Index
Index forum Index forum
Autentificare Autentificare
Inregistrare Inregistrare
Cine este online Cine este online
Galerie imagini Galerie imagini
Calendar evenim. Calendar evenim.
Cautare detaliata Cautare detaliata
Ghid forum Ghid forum
Album astrofoto
IMGP7270.jpg
Imagine aleatoare
Blog
Inregistreaza-te pe forumul astronomy.ro
Colaboratori

Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.

Meteo
Vremea in Bucuresti
Statistici forum
Numar total de mesaje in forum: 203866
Numar de utilizatori inregistrati: 2614
Cel mai nou utilizator inregistrat: sabrina
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 399 la data de Joi Dec 31, 2015
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat   
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute
Legenda
Mesaje noi Mesaje noi
Nu sunt mesaje noi Nu sunt mesaje noi
Forumul este inchis Forumul este inchis

Ce am vazut aseara! (Incepatori)


Du-te la pagina Anterioara  1, 2, 3 ... 80, 81, 82
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect  

Observatii astronomice - incepatori

Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Autor Mesaj
sorini
Membru
Membru


Data inscrierii: 29 Ian 2015
Mesaje: 247



Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 27 Sep 2021 21:26 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

In seara aceasta am tot incercat sa conectez la WindowsXP(!) o camera web adaptata pt astro; n-am reusit decat sa gasesc un driver pt ea, dar in aplicatie dadea eroare. Asa ca plin de dezamagire, pe tubul MTO cu care testam, am inlocuit camera cu un ocular si am privit la Jupiter. Ce sa vezi! O pata pe disc. Cred ca era umbra lui Ganymede. Am observat deplasarea ei in intervalul 19:30, pana pe la 20:30, cand au dat navala norii, dar oricum se apropiase de marginea discului. Am schimbat mai multe oculare, care dadeau magnitudini de 200-250x, dar cel mai bine mi s-a parut ca se vede cu BCO de 5mm (200x). Cerul (de Bucuresti) era inca luminat, detaliile planetei fiind cam sterse, dar discul umbrei se vedea bine conturat. Am uitat de toata supararea anterioara. Sper ca n-am gresit cand am apreciat ca umbra apartine lui Ganymede.
Numau bine
Sus
Mircea Pteancu
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 7750

Motto: ''OBSERVO ERGO SUM''

Localitate: Arad

MesajTrimis: 27 Sep 2021 21:41 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Gelu

Te rog ca nu cumva sa ma intelegi gresit, dimpotriva vreau sa te incurajez sa continui observatiile.
Parerea mea este ca telescopul tau este bun, tu procedezi bine, ai focalizat corect.
Ceea ce lipseste din ecuatie este sa repeti azi si maine observatiile. Ma rog, cat de des poti, la intervale cat mai mici de timp.

Descrierea lui Epsilon 1-2 Lyrae ma face sa cred ca si diviziunea Cassini era acolo,in imagine dar pur si simplu nu ai vazut-o.
Sistemul vizual individual, prin practicarea repetata a observatiilor telescopice, isi formeaza niste ''subrutine'' si (sa le numim) ''softuri'' asemenatoare oarecum cu cele folosite de astrofotografi.
Noi trebuie doar sa ducem ochiul la ocular, organismul face restul prin mecanismele atavice din noi, dezvoltate de-a lungul erelor, pentru supravietuire, vanatoare si lupta.

Pe scurt: observand frecvent, ochiul va invata sa vada. Daca nu, nu.
Nu astepta conditii de observare mai bune, dimpotriva, incearca sa inveti sa faci observatii in conditii adverse. Dar cat mai frecvente. Esti pe calea cea buna !

Cer senin, Mircea

_________________
http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Sus
Mircea Pteancu
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 7750

Motto: ''OBSERVO ERGO SUM''

Localitate: Arad

MesajTrimis: 29 Sep 2021 23:49 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Dragi prieteni

Spun asa deoarece eu il simt pe fiecare astronom amator ca pe un prieten al meu, va multumesc frumos pentru felicitari si pentru cuvintele frumoase.

