[iulian90]

[valy]

Din desen eu interpretez ca defapt vrei un field of view mai mare si nu un camp de lumina 100% de diametru mai mare in planul focal. Un acelasi obiect care emite raze catre primara (Jupiter de ex) aduce un flux identic pe primara indiferent cat de mare e secundara, ba chiar cu cat secundara este mai mare cu atat fluxul incident este mai mic (creste obstructia). Deci acele alfa/2 cu verde/rosu care intra nu le pot interpreta decat ca vrei un camp vizual mai mare. Ma cam deruteaza acel corector si nu stiu cum sa il judec, asa ca poate spun prostii.
Nu desenez asa bine ca tine, dar cresti secundara, cresti obstructia dar cresti si campul de iluminare in planul focal pentru un acelasi obiect care intra in campul vizual...

[iulian90]

Valy.

Sunt de acord cu tine ca o secundara mai mare creste obstructia si implicit duce si la reducerea fluxului luminos al fascicolului incident. Dar si o secundara prea mica va duce la vignetarea fascicolului reflectat de oglinda primara, deci ,asa cum exista o limita maxima dimensiunii unei oglinzi secundare, exista si o limita minima a dimensiunii secundarei, or telescopul care il am ,150/1400 cu a lui secundara de 35mm se afla sub limita minima a dimensiunii secundarei, iar cu o secundara de 38mm, cum voiam eu la inceput sa pun, este la limita minima. Deci , in acest caz nu urmaresc sa obtin un camp vizual mai mare ,ci doar un camp de plina lumina mai mare.

Ieri am masurat diametrul fascicolului reflectat de oglinda primara, demontand secundara si spiderul pe care e montata ,am indreptat telescopul spre soare, care se vedea relativ slab printre nori cirrus si am pozitionat o bucata de hartie alba cu gradatii in locul secundarei si am gasit o valoare de 36-37mm pentru diametrul fascicolului reflectat, la nivelul secundarei.
Deci, fascicolul pe axa optica are diametrul mai mare decat diametrul mic al secundarei de 35mm si o parte din fascicol (5-6%) trece pe langa secundara si se pierde. Inca o dovada pentru care secundara de 35mm trebuie inlocuita cu una mai mare. Dl. Mircea Pteancu a avut dreptate cand a spus ca la acest telescop ii trebuie o secundara de 50mm pentru un camp de plina lumina destul de convenabil ca marime.

Pe de alta parte si corectorul este la limita, poate chiar mai mic cu 1mm decat fascicolul reflectat de oglinda primara si de o secundara mai mare. Fascicolul la nivelul corectorului are 19mm iar corectorul are apertura de trecere de 18mm. Dar cu secundara de 35mm care reflecta un fascicol mai subtire ,la nivelul corectorului, acesta are un diametru in jur de 16mm.

Zilele acestea am trecut la treburi mai serioase, teste si masuratori mai precise la acest telescop.

Am masurat mai precis dimensiunile tubului, distantele intre oglinda primara si cea secundara, distanta dintre secundara si corector, distanta cu care focarul oglinzii primare iese in afara tubului, inaltimea oglinzii primare fata de capatul inferior al tubului, distanta de la focuser la captul superior al tubului etc.
Acestea sunt urmatoarele:

-Distanta oglinda primara-oglinda secundara=378mm
-Distanta oglinda secundara-planul focal al oglinzii primare=122mm
-Distanta oglinda secundara-corector=67mm
-Inaltimea fetei aluminizate a oglinzii primare fata de capatul inferior al tubului=28mm
-Distanta de la focuser la capatul superior al tubului=86mm
-Lungimea tubului=492mm
-Diametrul tubului=175mm

Mi-am construit apoi un aparat Foucault si am testat secundara de 35mm folosind o metoda putin diferita de cea a testului Foucault clasic, asezand secundara in fata oglinzii primare de pe telescopul de 76/700mm, care este de calitate optica buna si care a trecut cu brio testul Foucault, lumina reflectata de oglinda stingandu-se complet atunci cand am ajuns cu lama aparatului Foucault in centrul de curbura a oglinzii. Nici secundara de 35mm nu parea sa prezinte defecte, fascicolul stingandu-se brusc si complet, asa ca nu stiu ce sa zic de acel astigmatism care il producea acea oglinda.
Am testat si oglinda primara de 150mm a telescopului si se prezinta foarte bine, fara vreo urma de defecte, lumina reflectata de ea stingandu-se brusc si completa.

