[Incepator]

Buna, după o pauză mai lunga in care nu m-am mai ocupat de astronomie și pentru că acum am mai mult timp la dispoziție, am reluat un proiect mai vechi.
Pe scurt am înlocuit cele trei microcontrolere AT90S2313, cu un ARDUINO Nano ( ATmega 328p) care l-am programat direc in C că sa comand Telescopul direct din Stelarium.
Informația utilizată a fost protocolul NexStar disponibil pe net
https://www.nexstarsite.com/PCControl/ProgrammingNexStar.htm

Comunicația pe cablu RS232 am inlocuit- o cu un modul bluetooth HC05 foarte ușor de utilizat astfel încât comanda merge și de pe telefon și de pe Laptop.
Am pus un filmuleț pe Youtube

https://youtu.be/hm0AsG7J2vw

[nobody]

Fain !
Ce ai folosit sa programezi Atmelu' ?

[Incepator]

Un compilator de C

http://www.hpinfotech.ro/

cu programatorul STK600, am înscris FLAS -ul direct pe ISP.

[Erwin]

Felicitări pentru implementarea protocolului!

Dacă nu este secret poți urca proiectul pe github ca și alții să-l poată încerca? Un Arduino nano este mult mai ieftin și mai accesibil decât alte microcontrolere de pe piață și ar fi un avantaj cert.

Noi pe aici ne-am axat pe proiectul opensource onStep. Pe lângă veteranii ca Mihaig sau alții care au început cu STM32, Iulian90, MirceaR și cu mine am motorizat monturile proprii folosind motoare nema17 cu 400 pași/tură și varianta maxESP bazată pe ESP32 și un Wemos D1 mini pentru controlul WiFi prin aplicația Android. Așa că nu ne-am mai bătut capul cu programarea, totul este gata făcut la o complexitate greu de atins fără a experimenta mulți ani.

[Incepator]

Nu e un secret. M-am uitat ce este Github și am văzut că e pt developeri/programatori . Eu nu mă consider programator fac totul de hoby și că orice hobist cheltuiesc pe pasiune. Mă gândesc că o să pieptan, codul las partea de protocol fara comanda motoarelor care va fi că un simulator; dac-l compilezi si-l încarci in microcontroler Stelarium o sa le accepte și o să-ți arate pozitia telescopului și deplasarea la noua poziție. Codul sursa o să-l pun că fișier atașat la postare.
Implementarea protocolului e minimală. Că să meargă trebuie să funcționeze foarte bine răspunsul la cererea de poziție actuala "e". Varianta de PC și cea de celular nu sunt scrise la fel. Celularul te da afara imediat daca nu înțelege ce-i spui. Varianta pe PC a Stelarium e mai tolerantă.

Momentan sunt in concediu și nu am informația accesibila. Revin cu detalii.

[Erwin]

Github este pentru orice proiecte, nu numai pentru specialiști. Odată postat codul acolo ai posibilitatea să-l dezvolți, există control al versiunilor și prin contribuția altora poate deveni mai bun. De exemplu să aibă inclusă o variabilă care să știe dacă ești pe PC sau telefon și să acționeze în consecință.

Se pot posta și scheme, text pentru instrucțiuni de construire și utilizare (help) ș.a.m.d.

Sunt și alte platforme poate mai simple pentru DYI: Arduino StackExchange sau Playground, Instructables, Fritzing etc.

Distracție plăcută în concediu și cer senin!

[Incepator]

Am revenit cu cele promise.
Gasiti atasat doua fisiere sursa scrise in C, pt un Simulator (minimal) de controler NexStar care comunica cu Stelarium. Unul este pt ARDUINO Nano V3.0 care are la baza ATmega328PB si unul care are la baza ATmega328P ( test am facut doar cu 328PB). Sunt patit desi pe el scrie 328P in realitate cipul est 328PB.
Daca cineva vrea sa incerce fisierul se poate compila cu versiunea de evaluare http://www.hpinfotech.ro/cvavr-download.html.
CVAVR are posibilitatea sa incarce si prin USB folosind boot loader-ul ARDUINO ( eu l-am scris prin ISP care sterge bootloader-ul).
Exemplificare de complilare si conectare cu Stelarium am pus-o intr-un filmulet:
https://youtu.be/C2gRE8sm-Nk

[nobody]

Ha, ca sa vezi, eu cu CVAVR am inceput pe STK500 ... am folosit si eu Arduino (Uno) fara Arduino.
La ala poti programa si convertorul USB-serial ca-i tot un Atmega, n-are toti pinii folosibili, dar e suficient ca procesor auxiliar.