Cand in 2017 am aderat la SRPAC si m-am inscris cu comunicari in conferinta, eram orientat mai mult spre astronomia de amatori din lumea larga.
E vremea sa stergem colbul de pe documente si sa aflam ca Uniunea Astronomica Internationala are precursori in jurul anului 1850 in Franta, nu in primul deceniu al secolului XX asa cum se crede.
Ca Societe Astronomique de France si Flammarion au devenit faimosi dar prima societate nationala franceza a fost infiintata cu vreo 15-20 de ani mai devreme.

Am zis insa sa incep in ograda noastra, sa studiez oleaca istoria Astronomiei de amatori din tara noastra, convins fiind ca voi termina repede.
Eram convins atunci, si am si scris asta, ca avem o literatura astronomica prea saraca.
Ei bine, nu este asa. Am gasit la inceputul secolului XX iubitori ai Astronomiei de la membrii ai Casei Regale pana la plugari. Dar radacinile coboara mult mai departe in timp.
Se pare ca Voda Petru Cercel era pasionat de Astronomie in a doua jumatate a secolului XVI.
La 1700, curtea lui Voda Brancoveanu l-a trimis pe Hrisant Nottara ca student la Paris, la J.D. Cassini.
Nottara a si publicat in 1716 o carte de Astronomie.
Voda Brancoveanu randuia la 1707 ca la Colegiul Sf. Sava sa se invete si Astronomie.
La 1777 , iluministul Gheorghe Sincai a publicat ''Rezumat de astronomie'' in care a facut consideratii de Mecanica cereasca.
La 1815, planeta Uranus, descoperita in 1781 era subiect de lectura in calendarele populare tiparita la Buda in limba romana, alaturi de orarul postalioanelor.
In 1839 a aparut prima carte de Astronomie populara in limba romana, am avut apoi numeroase articole de sine statatoare si serii de articole de popularizare in periodice.
Pentru ca la 1898 sa avem prin Wolfgang Pauly in varsta de 21 ani, prima cometa romaneasca, descoperita din Bucuresti.
Printul Grigorie Sturza a publicat la Paris in 1891 un prim Sistem al Lumii, o cosmologie, conceputa de un roman.
In jurul anului 1900 apar primele anuare astronomice redactate de amatorul Bernard Vermont.
Apoi a urmat episodul extraordinar al lui Victor Anestin, o supernova a Astronomiei noastre.
In 1920, Russell W. Porter a impulsionat intr-o maniera fara precedent constructia de telescoape dar aceasta se intampla in Sprienfield , statul Vermont.
Ei bine, deja in 1932, Ioan Zaidel -cred ca aflat pe atunci in zona Ploiestilor, obtinea primele oglinzi de telescop de calitate. Cu o asemenea oglinda a fost descoperitor independent neomologat al petei de pe Saturn din 1933, descoperita atribuita actorului englez Richard Hay.
In 1942 , Ioan Dragescu (devenit cunoscut pe plan mondial drept Jean Dragesco), pe atunci de 22 de ani, a descoperit diviziunea dintre inele B si C din inelele lui Saturn. Descoperirea a fost atribuita lui Bernard Lyot.
Iar Victor Daimaca a fost al doilea descoperitor al celei de a doua comete ale sale, inaintea lui Peltier dar IAU l-a inregistrat al treilea.
In anii '90, N. Reinholz din Zadareni, Arad si Florin Keller din Timisoara au descoperit fiecare cate o cometa. Fie aceste descoperiri au fost tardive, fie nu au fost comunicate la timp deci nu au fost omologate.

Prin Nicolae Donici, astronomii romani au fost prezenti inca din 1922 la prima adunare generala a Uniunii Astronomice Internationale.
In deceniile care au urmat am avut astronomi cooptati in comisiile de specialitate ale UAI.

