
-----------------------------------
Abel Cavaşi
05 Feb 2009 17:14


-----------------------------------
Precesia este în primă aproximaţie uniformă pentru că în mod uzual se face o descompunere Fourier a mişcării axei Pământului. Uite dom'le ce viteaz este cineva după război! :D Ia zi-ne şi nouă de ce nu ai pomenit de o asemenea descompunere în teoria ta înainte de a şti că precesia este aproape uniformă.În "primă aproximaţie" nu înseamnă decât că se ignoră toate componentele de frecvenţă nenulă. Vrei să spui că natura ignoră aceste componente? :D Sau vrei să spui că teoria ta prezice o precesie aproape uniformă de-a lungul anului în primă aproximaţie?Dacă te uiţi de exemplu în articolul ăsta:
http://www.aanda.org/index.php?option=article&access=standard&Itemid=129&url=/articles/aa/full/2002/11/aah2799/aah2799.right.html
o să vezi că oamenii sunt foarte conştienţi de variaţiile anuale ale vitezei de precesie. În mod deloc surprinzător, există două periodicităţi relevante pentru noi: una de 13 zile, şi una de o jumătate de an, datorate respectiv rotaţiei Lunii în jurul Pământului, şi a Pământului în jurul Soarelui. N-am contestat niciodată că ar exista asemenea variaţii ale precesiei, pentru că nu contest existenţa unui cuplu asupra proeminenţelor. Dar am contestat mărimea acestora, afirmând că ele nu sunt importante în explicarea precesiei. Alttfel spus, existenţa periodicităţilor nu este relevantă, ci doar valoarea acestora poate fi luată în considerare. Ori, teoria ta prezice că aceste periodicităţi sunt foarte mari, anulând efectiv precesia în apropierea echinocţiilor şi dublând-o la solstiţii, ceea ce nu se observă nici pe departe. Sunt de acord că la solstiţii precesia este poate cu un amărât de procent mai mare decât media (iar la echinocţii mai mică tot cu un procent),  dar faptul în sine că precesia se modifică doar atât de puţin rămâne pentru voi ceva oricum inexplicabil.Ce e important este că articolul menţionează că s-au comparat rezultatele numerice cu cele observaţionale, şi acordul este bun. Deci în afară de cazul în care oamenii ăia sunt ori orbi, ori idioţi, ori mincinoşi, trebuie să accepţi că variaţia bianuală şi bilunară a precesiei este un fapt observaţional. Vrei să spui că rezultatele lor numerice contravin rezultatelor analitice obţinute de tine? Cum e posibil ca rezultatele lor numerice să conducă la o precesie aproximativ constantă (aşa cum se observă experimental), pe când rezultatele tale teoretice conduc la o variaţie uriaşă a precesiei de-a lungul anului? Care dintre voi &#8222;doi&#8221; greşeşte atunci?Abel, probabil că nu ai de unde să ştii asta, dar aşa funcţionează ştiinţa: dacă un model nu e destul de bun, îl îmbunătăţeşti.

Nici un model al vreunui fenomen real nu poate fi perfect. Noi ne-am uitat la un model foarte simplu al Pământului, despre care ştim că e greşit. Există oceane, există atmosferă, există nucleul Pământului, care toate sunt fluide. Este evident că e greşit să tratăm Pământul ca pe un corp rigid. Bun, hai că-ţi mai dau o şansă: explică-mi valoarea aproape constantă a precesiei cu acest model nou &#8222;îmbunătăţit&#8221;.  Deocamdată n-ai făcut decât să presupui că luarea în considerare a oceanelor, a atmosferei sau a nucleului ar putea rezolva problema. Hai că-s curios care este mecanismul care &#8222;nivelează&#8221; precesia pe care ar trebui s-o aibă Pământul dacă ar fi un corp rigid. :DAsta nu înseamnă că nu putem să obţinem o aproximaţie satisfăcătoare în modul ăsta (şi de-aia ţi-am arătat că putem prezice valoarea şi orientarea medie a precesiei), dar e clar că dacă ne uităm la tot mai multe detalii, o să găsim discrepanţe. Nu ne-am uitat la niciun detaliu în plus. Eu ţi-am dat libertatea să explici precesia aşa cum ai vrut. 