Am mai descoperit ca oglinda secundara originala avea miscari limitate, nu putea fi rotita suficient pentru o colimare corecta, deoarece suportul pe care este montata oglinda ,pe langa cele 4 suruburi (trei pentru colimare si unul pentru fixare si reglaj offset) mai avea un al cincilea surub , ca un fel de tamburus, care intra intr-o gaura ceva mai mare decat el, din bariletul oglinzii secundare, practicata intre gaura centrala si marginea bariletului si care limita foarte mult rotatia oglinzii secundare in jurul axei optice, afectand astfel colimarea oglinzii secundare. S-ar putea ca secundara de 35mm sa fi produs astigmatism de pozitie din cauza asta, nu pentru ca ar avea defecte optice sau ca ar fi tensionata.

Cand am inlocuit secundara cu cea de 28mm, nu am avut aceasta problema fiindca am mai pus un distantier din lemn intre suportul de pe spider si bariletul secundarei de 28mm care era mai scurt, iar acel surub nu mai ajungea la bariletul oglinzii asa ca putea fi rutita suficient cat sa fac o colimare precisa a acesteia . Poate de aceea acea secundara de 28mm dadea rezultate mai bune in privinta lipsei astigmatismului. Acum am dat jos acel surub si oglinda de 35mm o pot roti mai larg in jurul axei optice, asa ca am putut sa fac o colimare mai buna. Sunt curios diseara sa fac un test pe stea artificiala, sa vad daca mai produce astigmatism oglinda de 35mm. Dar oricum, si daca ar fi buna optic, oglinda de 35mm tot ar trebui inlocuita cu una mai mare.

In privinta corectorului, am descoperit ca daca scurtez tubul portocular, desfiletand acea extensie metalica unde vine ocularul si infiletand o bucsa cu suruburi de strangere, luata de pe luneta de 45mm, corectorul vine mai departe de secundara cu 10mm, pentru reglajul focusului la infinit, deci undeva pe la 77-78mm de secundara, iar fascicolul reflectat de secundara ar avea numai 13-14mm diametru ,deci cu 4-5mm mai mic decat apertura corectorului, si astfel ar disparea acea vignetare produsa de corector, mai ales daca pun o secundara mai mare, de 45-47mm diametru. Iar aberatia de sfericitate nu creste decat putin in aceasta noua pozitie a corectorului si nu ar fi prea deranjanta, din moment ce voi rezolva si astigmatismul. Desigur ca si focala finala va fi mai mica , in jur de 1000mm,deci o magnificatie de 2x a focalei oglinzii, dar este poate mai bine asa.
In aceasta pozitie a corectorului ,de 77mm fata de secundara, telescopul ar trebui sa aiba in focarul oglinzii (la focala de 500mm) un camp de plina lumina CPL de aproape 5mm diametru, ceea ce ar insemna 10mm la focala de 1000mm, extinsa de corector, deci destul de satisfacator. Iar in acest caz, tinand cont si de limitarea fascicolului de catre corector, ar fi nevoie de o secundara ceva mai mica de 50mm, adica undeva pe la 44-45mm diametru, dar nu mai mica de atat.

Cam asa stau treburile, cel putin teoretic.

Dar astazi am facut niste teste privind iluminarea campului, amplasand telescopul in sopron , la umbra , orientandu-l spre o portiune de cer innorat ,dar uniform iluminat si am pus o folie alba la iesirea din focuser, cu tot cu corectorul montat (la focala de 1400mm) si am observat ca campul era iluminat slab, dar uniform pe aproape toata suprafata si doar aproape de margini se observa putina vignetare.
Apoi am scos portocularul cu tot cu corector si am pus folia cat mai aproape de focarul oglinzii primare, la focala de 500mm, si campul era foarte uniform iluminat si mai luminos decat la focala de 1400mm. Pic de vignetare nu am observat pe margini.
Am mai pus apoi folia si inauntrul tubului, la intrarea in focuser si aici am observat ca campul iluminat era mai mare decat la iesirea din focuser, dar avea destul vignetare si doar in centru aparea o portiune nevignetata, care totusi avea un diametru maricel, de cel putin 20mm. Nu stiu ce sa spun, dar un lucru este sigur: practica arata mereu altceva decat teoria.

