin

E bine de stiut de firma lui cheliosu' , mersi ! ( Rade ciob de oala ... cheala ... ).
Eu am preferat direct de la mama Bony din Hong - Kong. Si ca sa o zicem pe aia dreapta, Svbony si-a facut datoria dar au facut fitze - de doua ori - ''fratii'' nostri ( vitregi) de Schengen din Olanda.
Varianta zoom 3-6mm chiar ca-mi face cu ochiul. Nu ca nu mi-ar placea cea a lui ''televiu'' ...

nobody

Habar n-am de unde provine avantajul , poate din acoperiri. Dar am avut proba calitatii in fata ochilor. Pe un cer de crepuscul, galaxiile se vedeau mult mai bine cu zoomul model 135: 7- 21mm. Asta dupa ce am vazut galaxii cu zecile ( ca sa nu zic cu sutele dar de sute de ori prin repetitie la aceleasi obiecte, pot sa spun) cu TS 7mm.
Despre zoomul 3-6 mm stiu doare cele citite. Dar incep sa am mai multa incredere in cele citite pe Stargazer Lounge, despre zoomul 7 -21 mm, am vazut intocmai cu ce am citit de la ei.

Iulian

Bafta maxima la dublele fioroase !
Pune pe lista si 13 Vul ( nu-i subarc dar nici usoara nu-i) si 16 Vul, ambele vecine cu M27. Si STF 410, multipla foarte frumoasa.

Interesant ce spui despre Eta CrB. Asa se explica atunci ca si William Kitchiner a observat Eta CrB. El a avut 54 de telescoape, de pana la zece inch ca ale noastre. Dar prefera lunetele pe la 90 - 100mm apertura. Din alea a avut cu zecile, dintre cele mai bune din lume, la acea vreme.
Isi permitea baiatu' . Dupa ce a mostenit de la babacu sau o avere echivalenta cu vreo 25 milioane lire, la doar 24 ani. N-a fost prost sa munceasca, a lasat balta studiile si s-a apucat de distractii astronomice, gastronomice si muzicale. Printre altele, inafara de ocularul pancratic, el este inventatorul cartofilor-pai, a cipsurilor. Cartea lui de bucate este celebra si in ziua de azi.
Nu ma ascund dupa deget, am o slabiciune pentru dragul de ( ciudatul de )Kitchiner.

Mircea