----------------------------------- IACOB DUMITRU 28 Sep 2006 10:25 ----------------------------------- Domnule Rautu, faptul ca prin definitie spatiul euclidian este considerat omogen il scoate din competitia modelelor ce pot servi intru totul la explicarea spatiului in general si a spatiului fizic in principal. Dupa cum puteti observa, cea mai mica eroare introdusa in definirea (conceperea) unui model conduce la vitregirea potentialului sau. Deci: Orice neomogenitate defineste un volum, tot asa dupa cum, orice volum defineste cel putin o neomogenitate. Aceasta afirmatie poate fi acceptata ca lege fizica universala, o lege care ne aduce aminte de “dictatura”, dar care are drept rol principal “impunerea unei ordini universale”. Referitor la abaterea elementara: Orice marime fizica reala este supusa unei abateri (unei erori in determinare), prin urmare si acea minima abatere (abatere elementara). Spunand ca o raza vectoare matura unitati de suprafata egale in unitati de timp egale, am exagerat un pic, tocmai pentru a sublinia tendinta de reliefare a unui numitor comun. Deci este vorba de o tendinta. Nu am putea face nici o distinctie daca nu ar exista aceste tendinte, aceste numitoare comune. Uneori, abaterile sunt atat de mici, incat ele pot fi considerate neglijabile in planul de studiu ales. Aceste abateri se resimt totusi in alte planuri ale informatiei. Acesta este si motivul pentru care Universul este structurat pe mai multe planuri ale observatiei (pe mai multe dimensiuni). Drept urmare, eu prefer sa spun ca in anumite conditii diferentele de valoare ale parametrilor fizici sunt imperceptibil de mici. Aceasta afirmatie este corecta din punct de vedere teoretic si nu are nimic in comun cu falsa perfectiune imaginata prin modelul euclidian (modelul mediului omogen). Prin urmare, stiintific ar fi ca mediile academice sa perceapa expresia “spatiu omogen” ca pe un adevarat nonsens.