Sa privim la ziua de azi.
Exista astronomi romani in comisiile UAI ? Intrebare pentru astronomii profesionisti.
Iar noi, astronomii amatori , colaboram bine intre noi sau ne cam certam ? Intrebare pentru amatori.

Sa nu-mi vina nimeni cu vaicareli despre bugete si instrumentatie.
Despre mentalitati si comportamente este vorba aici.
Iau niste exemple la intamplare.
Oare Sri Lanka are societate astronomica ?
Nu, nu are, dar are asociatie astronomica din 1959.
Are oare Islanda asa ceva ?
Da, are Stjomuskodunarfelag Seltjarnarness.

Romania nu are societate astronomica. De ce ar fi promovati astronomii romani la IAU ?
Ce experienta si ce cultura de organizatie poate avea cineva venind dintr-o tara in care cei cu aceleasi preocupari nu colaboreaza intre ei ?
Cum ar putea ei nu doar colabora ci stimula colaborarea cu astronomii din Sri Lanka si Islanda daca ei nu se impaca intre ei ?

Avem un trecut frumos dar un prezent cu hibe.
Cine oare le va rezolva ? Cine ar trebui sa le rezolve ?

Inchei multumind inca odata colegilor!
Urez cer senin deasupra capului si pace stelara in suflet astronomilor amatori - cetateni ai Universului, Mircea

_________________
http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Sus
Erwin
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 02 Aug 2008
Mesaje: 8436

Motto: panta rhei

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 30 Sep 2021 06:56 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

dreamer54 a scris:

Citat:
Azi dimineata am fost sa vad ceva planete, la 160x (162,5x).
Dar atmosfera a fost foarte incarcata de umezeala. Si imaginea la.ocular fierbea putin la 160X.
Oculare: 9 mm.Xcel LX, 6 mm.Goldline UWA si 4 mm.Skywatcher WA 58°. Asta din urma folosit pentru prima data.
Cele mai clare imagini le-am vazut cu 9 mm.(72x).
Acum...Saturn mi-a placut mai mult la 6 mm. decat la 162X.
In schimb, ce m-a surprins: Jupiter, desi mai bine focalizata la 108x, se vedea mult mai sters si lipsit de contrast decat la 162X. Nu ca la marirea asta de 162x ar fi fost ceva wow, dar benzile erau mai evidente. Am vazut 2 in zona centrala si parca se zarea si a treia in nordul planetei (nordul din ocular), ca o calota.
Cu ocularul de 4 mm.mi-a fost f.greu sa focalizez si chiar asa, claritatea(sharpness-ul) lasau mult de dorit.
Nu cred totusi ca acest ocular - Skywatcher HR Planetary 58° - sa fie chiar atat de prost, cred ca e nevoie de conditii mai bune de cer. Sigur, nu ma astept la calitate maxima, de orthoscopic.

Asadar, ma opresc din achizitii...pana le termin de platit pe astea.
Am, zic eu, un set decent: 25 mm.Plossl TS; 9 mm.Xcel LX; 6 mm.UWA Goldline; 4 mm.Skywatcher HR Planetary.
Ma mai gandesc doar daca sa vand Goldline-ul si sa iau in schimb un Baader Classic Ortho, tot de 6 mm., asa cum am fost sfatuit.

In final, usor dezamagit de conditiile de azi, dar multuit pentru ca am vazut la 160X cum ar putea sta lucrurile.

