[Mircea Pteancu]

Azi 8 Ianuarie 2016 se implinesc 165 de ani de la construirea primului pendul Foucault de catre cel al carui nume il poarta si anume Jean Bernard Leon Foucault.

Leon Foucault s-a nascut la 18 Septembrie 1819.
El a studiat medicina dar a trebuit sa renunte deoarece i se facea rau la vederea sangelui omenesc.
Isi castiga existenta lucrand ca asistent la un laborator experimental de anatomie microscopica iar acasa , in laboratorul propriu , se ocupa cu experimentele proprii ca om de stiinta amator.
Folosind limbajul actual am putea spune ca a fost un cercetator free-lance in Fizica experimentala.
De-a lungul scurtei dar rodnicei sale vieti , Leon Foucault a masurat cu mare precizie viteza luminii , a descoperit curentii electrici turbionari de inductie ,a studiat si a denumit gyroscopul inventat in 1763 de catre John Serson ,a studiat impreuna cu Hippolyte Fizeau intesitatea luminii solare , interferenta luminii infrarosii , a inventat in 1857 un polarizor care-i poarta numele , a revolutionat tehnologia reflectoarelor astronomice prin testul sau in 1858 aplicat oglinzilor din sticla , a creat impreuna cu firma Secretan o linie de telescoape Newton pentru astronomii amatori comercializata pentru 60 de ani.

Toate acestea au inceput in dimineata zilei de 8 Ianuarie 1851 la orele 2:00 cand Leon ,aflat atunci la varsta de 32 de ani ,construieste prototipul celebrului pendul in laboratorul sau de la demisol.
Pendulul lui Foucault era prima dovada directa a rotatiei Pamantului.
La 8 Februarie a aceluiasi an , Foucault face demonstratia pendulului in fata altor oameni de stiinta adunati in Sala Meridiana a Observatorului din Paris.
La conducerea Frantei se afla presedintele Louis Napoleon ,cel care avea sa devina Imparatul Napoleon al III-lea , un amator pasionat de stiinta.
Asadar presedintele Napoleon il sprijina pe Foucault si astfel la 31 Martie 1851 s-a desfasurat o demonstratie a rotatiei Pamantului printr-un mare pendul Foucault instalat in Pantheon-ul parizian.

Nomenclatura stiintifica a epocii nu l-a acceptat cu placere pe savantul fara studii dar cu atat de numeroase descoperiri.
Doar in 1865 , cu trei ani inainte de decesul prematur , va fi primit Leon Foucault in Academia Franceza.
In 1862 este numit mebru al celebrului Bureau des Longitudes si ofiter al Legiunii de onoare.
In 1864 este ales membru al Royal Society.
Lucreaza la imbunatatirea regulatorului lui James Watt.
Isi mai aminteste inca odata de astronomii amatori pe care cu siguranta i-a iubit si demonstreaza cum se pot face excelente observatii solare printr-un strat de argint depus direct pe obiectivul lunetei , premergator al filtrelor metalizate contemporane.
Se intoarce in sanul Bisericii Romano-Catolice abandonate in tineretile sale tumultuoase si la scurt timp trece in eternitate la 11 Februarie 1868 la varsta de numai 49 d e ani.
Este ingropat in Cimitirul Montmartre din Paris.

Azi este Ziua Rotatiei Pamantului.
Sa ne amintim cu placere , recunostinta si admiratie de Jean Bernard Leon Foucault.

Mircea


https://archive.org/details/recueildestrava00lissgoog

https://archive.org/details/surdiverssigness00fouc

https://archive.org/details/surlesvitessesr00foucgoog

[mcuzic2002]

Interesant articolul,multumim

[Andi]

Pendulul lui Foucault poate pune în evidență și alte mișcări ale Pământului (revoluție, precesie, nutație, mișcarea în Galaxie, ...) sau numai rotația în jurul axei sale ?

[nobody]

Pendulul pune in evidenta efectul Coriolis.

[Mircea Pteancu]

Andi,multumesc pentru intrebare ,ma tem ca nu am un raspuns la intrebarea ta ,doar o opinie personala.

Dupa Paolo Brenni,nici macar pendulul lui Foucault nu demonstreaza in mod direct miscarea de rotatie a Pamantului '' ci doar faptul ca Pamantul nu este un sistem inertial de referinta''.

Dupa John Jarosz ,Muzeul Stiintei si Industriilor din Chicago avea un pendul Foucalut care demonstra precesia axei Pamantului.
Eu cred ca greseste,ceea ce in articolul de mai jos este numita ''precesie'' se refera strict la miscarea aparenta a planului de oscilatie al pendulului Foucault sub efectul fortei Coriolis si nu la precesia axei de rotatie a Pamantului ca oscilatie/balans al axei de rotatie.

http://farside.ph.utexas.edu/teaching/336k/Newtonhtml/node59.html

Dupa Barry Malpas faptul ca precesia pendulului masoara 24 ore x sin lambda ( la Paris lambda = 48.8641 grade ) adica pendulul efectueaza o rotatie completa in 31.8 ore ,demonstreaza direct rotatia Pamantului.
Rezultatele experimentului corespund destul de bine cu teoria rotatie diurne.
Daca Pamantul ar fi fix si bolta cereasca ar face rotatia diurna, rezultatele pendulului Foucault nu ar avea nici un sens.


In opinia mea , un pendul Foucault fiind supus frecarii cu aerul,torsiunilor din fir si altor factori perturbatori , nu cred ca ar putea functiona o perioada suficient de lunga pentru a demonstra si alte miscari ale Pamantului.
Acestea ar trebui sa fie studiate mult mai bine,mai corect , cu giroscopul.
De altfel, din acest motiv s-a ocupat Foucault si cu studierea giroscopului ,deoarece a inteles limitarile pendulului.
Nu stiu daca au si fost efectuate asemenea cercetari.

Vedem ca pe vremea lui Foucault savantii academicieni erau foarte ocupati cu studierea prin ecuatii diferentiale de ordin superior a influentei razelor de Luna asupra paralelismului cailor ferate.
Si multe alte asemenea cercetari fundamentale.
Se gelozeau si invidiau unii pe altii ca pipitele de bordel dar s-au unit in grup compact sa-l respinga pe amatorul de Foucault ,amator dar cu atatea rezultate concrete.

(Apropo , oare Academia Romana cu ce se ocupa?
Intreb despre cei aflati in stare de libertate ca unii au intrat la racoare in lotul ICA... )

Mircea

[Andi]

Este o experiență simplă cu rezultate spectaculoase, dar suficient de puțin sensibilă la alte perturbații (nu mă refer la curenți de aer sau alte imprecizii instrumentale).

M-a dus gândul la efectul Allais. Dar nu am timp de dezvoltări.

Este bine să punctăm din când în când marile experiențe ale marilor oameni; într-o epocă care se reumple de vraci, astro-vraci, astrologi, numerologi și alți „ologi” ai gândirii științifice.

[Mircea Pteancu]

Nu stiu nimic despre efectul Allais.
Te rugam dezvolta subiectul cand ai timp.

Stiu ca la noi dl. Olenici se ocupa cu experiente cu pendule.
Trebuie sa fie interesant si nici nu depinzi de starea timpului ca telescopistii...

Mircea