[MariusP]

[Erwin]

Sănătate, Mircea! Vei primi și tubul portocular, l-am trimis cu DPD.

Să ne ții la curent cu discuțiile respective! Istoria Astronomiei fără pauze!

[Mircea Pteancu]

Marius

Multumesc pentru urare si sunt de acord cu remarca ta !
Dar situatia este inca si mai dificila pentru barbat. Dupa ce da coltul, ajunge in fata Sefului cel mai mare care il va intreba (destul de suparat) : ''Desi ti s-a tot spus din porunca mea, tu de ce totusi n-ai ascultat ?"

Erwin

Multumesc inca odata de ajutor, ieri a ajuns cu bine tubul portocular. Aseara l-am si remontat la locul sau si a trebuit sa fac o corectie minora la colimare. Portocularul functioneaza foarte bine.

Aseara, Vineri 26 Aprilie cerul a fost foarte paclos, abia am putut sa testez functionarea reflectorului Newton D = 148mm F/5 dupa repararea focuserului.

Observatii:

- Cu greu am gasit M37-M36-M38 si M35 care s-au vazut ca niste roiuri slab luminoase, sarace in stele la 30x/ XCel 25mm si 125x/ Radian 6mm.

- Turbulenta atmosferica era mare, nu au fost conditii bune pentru observarea stelelor duble. Am observat cateva duble/triple ''de vitrina'': Castor - Algieba - Cor Caroli - Izar/ Epsilon Boo ( separata la 150x dar culorile erau foarte spalacite ) - Delta Boo / 30x - Mu Boo / tripla superba la 150x - Nu Dra - Mu Dra - 16+ 17 Dra / tripla - Polaris - Iota Boo - Theta Boo - Pi Boo - Xi Boo

- Intr-un petec de cer senin, am admirat culoarea oranj-rubinie a stelei Y CVn, care va intra curand in meniul meu de variabile

- Tot cu greutate am gasit si roiul sferic M 13 care la 150x s-a vazut mare si cu aspect granulat dar nerezolvat.

- La stele duble si la roiuri, focuserul a functionat lin si cu finete, reparatia a avut loc cu succes.

O mica recapitulare:

-Newtonianul D=148mm este iarasi functional datorita ajutorului lui Erwin, acesta fiind instrumentul meu de baza pentru stele variabile, impreuna cu binoclul 10x50mm.

( Asta e, recunosc ca sufar de ''telescodependenta'', imi plac telescoapele, imi place sa le vad, sa le am in preajma, pur si simplu sa la manuiesc. Deci asa program de variabile ''imi trag'' incat sa fie obligatorie folosirea telescopului in doze, ba chiar supradoze, cat mai masive. )

- Sunt pe cale sa finalizez o culegere de harti, un atlas de stele variabile similar celui intocmit de colegul nostru Alex / Herr Alien. Am dezvoltat ideea prin adaugarea la variabilele accesibile binoclului si a unor variabile care au minime ''adanci'', unele mergand dincolo de magintudinea 14mv sau chiar 15mv.
Am mai adaugat si harti de cautare pentru fiecare variabila. Pe langa hartile AAVSO care formeaza baza, pentru multe dintre ele am inclus harti suplimentare de observare: frantuzesti de la AFOEV si englezesti de la BAA si Society for Popular Astronomy.

[Armand Popa]

Ce fain este să văd cât de activ este forumul în aceste zile senine cu Luna în descreștere. Iulian, felicitări pentru observațiile tale cu telescopul de 254mm. Se pare că și tu și telescopul aveți spor

Nu rămân nici eu în urmă, nu tot timpul postez aici, dar să știți că atunci când e senin, eu ies. În cei opt ani de când fac activobservații astronomice, cred că nu am ratat mai mult de zece nopți senine fără să fac observații...

Azi seara am reușit să observ două comete folosind telescopul dobsonian de 20 cm, sub un cer Bortle 3/4.

Cometa C/2023 A3 (Tsuchinshan-ATLAS) se vede foarte ușor, ca o cometă mică, cu coma condensată, și se poate observa o ușoară alungire a comei, având aspectul unei stele defocalizate alungite într-o parte.