_________________
bino: 8x22, 7x50, 7x42, 10x50, 10x80, spotting: 10x46, 20x60
Tele:60/700, RFT70 F/4, 80/900, RFT 110 F/5.5, Meade 90 F/10, ED80 F/6
MTO-11CA 100/1000, Cass Clasic 8"F/15, dobson newt.158/1240 DH, 4"F/4.6
piston AZ mount (R), Vixen GP, minidob
Sus
sorini
Membru
Membru


Data inscrierii: 29 Ian 2015
Mesaje: 247



Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 02 Oct 2021 21:46 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Mircea, cat de multa dreptate ai. O postare deosebit de interesanta in prima parte si deosebit de incitanta in ultima parte. Chiar nu am stiut aceste detalii din istoria astronomiei carpatine. Cat despre mica noastra comunitate, se aliniaza societatii actuale; gasim permanent ceva de criticat la altii, si mai rar avem o solutie constructiva, un sfat, o "mana" de ajutor.
Multa sanatate si spor in ceea ce faci.
Numai bine
Sus
tavi 84
Membru
Membru


Data inscrierii: 28 Iun 2013
Mesaje: 552



Localitate: Roman

MesajTrimis: 04 Oct 2021 20:50 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

La 9:30 PM Ganymede se putea observa ca un punct luminos lipit de Jupiter la circa 40X marire cu luneta terestra Bresser 20÷60X60.
Sus
birza costel
Membru
Membru


Data inscrierii: 08 Iul 2020
Mesaje: 20



Localitate: Talmaciu

MesajTrimis: 01 Noi 2021 11:09 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Daca dublele subarc nu merg din cauza seingului,am trecut la cateva roiuri deschise in Cas.
Instrument 10-le ocular lacerta 4 si 7 mm.
NGC7789
M52
NGC7790
NGC7788
BERK60
NGC103
NGC129
NGC146
NGC281 care contine o comoara pe care am observato B1 o multipla deosebita recomand.
NGC225
KING2
IC166
NGC663
NGC659
NGC637
NGC654
NGC559
M103
NGC457
NGC381
STOCK2
STOCK5
NGC886
NGC1027
IC289 planetara f frumoasa.
BERK65
Sus
birza costel
Membru
Membru


Data inscrierii: 08 Iul 2020
Mesaje: 20



Localitate: Talmaciu

MesajTrimis: 01 Noi 2021 14:24 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Scuzati greseala multipla este BU1.
Sus
Armand Popa
Membru
Membru


Data inscrierii: 30 Mar 2017
Mesaje: 370



Localitate: ARAD

MesajTrimis: 01 Noi 2021 17:42 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

faine observatii Costel! Daca nu merg dublele subarc, cerul e plin de delicii, mai ales pt un telescop de 10"
Cer senin si spor in continuare!

_________________
https://armandpopa.blogspot.ro/
https://www.facebook.com/astroclub.galaxis/
__________________________
T Newton Omegon 203/1000
T Newton Orion 305/1500
L Bresser Skylux 70/700
L Celestron 102/500
B 10x50, 8x40, 8x30, 15x50, 20x80
Sus
julliano
Membru
Membru


Data inscrierii: 13 Mai 2010
Mesaje: 192



Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 26 Noi 2021 01:45 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Salutare!
In seara asta am observat Luna cu lunetele 100ed si 80ed, cu binoviewer si oculare lacerta de 20mm SWA 70 grade, iar in capul binoviewerului am pus 2 barlow-uri, astfel a rezultat un grosisment de aprox 430x cu SW100ed si respectiv 280x cu luneta SW80ed.
Pana aici nimic ciudat, dar ce voiam sa mentionez este ca am facut observatiile prin... termopan, din confortul camerei pt ca nu am vedere catre luna din balcon. Sincer sa fiu nu prea ma asteptam sa se vada bine la mariri mari pt ca termopanul ia mult din calitate, insa am observat ca din anumite portiuni ale geamului se poate vedea ceva mai bine decat din altele Smile)
Acum cat de detaliata a fost imaginea, pot spune ca am vazut cu luneta de 80ed crater de 7km (Purbach A), iar cu luneta de 100ed am vazut si cratere de 5km (Purbach T, si altele).
Conform unei statistici gasite aici: https://www.levenhuk.com/reviews/things_you_can_see/
vad ca cu o luneta de 80mm se pot vedea cratere de aproximativ 5.5km, iar cu o luneta de 100mm cratere de aprox 3 km in diametru. Din ce am observat eu m-am apropiat destul de mult de ce apare in articol, si acum sunt foarte curios cat de mici cratere o sa vad fara termopan si cu seeing de exceptie Very Happy
A mai incercat cineva "blasfemia" de a se uita prin termopan la puteri mari cu rezultate bune? Smile

