Subiectul anterior :: Subiectul urmator |
|
Autor |
Mesaj |
starbuck Membru
Data inscrierii: 23 Ian 2011 Mesaje: 1111
|
Trimis: 01 Iul 2019 18:44 Download mesaj |
Titlul subiectului: Obstructia centrala la reflectoare - un avantaj ? |
|
|
|
De multe ori obstructia optica cauzata de oglinda secundara la design-urile optice newtoniene a fost mentionata ca un dezavantaj din motivul (aparent!) evident al pierderii de lumina, contrast si rezolutie. Maximul acestei obstructii a fost atins in cazul design-ului Ritchey-Chretien, fapt ce a starnit multe controverse. Acest design a fost ales pentru telescopul orbital Hubble si personal cred ca a fost ales datorita unor anumite avantaje oferite.
De ce ? Sursa de baza a erorilor optice geometrice in cazul oglinzilor este tocmai deviatia unghiului de reflexie al frontului de unda reflectata. Altfel spus deviatia unghiului ideal de incidenta este direct proportionala cu deviatia frontului de unda a luminii la care a fost prelucrata granularitatea (finetea) oglinzii primare. In continuare aceasta deviatie (eroare) este propagata cu reflexia din oglinda secundara pentru ultima parte a traseului optic spre ocular.
Sistemele de corectie (parabolismul oglinzii primare, corectorul Schmidt pentru oglinzile sferice sau la design-ul Schmidt-Cassegrain) sunt proiectate direct proportional cu diametrul oglinzii primare. Cu cat ne apropiem de centrul oglinzii primare cu atat mai mult directia (unghiul) deviatiei intersecteaza directia deja corectata a fascicului exterior creand astfel un contra-fascicul optic perturbator pentru restul campului corectat (camp convergent dinspre margini si divergent din zona centrala). In acest caz obstructia relativ mare a oglinzii secundare protejeaza tocmai impotriva acestui camp perturbator central. Ca urmare exista o delimitare exacta a dimensiunii obstructiei centrale astfel incat sa respecte doua conditii majore:
- maximizarea luminii reflectate din oglinda secundara (foarte important atat pentru astrofotografie cat si pentru observatiile vizuale) cu pierdere minima de contrast (mentinerea unei nivel optim al energiei luminii incidente);
- minimizarea zonei perturbatoare centrale in raport cu zona de reflexie exterioara astfel incat corectia optica sa aiba randament maxim;
V-as ruga sa-mi spuneti care este parerea voastra referitoare la aceste considerente ? Exista si alte criterii pentru dimensionarea obstructiei centrale ?
Va multumesc. |
|
Sus |
|
|
Stanescu Octavian Moderator
Data inscrierii: 02 Apr 2006 Mesaje: 3549
Localitate: Timisoara
|
Trimis: 01 Iul 2019 23:24 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Nu exista nici un camp perturbator in spre zona centrala la RC sau cass daca totul este slefuit precis cu forma care trebuie . exista la RC o conica speciala ce trece de - 1 merge la -1.18 si trebuie sa stii sa verifici conica si sa aduci la cat trebuie nu din burta . la Cassegrain conica e normala -1 si desigur obstrucia foarte mica negijabila f/25 in planul focal . |
|
Sus |
|
|
Erwin Moderator
Data inscrierii: 02 Aug 2008 Mesaje: 9498
Motto: panta rhei Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 02 Iul 2019 07:22 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Cred că la stabilirea dimensiunilor secundarei primează destinația telescopului, pentru vizual sau pentru foto. Dacă plănuiești să folosești o cameră cu senzor mare atunci ai nevoie de un câmp nevignetat (de plină lumină) mai larg. Dacă folosești telescopul numai la vizual atunci e bine să crești contrastul și să reduci secundara la minimum.