[mmarin]

Iulian, să nu mi-o iei în nume de rău, dar testul tău Focault nu e în regulă. Chiar și cea mai bună oglindă construită vreodată are mici defecte iar testul Focault e suficient de sensibil ca să le arate. Ar trebui să evidențieze foarte clar curenții de aer cald puși în mișcare de mâna plimbată în fața oglinzii. Nu știu unde greșești dar cred că tre' să mai încerci odată.

[iulian90]

Nu-i nicio problema, accept orice sfat sau observatii de la cei cu experienta. Acesta este primul test Foucault care l-am facut si este posibil sa nu il fi facut cum trebuie. O sa ma mai documentez si o sa il mai repet inca odata testul Foucault.
Ma gandesc ca poate precizia testului tine de precizia pozitionarii lamei sau si de sursa de lumina care trebuie sa fie foarte punctiforma. Am observat pe net unele variante de aparate Foucault care au surse de lumina fara acea fanta sau ecran cu gaura foarte mica in fata, pur si simplu un bec de lanterna sau led fara acel ecran cu fanta subtire sau gaura foarte mica. Ce-i drept ,nu am observat curenti de aer in fata oglinzii nici cand am pus mana in fata aparatului Foucault, in dreptul oglinzii, nu am observat nimic.

PS. M-am documentat mai devreme si se pare ca sursa punctiforma e de vina pentru testul nereusit. Am incercat eu sa fac o sursa de lumina cu gaura cat mai mica si rotunda, dar se pare nu am reusit indeajuns .
Am gasit o varianta de aparat Foucault de tip Slitless in care sursa nu trebuie sa aiba neaparat fanta sau gaura foarte mica in fata, dar trebuie obturata pe jumatate de aceeasi lama prin care privesti oglinda si sa se miste odata cu aceasta in timpul obturarii fasicolului reflectat de oglinda testata. Deci maine o sa modific aparatul Foucault si o sa il fac mai precis.

[valy]

[Erwin]

Pentru un test Focault precis nu e nevoie neapărat de sursă punctformă. Mie mi-a dat Mihai (mihaig) un dispozitiv construit de el, are un LED de putere de 350mA care este acoperit cu o folie translucidă, așadar este o sursă difuză de lumină. Mai are și o bucată de rețea Ronchi ce se poate folosi alternativ cu lama pentru Focault. Dacă mai ai un pic de răbdare voi veni la Brăila și îți voi aduce și oglinda secundară de 37mm și acest dispozitiv. Din câte știu, testul Ronchi este decisiv pentru o oglindă sau tub optic complet.

[iulian90]

Valy.
E buna ideea cu indepartarea oglinzii secundare de oglinda primara , dar cum secundara nu o pot muta (fiindca nu ar mai veni corect fata de focuser) pot sa mut doar primara mai in spate din barilet regland din suruburi.
Am facut niste calcule si cu aceasta secundara de 35mm ,ca sa nu mai vigneteze ,ar trebui sa mut primara destul de mult,cam 20mm si ar determina focuserul cu tot cu corector sa intre 30mm in interiorul tubului si vreo 26 mm in fascicolul incident ,creand obstructie destul de mare si astfel nu castig mai nimic.
In plus de asta, am facut inca un test pe stea artificiala cu telescopul de 150mm echipat cu secundara de 35mm si tot produce astigmatism ,deci e clar ca aceasta secundara are probleme optice pe care primul test Foucault care l-am facut ieri nu le-a scos la iveala pentru ca nu l-am facut cum trebuie .Dar o sa repet testul de indata ce voi modifica aparatul Foucault.
Deci , varianta cu secundara originala de 35 mm cade din doua motive: 1. Este prea mica si ca sa nu vigneteze trebuie mutata mult og. primara in spate ,iar focuserul mai inauntru creeand obstructie. 2. Are probleme optice care creeaza astigmatism.