_________________
SW 120 ED | SW 100ED | SW 80ED | SW102 f5
Fujinon 10x50 FMTR-SX | Monarch 5 12x42 | Aculon 10x50 | Nikon 7x50 EX
Sus
Erwin
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 02 Aug 2008
Mesaje: 8436

Motto: panta rhei

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 26 Noi 2021 08:24 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Interesant, nu am încercat. Cred că luna este singurul obiect la care poți încerca astfel de experiențe. E mare, detaliată, are multă lumină. Termopanul mai filtrează din lumină și dacă găsești unghiul potrivit dispersia suplimentară din termopan e redusă. Presupun că ai observat când Luna era la răsărit, astfel că unghiul de vizare era aproape perpendicular pe fereastră. Posibil să fi avut efect invers față de dispersia atmosferică.
_________________
bino: 8x22, 7x50, 7x42, 10x50, 10x80, spotting: 10x46, 20x60
Tele:60/700, RFT70 F/4, 80/900, RFT 110 F/5.5, Meade 90 F/10, ED80 F/6
MTO-11CA 100/1000, Cass Clasic 8"F/15, dobson newt.158/1240 DH, 4"F/4.6
piston AZ mount (R), Vixen GP, minidob
Sus
saiph
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 19 Sep 2007
Mesaje: 2052

Motto: Sky is not the limit, it's the target

Localitate: Bucuresti // Cracovia

MesajTrimis: 26 Noi 2021 12:12 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

julliano a scris:
(...)
A mai incercat cineva "blasfemia" de a se uita prin termopan la puteri mari cu rezultate bune? Smile


Da, bineinteles Smile
In special cand obiectele - de regula planete sau Luna - se afla fix pe directia in care privesc normal (perpendicular) pe suprafata geamului, iar inaltimea deasupra orizontului nu e foarte mare, dar nici prea mica - dupa aceea intervine dispersia atmosferica si degradarea imaginii pe fondul turbulentei prea mari, extinctie atmosferica si alte dezavantaje de genul asta.

Cel mai mult (si mai recent) am putut mari de 400 de ori, cu C6-le, in mod mono si bino, la Jupiter, ceea ce mi-a permis sa vad detalii destul de fine.
Anul trecut am putut mari intr-o seara la 300x, cu makul de 127, la Marte, in mod mono, s-a vazut incredibil de detaliat.
Conteaza f f mult sa fie inchis (si curat) si sa izoleze bine geamul, si sa fie seeing bun, bineinteles; transparenta atmosferica asa si-asa, nu prea are influenta, dar daca jetstreamul iti sta in cale, nu prea merge treaba.
A, si tot anul trecut, la Venus, in primavara, pe la 250x parca am putut duce, din casa, tot cu mak127.

Deci, da, indoor astronomy nu e chiar asa rau cum suna Very Happy In lipsa de alte posibilitati, pe moment, e alternativa cea mai potrivita, compromisul cel mai acceptabil. Si poate fi o scuza buna pt a investi in niste termopane de buna calitate, eventual cu acoperire antireflex Laughing

