-----------------------------------

theogon

02 Iun 2011 20:22



-----------------------------------

Da Andi, ai dreptate, razele luminoase cad pe fața AB a prismei și nu SB (o eroare de redactare care îmi aparține).
Pe de altă parte din condițiile ce se cer ca instrumentul (astrolabului) perfect reglat să măsoare distanțe zenitale aparente de 30 de grade, este necesar:
1. ca prisma să aibă unghiuri egale, fețe plane, deci muchiile paralele și să fie perfect omogenă.
2. muchia A a prismei să fie perpendiculară pe planul de vizare al astrului, în momentul coincidenței celor două imagini. Pentru acesta este suficient ca axul optic al lunetei să fie perpendicular pe muchiile prismei și coincidența celor două imagini să se facă în planul axului normal la muchii.
3. Egalitatea unghiurilor se poate asigura (potrivit cursurilor de prin anii '70) cu precizia de 1' ceea ce, după cum s-a dovedit teoretic este suficient pentru o precizie de +-0'',1.

Poate că era bine ca editorul să fi păstrat notațiile consacrate notate cu literele alfabetului grecesc pentru latitudine și longitudine, dar cred că esența problemei s-a putut discerne: cunoașterea cu o precizie suficientă a unor elemente privind poziția pe suprafața terestră, incumbă o abordare observațională cât și matematică nu tocmai simpla, pe care am încercat să v-o prezint succint.[/u]