Avand in vedere si bugetul redus (o secundara de 44-47mm este destul de scumpa) o sa merg pe varianta cu secundara de la Erwin , de 37mm diametru.
La varianta aceasta am facut niste calcule si daca deplasez oglinda primara cu 10mm mai in spate, concomitent cu scurtarea distantei dintre corector si ocular ceea de determina si marirea distantei dintre corector si secundara ,la reglajul focusului pentru infinit , creste diametrul campului de plina lumina de la 0 (cat rezulta cu secundara de 35mm si cu pozitia corectorului din fabrica - teoretic) la circa 4.4mm in focarul oglinzii primare, cu aceasta varianta, cel putin teoretic.
Daca mai pun si faptul ca corectorul mareste focala cu 2x in acest caz , mareste si diametrul campului de plina lumina cu 2x ,rezultand o valoare de 8.8 mm in campul ocularului. Ceea ce este destul de acceptabil.
Telescopul de 114mm care este cel mai bun din instrumentele mele ,are un camp de plina lumina de doar 5,8mm ceea ce la planete si la Luna la grosismente mari este convenabil. La planete se accepta un CPL de 0,25" sau 6mm diametru. In reflectorul de 114mm nu am observat vignetare decat cu ocularul de 40mm la grosismentul de 22x si doar aproape de marginea campului.
Poza prin telescopul de 150mm nu am ,dar as putea maine sa fa ca cateva, dar nu cred ca o sa reusesc pe cer albastru cu vremea asta ploioasa.

Erwin.
M-am mai documentat si am inteles acum cum functioneaza aparatul Foucault si cum trebuie construit. O sa il modific pe acesta care l-am construit recent si il voi folosi pana ce il aduci pe cel cu retea Ronchi.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Chiar daca nu te-am agasat cu mesaje , nu inseamna ca am uitat de problema ta.
Am lasat problema la ''fermentat'' si azi am ajuns la o parere pe care o impartasesc cu tine.

Obtinerea unui corector suficient de mare pare imposibila.
Fara aceasta, modificarile majore, care cer schimbari de tub, secundare mult mai mari etc nu se justifica, nu vor produce rezultate din cauza gatuirii produse de corector.
Eu as face urmatorul lucru : as profita de oferta lui Erwin si as schimba secundara existenta cu cea de 37mm.
Este foarte probabil sa ai un diametru efectiv mai mic de 150mm si sa ai un camp de plina lumina foarte redus.
Dar cu o secundara buna, vei avea un telescop cu apertura mai mare , fie el de 130mm sau 140mm si, mai ales, cu imagine buna la focala mare , de 1400mm. Sunt foarte multe obiecte accesibile pentru aceasta clasa de instrumente.
Schimba secundara, colimeaza bine si observa fericit cu un telescop cu imagine buna chiar daca nu-i perfect. (Stim ca telescop perfect nici nu exista, unii doar cred ca-l au si e foarte bine ca-s fericiti asa!)
Iaca, nu vei face observatii de variabile cu el.
Ai alte telescoape pentru asta.

Succes maxim orice decizie vei lua, Mircea

[Herr_Alien]

Poti observa si variabile cu el, atata timp cat folosesti centrul campului vizual pentru asta. Aduci, pe rand, in centrul campului variabila, apoi steaua de comparatie. Chiar daca nu ai iluminare 100%, mai important este ca variabila si steaua de comparatie sa le observi din aceeasi zona a campului vizual. In modul asta amandoua sunt afectate in mod egal de vignetare.

Clar, daca ai un telescop mai bun, il poti folosi pe acela. Dar daca ai acces doar la Seben (poate cand esti plecat, si iei doar Seben-ul), si ai chef de variabile, poti sa le observi linistit.