Relativ bine vizibilă este cometa 13P/Olbers în constelația Taurus, undeva între stelele 94 Tauris și 44 Persei. Din păcate, cometa 13P se află deja un pic în lumina crepusculului, dar și asta este vizibilă cu aspect de galaxie, fără vreun detaliu deosebit. Cu acestea, am 21 de comete observate vizual de a lungul anilor.

Pe lângă observațiile de comete, mi-am delectat ochiul cu 66 de galaxii din constelațiile Virgo, Bootes, CVn, UMa și Coma. Am lucrat și la completarea listei H400II, listă din care azi seara am reușit să observ 35 de galaxii, pe care le voi trece la topicul H400II.

Cer senin!
Armand

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Aseara am iesit din nou la observatii cu telescopul Gigant 245/1280mm ,profitand de cerul senin curat, dupa o saptamana de vreme capricioasa cu nori. Insa nici aseara vremea nu a fost stabila, pe cer aparand la scurt timp pacla de nori stravezii ce acoereau partial si Luna si acaparand tot mai mult din aria cerului, dinspre sud-vest.

In pofida paclei dezgustatoare seeing-ul a fost atat de bun, incat imaginea stelelor parea stabila si clara si in reflectorul de 245mm, cum rar se intampla. Am inteles imediat ca e vremea pentru observat stele duble dificile.

Am luat la rand stelele duble luminoase si bine cunoscute si am inceput cu Iota Leo, la care companionul se vedea clar la grosismentul de 285x cu ocularul de 9mm si barlow-ul 2x, spre est de steaua principala vizibil mai slab luminos decat acesta.

A urmat steaua Porrima din Virgo care se splita foarte bine in doua componente similare ca magnitudini,cu spatiu negru generos intre ele.
Apoi Izar/ Epsilon Bootis, la care se observa bine companionul apropiat de steaua principala, de culoare mai rece decat steaua principala.
Am mai observat steaua Rho Herculis, care se splita frumos in doua componente cu spatiu negru generos, una putin mai slab luminoasa decat cealalta, ambele de culoare alb-rece, apoi si Rasalgethi / Alpha Herculis, la care steaua principala se vedea de un portocaliu intens iar componenta B de culoare galben-portocalie.
Am observat si steaua Marfik /Lambda Ophiuchi, la care componentele desi erau foarte apropiate intre ele, se splitau clar, cu spatiu negru bine vizibil intre ele.

Apoi a urmat si dubla-dubla Epsilon Lyrae la care componentele A-B si C-D se splitau frumos intre ele, iar in afara de acestea am mai observat si componentele I (relativ bine) ,E si F relativ greu (pe un cer paclos) dar si componenta H destul de greu in conditiile de aseara. Am mai observat odata acest sistem multiplu cu Gigantul, in seara de 10 mai ,cand s-a vazut si aurora boreala de la noi, si cerul era mult mai curat decat aseara; atunci am putut observa toate componentele, de la A pana H la G, inclusiv stelele Debillisima, ultimele doua observandu-se greu. Aseara nu am reusit decat componenta H din ultimele doua enumerate, sa o observ din cauza paclei.

Si "cireasa de pe tort" de aseara a fost o stea din constelatia Bootes; STF 1863, o dubla sub-arc, cu separatia dintre comnponete de doar 0,65 arc-secunde, pe care am reusit sa o splitez cu spatiu negru subtire intre componente la numai la grosismentul de 714x, cu ocularul Super MA de 3,6mm si barlow 2x. Am fost foarte incantat de acesta reusita, fiind prima stea sub-arc observata cu Gigantul de cand a fost finalizat.

Desigur ca am mai observat doua stele sub-arc in trecut, dar cu telescopul de 150/1400mm, in constelatia Cefeu, avand in jur de de 0,8-0,9 arc-secunde, dar voi ajunge acolo in curand si cu Gigantul sa le observ, si voi cauta si alte stele sub-arc daca mai prind seri cu asemenea seeing de nota 8-9/10 pe scara Pickering, cum a fost aseara.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Aceasta este dovada suprema care atesta calitatea oglinzii Csatlos.
Un rezultat sperat care acum este confirmat. Felicitari si spor la observatii !

