----------------------------------- Tiberiu Tesileanu 05 Feb 2009 19:57 ----------------------------------- Doar un mic comentariu la început: Abel, înțelege o data pentru totdeauna că meseria mea este să fac fizică. Dacă ție ți se pare că sunt varză la ea, atunci mă jignești, și nu cred că are sens să mai vorbim. Nu-ți cer să accepți pe degeaba tot ce-ți spun, dar aș vrea măcar să înțelegi că atunci când insist asupra unui fapt, știu despre ce vorbesc. Măcar gândește-te și tu mai mult înainte să dai cu bâta în baltă crezând că m-ai prins cu greșeala... Ia zi-ne și nouă de ce nu ai pomenit de o asemenea descompunere în teoria ta înainte de a ști că precesia este aproape uniformă. De unde ai scos procentul ăla?! Tu chiar crezi că știința se face așa, ca la piață, "hai că-ți mai dau un procent"?! :) Nu ți-am pomenit de descompunere pentru că nu știam de ea. Așa cum ți-am spus, nu sunt expert în precesie. Am citit și eu despre ea din niște articole pe care le-am văzut după ce am citit comentariile tale și ale lui Andi. (Articolele, apropo, au fost scrise înainte să vorbim noi, deci nu e o vorba de o conspirație care vrea să te păcălească pe tine, doar de neștiința mea). Îmi cer scuze că nu sunt atoateștiutor... (Apropo, despre descompunere ți-am vorbit în mod implicit: ceea ce am făcut în primă fază, când ți-am calculat precesia mediată pe un an, e echivalent cu a păstra termenul de frecvență zero dintr-o transformată Fourier.) Vrei să spui că rezultatele lor numerice contravin rezultatelor analitice obținute de tine? Cum e posibil ca rezultatele lor numerice să conducă la o precesie aproximativ constantă (așa cum se observă experimental), pe când rezultatele tale teoretice conduc la o variație uriașă a precesiei de-a lungul anului? Care dintre voi „doi” greșește atunci? Cred că nu ne înțelegem. Ceea ce am afirmat este că Andi s-a înșelat, nu eu sau cei din articol. Când a afirmat că precesia este "în primă aproximație constantă", Andi probabil a citit din multele articole pe tema asta, fără să realizeze că de fapt e vorba doar de primul termen dintr-o descompunere Fourier. Rezultatele numerice din articolul pe care ți l-am prezentat nu vin deloc în contradicție cu rezultatele mele. Dacă te uiți la figura lor 4, vezi că rata de precesie și în cazul lor se anulează de două ori pe an. Cum rezultatele lor sunt în acord cu observațiile, asta înseamnă că și rata observațională a precesiei se anulează de două ori pe an. Când nu se știa de nutație, Newton a zis că precesia este datorată Soarelui. Când ați aflat de nutație și ați văzut că perioada acesteia este egală cu perioada de precesie a orbitei Lunii, ați introdus și Luna în ecuație. Apoi, pe nesimțite, ați ajuns să spuneți că influența Lunii este chiar mai importantă decât influența Soarelui în explicarea precesiei. Iar ajungem la asta? Credeam că am încheiat subiectul ăsta, și că ai înțeles în sfârșit că Newton a luat în seamă atât Soarele cât și luna în considerațiile lui inițiale, și și-a dat seama că luna contribuie mai mult. Chiar vrei să caut o copie a lucrărilor lui originale să ți-o scanez ca să crezi asta?! Ți-am arătat doar că alți oameni care au citit lucrările lui afirmă că am dreptate, așa că te întreb din nou: tu crezi că suntem mincinoși și conspirăm împotriva ta? Abel, legea de conservare a momentului cinetic este o consecință a legii de conservare (sau, mai exact, de variație) a impulsului. Că tot vorbim de inerții la rotație sau translație, nu te-a pus niciodată pe gânduri că inerția la rotație (momentul de inerție) este strâns legată de cea la translație (masa)? Nu ți-a trecut prin minte că poate și cele două legi de conservare nu sunt independente? Toate legile de conservare din mecanica clasică sunt consecințe ale ecuației nu se conservă. Poate lucrul la care te gândești este că legile lui Newton sunt invariante (separat) la translații și rotații, și din cauza asta impulsul și momentul cinetic sunt conservate. În sensul ăsta, cele două legi de conservare sunt într-adevăr separate, dar Greșit. Nu teoria ta face asta, ci teoria gravitației, care este distinctă de teoria ta. Teoria ta este doar aceea care spune că precesia se datorează cuplului gravitațional și nimic mai mult. N-ai înțeles ce numesc eu "teoria mea": prin "teoria mea" m-am referit la mecanica clasică, așa cum e universal acceptată. N-am vrut să mi-o însușesc ca fiind a mea, mi s-a părut doar că e mai simplă exprimarea așa. Mecanica clasică, incluzând legea gravitației așa cum a scris-o Newton, prezice rezultatele pe care le vezi în articolul pe care ți l-am arătat (sau cele pe care ți le-am dedus eu). În plus, aceeași teorie explică toate celelalte lucruri de care ți-am vorbit. Partea frumoasă este că, spre deosebire de "teoria" ta, unde viteza de precesie nu poate fi dedusă, "teoria mea" arată că fiind date proprietățile mișcării de revoluție și de rotație proprie ale Pământului, putem deduce precesia. Faptul că deducem și direcția și valoarea observate experimental ar trebui să te pună pe gânduri... Uite, nicio teorie din lume nu poate explica de ce Pământul se rotește o dată pe zi și nu de cinci ori pe zi, de ce Soarele are raza de 700.000 km și nu 500.000 km, de ce tu nu ești cu 3 cm mai înalt sau de ce Marea Negră nu este mai adâncă de două ori. La fel, nicio teorie din lume nu poate explica de ce înclinația axei Pământului nu este cu 5 grade mai mare și nici de ce precesia nu are o perioadă de 100.000 ani. Că teoria ta pretinde cu nerușinare că poate explica așa ceva este un alt motiv de discreditare a ei. Poftim?! Teoria mea e nerușinată pentru că e în stare să explice mai mult? Tu te gândești la ce scrii, Abel? (Apropo, Pământul se rotește o data pe zi pentru că așa a fost definită ziua ;) ) Perioada de precesie nu este independentă de celelalte caracteristici ale Pământului. Pe tine chiar nu te pune pe gânduri că viteza (medie) de precesie a planetei poate fi exprimată cu exactitate de câteva procente din formula și vor putea înțelege fără prea multe mofturi ce susțin când afirm că impulsul volumic al unui sistem liber se conservă. Păi, Abel, problema mea nu e că nu înțeleg ce susții cu asta, ci pur și simplu că greșești! Impulsul volumic al unui corp liber nu este conservat, așa ceva nu e în acord cu legile lui Newton, și nu e în acord cu nici o observație experimentală.