_________________
*.*.*.*.*.*.*.*.*.*.*
___CER SENIN!___
_________________
Sus
julliano
Membru
Membru


Data inscrierii: 13 Mai 2010
Mesaje: 192



Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 26 Noi 2021 12:34 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Haha, cat de tare! pai chiar voiam sa schimb geamul, nu pt astro, ci pt a se deschide in ambele parti. Aveti vreo recomandare de specificatii ca sa se "pupe" si pt astro? 5 sau 7 camere, ce acoperire? etc
Stiu ca e caraghioasa treaba sa tunezi geamul pt astro, dar daca tot il schimb, poate nu ar strica sa aiba o utilitate in plus Smile)

_________________
SW 120 ED | SW 100ED | SW 80ED | SW102 f5
Fujinon 10x50 FMTR-SX | Monarch 5 12x42 | Aculon 10x50 | Nikon 7x50 EX
Sus
Mircea Pteancu
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 7750

Motto: ''OBSERVO ERGO SUM''

Localitate: Arad

MesajTrimis: 26 Noi 2021 23:37 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Observarea ''prin geam'' este un subiect controversat si de aceea evitat.
Cand nu ai insa incotro, iaca te adaptezi si observi chiar si asa.

Iernile trecute, cand a trebuit sa stau in casa pentru ca eram racit zdravan, imi amintesc ca am observat prin fereastra de mansarda Luna, M45, Hyadele. Dar am facut asta din amoc, ca sa ma joc cu un instrument, oricare ar fi.

Stiu insa de la Denis Buczynski, membru veteran al BAA, ca faimosul George Alcock din Peterborough a descoperit ultima dintre cele cinci comete ale sale si ultima dintre cele cinci nove ale sale, facand observatii cu binoclul tinut in mana, prin geamul livingului sau al casei scarilor.
Alcock a fost fortat sa isi incheie in acest fel superba cariera observationala deoarece sotia lui era invalida si el o asista 24x7. Nu se putea indeparta si atunci s-a adaptat.

Deci julliano si saiph, felicitari din partea mea ca ati incercat si ati reusit asa ceva.
Denis nu da detalii despre geam deci cu alta sugestie nu pot ajuta decat sticla sa fie de cea mai buna calitate.

Mircea

_________________
http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Sus
julliano
Membru
Membru


Data inscrierii: 13 Mai 2010
Mesaje: 192



Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 27 Noi 2021 21:37 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Mulțumesc de incurajare, dl. Mircea Smile
In seara asta am "jucat in deplasare", fiind la o pensiune prin Brașov si avand luneta sw80ed la mine, am zis sa vad cum e cerul de pe balcon. Am incercat sa gasesc fara succes M81 si M82, dar pt ca un far stradal imi batea fix in ochi, a fost mai dificil si m-am lasat pagubaș. Am zis să-mi incerc norocul cu niște duble, astfel incat am reperat rapid cu ochiul liber Gamma si Beta Draconis, apoi din cautator am pus luneta pe Arrakis (21 Dra), unde am putut sa despart clar si curat dubla de 2.6" pe la 150x. Multumit de rezultat, am mutat ocheanul mai jos spre 16 si 17 Draconis, unde 17 Dra se vedea si ea ca dubla (3.1"). In acelasi camp, 16 si 17 Dra dau un contrast f frumos care aduce cu Double - double, doar ca in loc de 4 stele, în cazul meu s-au vazut 3.
Banuiesc ca atat 21 Dra cat si 17 Dra se pot separa si cu instrumente mai mici, nu m-as mira chiar de 60mm.

_________________
SW 120 ED | SW 100ED | SW 80ED | SW102 f5
Fujinon 10x50 FMTR-SX | Monarch 5 12x42 | Aculon 10x50 | Nikon 7x50 EX
Sus
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect   Observatii astronomice - incepatori Du-te la pagina Anterioara  1, 2, 3 ... 80, 81, 82

Download topic
Pagina 82 din 82
 
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Nu puteti atasa fisiere in acest forum
Puteti descarca fisiere in acest forum
© 2015 astronomy.ro
Termeni si conditii generale      Termeni si conditii forum      Contact