Noi, la Arad, pe un cer foarte paclos, am observat aseara obiecte ''de vitrina'' in cadrul Astronomy Day 2024.
Cerul nu a fost prietenos dar actiunea noastra a avut mare succes.

Cer senin, Mircea

[nobody]

Iulian, grosismentul maxim rezolvant al telescopului tau este conform fomulei Gmr = o^laie ... Bravo !

[iulian90]

Multumesc domnu Mircea pentru felicitari. Intradevar, oglinda acestui telescop, facuta de Csatlos este una de buna calitate, putand rezolva fara probleme stele subarc precum cea de aseara. O sa incerc si cu duble mai stranse cu separatia de pana la 0,5 arc-sec. Lambda Cygni asteapta sa fie observata cu Gigantul. Si multe altele ca ea.

[Mircea Pteancu]

Alea cu ''grosismentele maxime'' sunt abureli invidioase si ciudoase de navetist cu tramvaiul, stropit din cap pana-n picioare de ''jmekerul'' ce tocmai a trecut pe langa statie cu 240 km/h ...
E culmea cu nebunii astia, doar toata lumea stie ca ''maximul'' este de 50 km/h.

Tu te lupti sa obtii un ocular de 5mm. Stiu deci ca-i otara sadic sa spun asta dar, pentru asa telescop, de la 10mm in jos, trebuie sa ai oculare cu focale din mm in mm.
Daca nu-i cu suparare, eu te ''desfatuiesc'' de Plossl 5mm.
La F/D aprox. 5, un ortoscopic ar fi mult mai potrivit. Dar campul de 42 grade te va chinui. Asa ca, zic eu, de ce sa nu incerci sa obtii Planetary ?
Vei avea comportament qvazi-ortoscopic pe vreo 95% din camp, plus camp aparent de 58 grade.

Mircea

[mmarin]

N-aș recomanda un un plossl de 5mm nici dușmanilor, tre' să apropii ochiul atât de mult încât e imposibil să păstrezi lentila de ochi curată. Nici ortoscopicul nu-i mult mai breaz, la f/5 ai un câmp bine corectat cam cât gaura cheii. Cel mai ades foloseam combinația 10mm orto + Q-barlow 2.25x care îmi oferă imagine bine corectată pe 80% din câmp la f/6 plus un eye-relief decent. Oricum, chiar și în condiții atmosferice favorabile, rareori am simțit nevoia să împing magnificația mai sus, chiar și cu oculare de câmp larg. O imagine mai mică dar mai luminoasă pare să-mi ofere mai mult decât una mare și întunecată.
Ocularul recomandat de Mircea Pteancu pare să fie o soluție bună, oricum nu poți folosi un ocular de câmp larg fără corector de comă - adică poți, dar câmpul util e tot de cca 40°. Aud lucruri bune de noile oculare flat de 60 - 65°, Erwin testează unul de 10mm. Ar putea fi o alternativă...

[nobody]

[Armand Popa]

Iulian, pentru grosismente mari, oculare nu prea scumpe ar fi ori seria Planetary de la Skywatcher, ori seria prefium flat field de la Lacerta. Pentru stele duble, cu planetary, obtin rezultate foarte bune. Am incercat si un premium flat filed de 5.5mm si mi-a placut

Armand

[iulian90]