Când nu se ştia de nutaţie, Newton a zis că precesia este datorată Soarelui. Când aţi aflat de nutaţie şi aţi văzut că perioada acesteia este egală cu perioada de precesie a orbitei Lunii, aţi introdus şi Luna în ecuaţie. Apoi, pe nesimţite, aţi ajuns să spuneţi că influenţa Lunii este chiar mai  importantă decât influenţa Soarelui în explicarea precesiei. Aşadar, când nu ştiai de faptul că precesia este &#8222;nivelată&#8221; de-a lungul anului, ai zis că precesia este cauzată de Soare şi Lună. Acum, când avem informaţia preţioasă că precesia este aproape constantă pe parcursul anului, vii să adaugi oceane, atmosferă şi nucleu. Când vă veţi opri din abureli? Când vă veţi da seama că niciunul dintre argumentele voastre nu explică de fapt precesia?Aşa că e natural ca, atunci când aduci în discuţie un fenomen mai detaliat, să încerc să-l explic introducând o aproximaţie mai bună. Fenomenul anual al precesiei nu este cu nimic mai detaliat decât fenomenul pe orice altă perioadă de timp. Cauzele sunt aceleaşi  şi nu se schimbă pe măsură ce studiem fenomenul. Problema este, de fapt, alta: datele observaţionale contravin teoriei voastre peticite şi sunteţi nevoiţi s-o tot peticiţi în continuare. Aşa că aştept să văd cum mai peticeşti teoria ca să explice şi nivelarea anuală a precesiei, ca să-ţi arăt că nici noul petic nu explică alte chestii. :Doameni mai inteligenţi decât mine şi mai preocupaţi de problema asta au făcut calculele respective, şi altele mai detaliate, au făcut comparaţia cu experimentul, şi au fost satisfăcuţi (altfel s-ar numi şi problema precesiei Pământului "o problemă nerezolvată"). Există o inerţie caraghioasă a omenirii în a &#8222;proteja&#8221; cunoştinţele vechi şi există o ingeniozitate remarcabilă a omului de a găsi metode prin care această protecţie să fie cât mai înverşunată. Numai oamenii foarte deschişi, foarte hotărâţi şi, mai ales, foarte sinceri în legătură cu faptul că nu pot înţelege bizareriile vechi sunt capabili să spargă acest zid şi să iasă din această carapace. Eu sper din tot sufletul ca tu să te numeri printre acei oameni sinceri.Deci să înţeleg aşa: avem două teorii -- să le numim "a mea" şi "a ta". De acord.Teoria mea poate să facă următoarele:
- explică în mod unitar revoluţia Pământului în jurul Soarelui, a Lunii în jurul Pământului Greşit. Nu teoria ta face asta, ci teoria gravitaţiei, care este distinctă de teoria ta. Teoria ta este doar aceea care spune că precesia se datorează cuplului gravitaţional şi nimic mai mult. Nu-i atribui teoriei tale merite pe care nu le are, lucruri pe care nu le spune. Eu nu am contestat teoria gravitaţiei aici, ci am contestat teoria care spune că precesia se datorează cuplului gravitaţional. Nu induce în eroare, te rog!explică precesia axei Pământului şi a altor planete din sistemul solar Tu vorbeşti serios? Sau îţi baţi joc de timpul pe care l-am pierdut până acum ca să-ţi arăt că teoria ta nu explică nimic legat de precesie?şi în plus mai explică şi cum cad corpurile pe Pământ, cum funcţionează toate dispozitivele mecanice pe care le întâlnim, şi multe, multe altele Mda, deci te repeţi ca mai sus. Mă rog, sper să poţi înţelege că teoria ta nu are nimic de-a face cu toate astea.- problema ei fundamentală este că ţie ţi-e prea lene să cauţi datele observaţionale pentru a compara teoria "mea" cu observaţiile (pentru că alţi oameni deja au făcut asta şi au fost convinşi că teoria "mea" e bună); Poftim? Crezi că dacă aş fi atât de leneş aş mai depune efortul să trăncănesc aproape degeaba pe acest topic? De unde scoţi asemenea perle? Şi ce date observaţionale mai vrei când le avem deja pe tavă? Am obiectat eu ceva pe datele observaţionale ca să mă poţi acuza de aşa ceva? Problema este a teoriei tale, nu a datelor observaţionale. Nu date observaţionale trebuie să-mi dai (sau să caut), ci date teoretice care să explice datele observaţionale.Teoria ta poate să facă asta:
- postulează existenţa unei misterioase "inerţii la precesie", care nu a fost pusă în evidenţă niciodată şi care ar explica o precesie uniformă a axei PământuluiInerţia la precesie nu a fost observată pentru că nu a fost căutată. Poate abia de-acum, dacă am reuşit, în sfârşit, să vă atrag atenţia asupra posibilităţii existenţei sale, veţi avea motive să o căutaţi şi să o găsiţi. Şi poate o veţi regăsi chiar în fenomene cărora le-aţi dat deja alte explicaţii chinuite, precum este precesia Pământului (sau sursa câmpului electromagnetic :) ).nu dă nici o formulă matematică pentru ea, deci nu poate fi vorba de predicţii cantitative N-am pentru ce să-ţi dau predicţii cantitative. Am sperat că vei înţelege asta mai uşor. Hai să mai încerc o dată. Voi mai încerca nişte analogii.