De ce diferente te-ai lovit in codul C intre 328 P si PB ?

[Erwin]

Mulțumim!

Eu nu am reușit să conectez onStep cu Stellarium dar nu am avut timp să găsesc cauza. Probabil trebuia să mai fac vreo modificare pe undeva.

[Incepator]

PB are doua UART -uri și generato-ul de cod le identifica cu denumiri diferite. In plus PB are mai multe countere și potruri care trebuie inițializare separat. Probabil compilatorul de ARDUINO face asta transparent și nu știi ce ai pe placa ( unele cipuri sunt chiar șterse).

[Incepator]

Cum am vazut ca lumea a trecut la motoare NEMA 17 am inlocuit vechile motoare luate din imprimante pe care nu scria nimic.....cu motoate de serie NEMA 17. Am pus un LCD si am facut o interfata astfel incat sa poti modifica si salva in EEPROM o parte din parametrii ( mie mi s-au parut importante raportul monturii, rapoartele rotilor dintate si backlsh-ul pe RA).
Am obtinut rezultate bune dar trebe spus ca si montura CG4 dupa mine e destul de inchegat adica as spune din cele bunnicele.
Experimentul e ca cele anterioare am tintit cu telescopul o ruleta intinsa pe perete si am masurat eroarea de intoarcere la punctul de plecare.
Urmarirea siderala e mult mai lina .
( pt a merge masuratoarea am modificat in soft formula de calcul astfel incat sa socoteasca tinta fixa - in realitate stelele se misca)

Experimentul e in filmulet: https://youtu.be/fcnvNHLxlTQ

[Incepator]

Am facut eu comanda prin Stelarium da Stelarium trimite catre controler coordonate J2000. Asa ca a trebuit sa implementez ( mai bine zis sa inghesui) in arduino nano corectiile pentru data curenta coordonate topocentrice si corectia cu refractia atmosferica ( pt. atmosfera standard).
Atasat un fisier cu rezultatele obtinute; de remarcat ca DEC corectat in controler si la care este trimis telescopul este foarte apropape de DEC Aparent din Stelarium care contine si corectia cu refractia atmosferica. Cum controlerul are implementat backlash atat pe RA cat si pe DEC cu o eroare fizica de pozitionare in jur de 15 arcsec cred ca pt o urmarire vizuala se obtine o precizie destul de buna de pozitionare de cativa arc min.
Ca tot e pus pe net controlerul am schimbat cuita si e mai prezentabil ( pt teste nu am mai legat motoarele si telescopul si inca nu a fost testat afara).
Filmulet cu testul:https://clipchamp.com/watch/lJwXsfoTxcE

[Incepator]

Am scos montura in camp si "performanta" a fost ca am reusit sa vad intr-un ocular de 13mm ( care la C5-ul meu da un FOV de aprox 30 arc min) majoritatea tintelor. Din cauza frigului n-am notat nimic la urmatoarea iesire o sa fac un rezumat scris. Asa ca am zis sa fac si eu o procedura de aliniere pe 3 stele. Experimentul facut in casa: 3 puncte 1,2,3 in varfurile unui triunghi , pozitia H home si T test se duc in 1', 2', 3' respectiv T'. Dupa ce fac alinierea ma astept ca sa introduc coordonatele T si sa ma duca in T'. A mers dar distantele fiind mici, comparabile cu erorile de backslash fac ca pozitionarea sa nu fie precisa .Diagonalele imaginii dinSharpCap are aproz 11 arc min x 1 min de timp.
https://clipchamp.com/watch/q89CMheQBYM

Softul a fost modificat sa considere tintele fixe si are scoasa corectia cu refractia.

Pozitionarea la OneStep cam cat e de precisa ?

[Erwin]

Felicitări pentru progrese.

Nu știu să-ți spun cât de precisă este poziționarea la onStep pentru că până acum nu prea am reușit să fac din balcon o aliniere polară foarte corectă fără să văd nordul și nu am folosit niciun soft de control în afară de aplicația Android. Ce pot să spun sigur este că acum pot folosi montura (Vixen GP) și la Lună sau la Soare pentru că înainte nu aveam posibilitatea să modific viteza, era siderală și atâta. Neavând alinerea polară nici Go-To nu a mers chiar unde trebuia, însă dacă revin la un obiect la care am fost și am sincronizat-o acolo revine destul de precis. Urmărirea este OK însă ar trebui verificată, eu nu fac astrofoto decât ocazional, mai mult la planete, așa că nu știu să folosesc PHD și alte finețuri.

[valy]