Ok , am inteles, deci un Plossl de 5mm nu ar fi cea mai buna alegere pentru telescopul de 245mm .
Insa eu folosesc ocularele pe telescopul Gigant 245mm numai impreuna cu un barlow 2x care dubleaza focala telescopului , deci si raportul focal de la f/5,25 la f/10,5 si astfel oculare Plossl sau Kellner care sunt potrivite pentru rapoarte focale mari , pot fi utilizate fara probleme pe telescopul de 245/1286mm datorita barlow-ului care dubleaza raportul focal al telescopului in asa fel incat sa fie potrivit acestor tipuri de oculare .
Daca le folosesc direct, fara barlow ,intradevar, sunt nepotrivite la raportul focal de f/5,25 , la unele apare coma pe margini (RK 20mm si TS Plosssl 9mm) dar si un soi de sfericitate, indusa desigur de oculare, nu de telescop, ceea ce nu se intampla cand le folosesc impreuna cu barlow-ul 2x.
De aceea mizasem pe un ocular Plossl de 5mm care folosit impreauna cu barlow 2x ar da un grosisment de 514x , dar daca are un eye-relief prea mic , atunci imi voi indrepta atentia spre alte tipuri de oculare mai bune. Insa va dura pana ce imi voi putea lua un ocular destul de bun,din pricina bugetului .
Iar in privinta grosismentului maxim folosit , uneori este necesar in grosisment destul de mare, apropiat sau putin mai mare decat grosismentul maxim teoretic la stele duble cu separatii la limita de rezolutie a telescopului , numai astfel pot fi rezolvate asemenea stele , daca nu chiar splitate.

Aseara am avut iarasi ocazia sa ies cu Gigantul de 245/1286mm la observatii de stele duble , cerul fiind tot paclos dar mai curat decat alaltaseara si am observat urmatoarele stele duble:

-Eta CrB . Separatie= 0.6" conform Stelle Doppie, mA= 5,64 mB= 5,95 PA=351 grade. A fost rezolvata si chiar splitata la grosismentul de 714x , cu spatiu foarte subtire intre componente. Componenta B se vedea aproximativ spre N de steaua principala.
- HU 149 din constelatia Draco. Separatie=0.65" conform Stelle Doppie, mA=7,48 mB=7,62 PA= 270 grade. Si aceasta stea a fost splitata tot ci spatiu foarte subtire intre componente, care erau de culoare galbena.
-STF 1816 din constelatia Bootes. Separatie= 0.29" conform Stelle Doppie si 0,5" conform catalogului aferent atlasului de stele duble al lui Taki. mA=7,43 mB=7,75 PA= 104 grade. Oricum aceasta stea nu a putut fi splitata dar se vedea ca o elipsa alungita, nici macar de forma cifrei 8, semn ca are componente lipite si foarte apropiate intre ele , aproape suprapuse.
- STF 2 din constelatia Cepheus. Separatie= 0,96" conform Stelle Doppie, mA=6,68 mB=6,89 PA=13,8 grade. Aceasta stea a fost separata fara probleme, cu spatiu negru clar intre componente, se vedeau fain la grosismentul de 714x , insa la grosismentul de 285x (ocular TS Plossl 9mm si barlow 2x) componentele se splitau la limita. De aceea e necesar un grosisment destul de mare la stele duble stranse. In cazul celorlalte mentionate mai sus , nu au putut fi splitate la grosismentil de 285x ci doar la 714x in cazul de fata.
-STF 13 din Cepheus. Separatie= 0,98" conform Stelle Doppie mA=7,03 mB=7,12 PA=46 grade. La fel ca si precedenta , se spliteaza usor cu acelasi spatiu negru destul de clar intre componente, care sunt insa mai putin luminoase decat in cazul lui STF 2.
-44 Bootis. Separatie=0,53" conform Stelle Doppie, mA=5,2 mB=6,1 PA=210 grade. Si aceasta stea a putut fi splitata la limita, cu spatiu foarte subtire intre componente, aproape lipite, desi in atlasul Taki separatia era evaluata la 1,9" ,anul masuratorii era trecut 2006 in atlas, dar de atunci separatia s-a tot micsorat si astfel , conform Stelle Doppie a ajuns la numai 0,39" , data ultimei masuratori fiind in 2020 , valoarea de 0,53" pentru 2024 fiind interpolata.
-STF 1863 din Bootes. Reobservata. La fel ca si alaltaseara, componentele au fost splitate cu spatiu negru foarte subtire.
-Izar / Epsilon Bootis. Reobservata. S-a vazut mai bine componenta B aseara, de culoare alb-albastrui in contrast cu steaua principala de culoare galbena.
-Epsilon Lyrae. Reobservata. Aseara cerul fiind mai curat spre nord-est am putut observa toate componentele, de la A pana la H si G, ultimele doua se vedeau la limita.
-Miu Dra. O alta stea faina, cu spatiu generos intre componente la grisismentul de 714x.