[iulian90]

Intr-adevar , inlocuirea corectorului este mult mai greu de facut decat inlocuirea secundarei, dat fiind faptul ca trebuie sa fie facut din anumite tipuri de sticla optica, trebuie sa fie acromat pentru a nu induce cromatism important in telescop, trebuie sa aiba un anumit factor de forma, cu anumite raze de curbura etc. Deci las corectorul original , doar ca ii modific putin pozitia , indepartandu-l de secundara cu 10mm pentru a elimina vignetarea fascicolului pe axa optica si pentru a creste putin CPL-ul , in acest fel aberatia de sfericitate creste foarte putin ,fiind mai putin deranjanta decat este astigmatismul produs de secundara de 35mm , de care voi scapa odata cu inlocuirea secundarei.
Si merg pe varianta cu secundara de la Erwin de 37mm care la randul ei nu va mai vigneta din fascicolul pe axa optica, daca dau oglinda primara mai in spate cu 10mm si asta fara sa fie nevoie de tub mai lung, doar regland din suruburile de colimare in asa fel incat primara sa fie colimata si data mai in spate. Cu aceste mici modificari de pozitie si cu inlocuirea secundarei ar trebui sa obtin in focarul oglinzii primare un CPL de macar 4,4mm, care ar fi marit de corector la 8,8mm odata cu focala ce va ajunge pe la 1000mm, in loc de 1400mm.
Desigur ca voi folosi telescopul si la stele variabile, asa cum l-am mai folosit dealtfel si la estimarea stralucirii novei din Cassiopeia in Martie si Aprilie, unde m-am folosit de montura motorizata pentru a aduce pe rand in centrul campului atat variabila , cat si stelele de comparatie. Va fi si mai bine la estimarea variabilelor daca inlociuesc secundara si cresc campul de plina lumina.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Alex are multa experienta la variabile, sugestia lui da o solutie si pentru asemenea observatii.
Concluzia la care ai ajuns pare cea mai rationala, iti urez succes in implementarea ei.

Mircea

[Erwin]

Având în vedere cele spuse mai sus va trebui să testez secundara despre care se face vorbire. Suprafața reflectantă are diametrul de 37mm dar sticla are 38mm. Suportul ei este lipit de spatele oglinzii așa că nu produce vignetare suplimentară. Însă va mai dura câteva zile până voi ajunge acasă și voi putea face testul, spre sfârșitul săptămânii viitoare pot da un răspuns concret. Provine de la un telescop vechi "Discovery" însă nu sunt sigur de calitatea acestor telescoape. Din cauza vremii nefavorabile nu l-am putut testa pe stele în configurația originală.

[Erwin]

Am cerut indicații de la veteranii de pe grupul FB ATM internațional.

Iulian, poți testa secundara ta folosind acest test:
Rayleigh' water Test
O să îl încerc și eu când ajung acasă.

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Erwin.
Interesant testul Rayleigh, este simplu de realizat si nu trebuie componente de calitate foarte buna ,din ce am vazut. O sa il realizez si eu curand.

Zilele trecute am modificat aparatul Foucault ,l-am facut mult mai precis decat inainte si acum pot vedea curentii de aer cald de la mana, daca o pun in fata aparatului Foucault si scoate la iveala defectele la oglinzile primare .

Am descoperit ca oglinda telescopului de 150mm este aproape buna, nu se vede decat un inel foarte slab vizibil.
Oglinda telescopului de 114mm, care il consideram cel mai bun ,are un aspect de hiperbola, ceea ce m-a uimit, plus marginea rabatuta pe latimea de 1-2mm, care apare foarte luminoasa pe jumatate din circumferinta oglinzii.
In schimb, oglinda telescopului de 76mm, s-a dovedit a fi cea mai buna dintre toate, testul nu a scos la iveala niciun defect optic, in ciuda faptului ca are o portiune din suprafata aluminizata afectata, dar care nu duce la alterarea imaginii formate in focarul oglinzii. Am ales-o ca colimator pentru testarea oglinzii secundare de 35mm si de data asta testul a scos niste defecte la iveala la secundara de 35mm, pare sa aiba margini rabatute si nici in centru suprafata pare a nu fi prea plana, dupa cum se vede intr-una din imaginile de mai jos.
Poate de aceea oglinda secundara de 35mm produce astigmatism, dar o sa o supun si testului Rayleigh, care s-ar putea sa fie mai sensibil decat testul Foucault, atunci o sa pot observa mai clar defectele care le are si care genereaza astigmatismul.