Uite, nicio teorie din lume nu poate explica de ce Pământul se roteşte o dată pe zi şi nu de cinci ori pe zi, de ce Soarele are raza de 700.000 km şi nu 500.000 km, de ce tu nu eşti cu 3 cm mai înalt sau de ce Marea Negră nu este mai adâncă de două ori. La fel, nicio teorie din lume nu poate explica de ce înclinaţia axei Pământului nu este cu 5 grade mai mare şi nici de ce precesia nu are o perioadă de 100.000 ani. Că teoria ta pretinde cu neruşinare că poate explica aşa ceva este un alt motiv de discreditare a ei.altceva se pare că nu poate să facă teoria ta, pentru că nu are nici o ecuaţie; în particular, nu poate să accepte (cel puţin nu în întregime) legile lui NewtonN-au nicio treabă legile lui Newton cu teoria ta sau cu teoria mea. Mai precis, teoria mea, bazată pe ipoteza existenţei unei noi legi de conservare (a impulsului volumic) este atât de independentă de legile lui Newton (să zicem mai concret, de legile de conservare a impulsului şi a momentului cinetic) pe cât de independentă este legea de conservare a momentului cinetic faţă de legea de conservare a impulsului. 

Altfel spus, o teorie care aduce în studiu legea de conservare a momentului cinetic nu vine în contradicţie cu legea de conservare a impulsului, ci doar completează acea lege. La fel, o teorie care aduce în studiu legea de conservare a impulsului volumic nu vine nici ea în contradicţie cu legea de conservare a momentului cinetic sau a impulsului, ci doar le completează pe acestea.deoarece acelea duc fără echivoc la teoria "mea" Fără echivoc? Arunci la gunoi tot echivocul pe care ţi-l tot prezint aici? Am sperat şi încă mai sper că tu nu vei face cu atâta uşurinţă afirmaţii atât de neştiinţifice :( .(în plus, dacă ar exista şi inerţia ta la precesie, şi fenomenul de care vorbeşte teoria "mea", atunci vitezele respective de precesie ar trebui să se adune, alt lucru care ar putea să vină în conflict cu observaţia) Aşa ar fi dacă ai şti exact cât prezice teoria ta şi cât prezice teoria mea. Dar nu şti nici una, nici alta, aşa că iar induci în eroare privind existenţa vreunui conflict imaginar. Singurul conflict cu realitatea este al teoriei tale, pentru că teoria ta prezice periodicităţi anuale mari (de la zero la dublu) ale precesiei, ceea ce nu se observă nici pe departe.Pe care ar trebui să o acceptăm? Grea întrebare... Şi iată ce metode persuasive pot fi folosite atunci când nu avem argumente ştiinţifice amănunţite!Cred că dacă vrei să convingi pe cineva, trebuie în primul rând să descrii mai exact teoria ta. Dacă poţi să scrii cum se modifică legile de mişcare (legile lui Newton) în teoria ta, ăsta ar fi un început bun.După cum am spus mai sus, legile lui Newton n-au de ce să se modifice pentru că descoperirea inerţiei la precesie doar completează legile cunoscute şi nu le afectează direct. Nu trebuie decât să fie înţeles şi acceptat faptul (care mie mi se pare banal) că aşa cum există moment cinetic şi implicit inerţie la rotaţie, aşa există şi impuls volumic şi implicit inerţie la precesie. Deci nu consider că trebuie să fac mai ştiu eu ce teorii elaborate despre inerţia la precesie. Eu vreau să fiu pe înţelesul marelui public sau măcar pe înţelesul celor care ştiu ce este acela moment cinetic, ştiu că momentul cinetic se conservă şi ştiu că momentul cinetic este produsul vectorial dintre poziţie şi impuls. Sunt convins că aceia vor putea înţelege uşor ce înseamnă produs scalar dintre poziţie şi moment cinetic (care este impulsul volumic) şi vor putea înţelege fără prea multe mofturi ce susţin când afirm că impulsul volumic al unui sistem liber se conservă.