[Mircea Pteancu]

Iulian

E bine cum procedezi acum.
Fa observatii cu ce ai si , in timp, vei reusi sa obtii si oculare mai fitzoase.

Mi-ai dat idei ''imperialiste'' atunci cand ai descris rezolvarea lui Eta CrB.
Aseara am incercat din nou si am rezolvat-o cu dobsonianul Toleascop 200mm. Am rezolvat-o pentru prima data in 2011, cu acelasi telescop, in aceeasi observatie cu Zeta Boo.
A parut a fi o seara obisnuita si atunci, fara nimic special. Vazusem in atlas ca stelele aveau liniuta de ''dubla'', ceea ce intotdeauna m-a intarata, e ca la lup mirosul de sange. Virgil Scurtu imi povestise despre observatiile lui la Eta si asa am devenit atent la coltul acela de cer.
Dar abia dupa observatie, am aflat cu cine am avut de a face.
La Eta CrB am mai reusit observatii dar la Zeta Boo, nu. Habar n-am avut ca aceea va ramane singura mea observatie la Zeta Boo. Care, printre altele, este si spaima opticienilor profesionisti. Zeta Boo este una dintre stelele pe care isi testeaza optica de mare rezolutie- asa am citit undeva.

Iar aseara parea a fi o seara naspa pentru observatii. Nici in vis nu m-as fi asteptat la imaginile vazute.

Cer senin, Mircea

[iulian90]

Aseara am mai iesit cu Gigantul de 245mm si am mai observat niste stele duble, nu multe ,dar interesante, acestea fiind:

-STT 338 din constelatia Hercules. S= 0.83" ( dupa Stelle Doppie), mA=7,21 , mB=7,38 , PA= 162 grade. S-a splitat relativ bine aceasta stea, cu spatiu clar vizibil intre componente.

-STT 288 din Bootes. S= 0.89" ( dupa Stelle Doppie), mA=6,89, mB=7,55 , PA= 153 grade. Si aceasta stea s-a splitat chiar mai bine, avand componentele de culare galbena.


-STT 298 din Bootes. S(A-B)= 1.2" ( dupa Stelle Doppie), mA=7,16, mB=8,44, mC=7,75 , PA (A-B)=191 grade S(A-C)= 120"( dupa Stelle Doppie),PA (A-C)=328 grade.
De asemenea ,si la aceasta stea care este tripla, componentele A-B s-au splitat bine si componenta C s-a vazut relativ usoe la mare distanta de componentele A-B.

La sfarsit am observat din nou sistemul multiplu Epsilon Lyrae si am vaut de data asta mai bine componentele E, F, Gsi H datorita cerului mai curat decat alaltaseara, desi Luna era mai luminoasa.

In plus am mai orientat Gigantul si spre constelatia Cygnus, care se vedea spre N-E unde am observat roiul NGC 6910 din apropiere de steaua Sadr/ Gamma Cyg si am ramas uimit de cat de multe si dese stele se vad in roi, apoi am observat si roiul M 29 si am vazut o multime de stele slabe in acest roi pe langa cele mai luminoase. Stelele care in telescoapele de 150mm si 114mm le vedeam la limita, acum se vedeau mai bine si printre ele se vedea multe alte stele si mai slabe, invizibile pentru telescoapele de 150mm si 114mm.

Apoi m-am "plimbat" de-a lungul constelatiei ,de la steaua Sadr inspre Albireo si m-am oprit si la micul roi IC 4996 la care am vazut mai multe stele pe langa cele 4-5 care erau vizibile in celelalte telescoape, printre care si o veritabila dubla.

Steaua Albireo a fost ultimul obiect observat aseara cu Gigantul, componentele se vedeau destul de luminoase, A de culoare galbena ,B de culoare alb-albastrui cu tenta spre mov.