Nu m-a interesat prea mult partea teoretică a proiectării oglinzilor, dar pot spune că newtonianul D.Hinds are oglinda secundară mică față de alte newtoniene comerciale sau home-made prin care m-am uitat. Deși primara are 158mm (blank de 160mm) secundara are doar 28mm. Probabil că mr. Hinds a ajuns la aceste dimensiuni după o îndelungată experiență, setul fiind printre ultimele construite de el înainte să se retragă. Contrastul este foarte bun la acest telescop și oferă senzația că te uiți printr-un apocromat datorită stelelor mici și rotunde de pe întreg câmpul, coma este minimă la 1240mm, aproape F/8. Desigur că senzația este dată și de calitatea optică, nu numai de mărime. Este un telescop esențialmente vizual și oferă imagine similară cu un telescop mai mare. _________________ bino: 8x22, 7x42, 10x50, 10x80, spotting: 10x46, 20x60
Telescoape RFT70 F/4, 80/900, RFT 110 F/5.5, Meade 90 F/10, ED80 F/6
MTO-11CA 100/1000, Cass Clasic 8"F/15, dobson newt.158/1240 DH, 4"F/4.6
piston AZ mount (R), Vixen GP, minidob |
|
Sus |
|
|
valy Membru
Data inscrierii: 21 Iul 2005 Mesaje: 10667
Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 02 Iul 2019 08:16 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Fiind f8, geometric vorbind, permite oglinda secundara mica pentru ca la varf conul de lumina este mai mic. |
|
Sus |
|
|
Erwin Moderator
Data inscrierii: 02 Aug 2008 Mesaje: 9498
Motto: panta rhei Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 02 Iul 2019 12:44 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Telescoapele Skywatcher 150mm F/8 au oglinda secundară mai mare, de 34mm. Știu asta pentru că am avut unul înainte și l-am vândut ca să cumpăr oglinzile D.Hinds. _________________ bino: 8x22, 7x42, 10x50, 10x80, spotting: 10x46, 20x60
Telescoape RFT70 F/4, 80/900, RFT 110 F/5.5, Meade 90 F/10, ED80 F/6
MTO-11CA 100/1000, Cass Clasic 8"F/15, dobson newt.158/1240 DH, 4"F/4.6
piston AZ mount (R), Vixen GP, minidob |
|
Sus |
|
|
starbuck Membru
Data inscrierii: 23 Ian 2011 Mesaje: 1111
|
Trimis: 02 Iul 2019 14:25 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Da, este evident faptul ca dimensionarea oglinzii secundare are si criterii stabilite in functie de destinatie (foto sau observatii vizuale). Ceea ce am dorit sa aduc in discutie este dimensionarea secundarei pe criteriul minimizarii erorilor in mod independent de destinatia utilizarii. In cazul design-ului newtonian de baza ma refer mai exact la zona de culoare galben inchis din aceasta imagine: https://www.telescope-optics.net/images/Newt2.PNG
Acea zona de intersectie poate fi considerata o sursa de perturbatii din punct de vedere a intersectarii fascicului incident cu cel reflectat si din aceasta cauza ar trebui minimizata, mai degraba sa zicem optimizata. Perturbatia in acest caz este reala (incercati sa vedeti cat de atenuata va este propria imagine intr-o oglinda daca orientati o sursa de lumina puternica - lanterna mare sau reflector - perpendicular pe oglinda).
E clar ca acea zona perturbatoare nu poate fi redusa complet dar din ce se vede volumul ei scade odata cu cresterea secundarei (a obstructiei in final). Asadar optimizarea acelei zone poate fi considerata un criteriu in proiectare ? |
|
Sus |
|
|
Stanescu Octavian Moderator
Data inscrierii: 02 Apr 2006 Mesaje: 3549
Localitate: Timisoara
|
Trimis: 02 Iul 2019 17:41 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Ai un program de simulare Aberator 3 unde poti experimenta obsructia care doresti . cred ca tu vrei sa reinventezi proiectarea cu" teorii" noi bazate pe culori mai intense din diverse desene de simulare . trebuie sa stii ca lumina merge liber fara interferente in locurile unde se intersecteaza fascicule venind din directie diferita sau opusa . pot sa apara lumini parazite nefocalizate de primara e adevarat . dar lumina stelara focalizata in planul focal de oglinda primara nu poate fi perturbata ca eroare de unda de intersectia la 90 grade a fsciculului reflectat de secundara . si nici lumina paralela ce intra in telescop nu e perturbata de fasciculul conic reflectat de primara spre secundara |
|
Sus |
|
|
valy Membru
Data inscrierii: 21 Iul 2005 Mesaje: 10667
Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 02 Iul 2019 18:03 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Cred ca ar fi fost bine daca fotonii s-ar diverge la intersectia cu alti fotoni, practic ai putea "impinge" mai multa lumina pe oglinda luminand spatiul adiacent cu alte fascicule de lumina. |
|
Sus |
|
|
starbuck Membru
Data inscrierii: 23 Ian 2011 Mesaje: 1111
|
Trimis: 02 Iul 2019 20:56 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Nu reinventez nici o proiectare cu teorii noi, Tavi S. Voam doar sa stiu daca acea zona de interferenta (indiferent de culoarea ei din schema data ca reper ) ar putea fi interpretata ca un criteriu de proiectare privind minimizarea erorilor. Acesta este si motivul topicului curent tocmai ca sa nu combin in stil "alba-neagra" tot ce stiu eu sau altii despre natura duala a luminii in contextul unor situatii cu un inalt nivel de experimentare si practica. Oricum multumesc tuturor pentru experientele personale si lamuriri. |
|
Sus |
|
|
nobody Membru
Data inscrierii: 02 Apr 2010 Mesaje: 4817
Motto: Never ever give up ! Localitate: Nowhere
|
Trimis: 11 Iul 2019 06:28 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Fotonii nu interactioneaza intre ei decat in cazuri foarte speciale.
P.S.
Un experiment practic, luati doua raze laser bine colimate (de ex. rosu si verde, sau de aceeasi culoare), intersectati-le si vedeti ce (nu) se intampla. Deviaza la intersectare ? Se imprastie fasciculele ? Se amesteca culorile ? _________________ Then it comes to be that the soothing light at the end of your tunnel
Was just a freight train coming your way... it's coming your way... |
|
Sus |
|
|
|